21,727 matches
-
zice textul francez) care, cu toată opunerea ei, au știut să smulgă lăcrămioara. Visul acesta o-ntristă foarte mult, deși nimeni dintre curteni nu-i dădea mare însemnătate. Cu toate acestea visul s-a-mplinit cu Marguerite și Ane. Regele s-a căsătorit cu aceasta din urmă. CUGETĂRI. GLUME CUGETĂRI (p. 600) [1] Cine-i șchiop acasă e șchiop și-n târg. Cine-i prost acasă e prost și-n târg, cine-i imoral în cămin e imoral și-n for. [2] Statul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
chema Livia. Când s-a întâmplat asta? — Acum vreo șaizeci de ani, cred. O diferență abisală pentru copil, care tăcu, neîncrezător. Grecul se grăbi să continue, ca să evite alte întrebări: Când Augustus a întâlnit-o, ea avea șaptesprezece ani, era căsătorită cu un alt bărbat și avea un copil. Ei bine, acel copil era Tiberius. Îmi explici de ce toți îi spun Maștera? îl întrebă copilul, exasperat. Se opriseră la un colț. Zaleucos privea la mișcările neliniștitoare ale militarilor pe Cardo. — Maștera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cuvinte ambigue, Tiberius voia de fapt să spună că imensa popularitate a lui Germanicus făcea ca șederea lui la Roma să fie periculoasă. Atunci se ridică senatorul Calpurnius Piso, care, pe lângă faptul că era un apropiat al lui Tiberius, era căsătorit cu Plancina, care provenea dintr-o influentă familie senatorială. „E de-o urâțenie rară“, se spunea despre ea, dar toată Roma știa că era prietenă și o vizita zilnic pe mama lui Tiberius, Maștera. Calpurnius Piso declară că era sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
împreună cu ei, mereu ocupat cu femeile, darnic, curajos până la inconștiență? Putea fi cu adevărat el. Așa avea să-l descrie, o sută de ani mai târziu, și Plutarchus. — Pieptănătura regală, spuse Gajus. Germanicus răspunse mișcat: — Avea dreptul la ea. Se căsătorise cu regina din Aegyptus. Nici unul dintre ei n-ar fi vrut ca țara să devină ceea ce este azi. Din statuia enormă nu mai rămăsese decât capul acela, retezat cu lovituri de bâtă. Zăcuse probabil acolo, printre pietrele ascuțite, în toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
în diorit, în calcar, în granit, astfel că, de la o încăpere la alta, goliciunea ei era parcă acoperită de o piele diferită. Mi s-a spus că în încăperile acelea a intrat, împreună cu Augustus, și amiralul Agrippa, bărbatul care se căsătorise cu fiica sa, Julia, și distrusese flota lui Marcus Antonius. La auzul acelor nume, care evocau neașteptat ascendența sa maternă, Gajus tresări. Privindu-l pe Germanicus, preotul declară că Agrippa era un bărbat foarte curajos. — Mi s-a spus însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
privată a palatului, fiindcă inscripția spune: „Amant incomparabil“. Germanicus îi șopti fiului său: — Marcus Antonius i-a scris lui Augustus: „Tu te-ai distrat cu toate târfele din Roma și le-ai aținut calea tuturor soțiilor cinstite. Eu m-am căsătorit cu o regină“. — După ce totul a fost devastat, spuse preotul, romanii au celebrat rituri magice, au adunat laolaltă mobilele, le-au dat foc, iar deasupra rămășițelor au presărat sare. Dar un oraculum a visat că, într-o noapte de iarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
în tine tu știi numai ceea ce au putut și au vrut să-ți spună niște oameni care nu au trăit în timpurile acelea. Mai răsuflă o dată, dar vremea tăcerii trecuse. Pentru început, trebuie să-ți spun că, pentru a se căsători cu Maștera, Augustus i-a trimis scrisoare de divorț soției sale Scribonia chiar în ziua când ea a adus-o pe lume pe Julia, sărmana mea mamă. O cruzime care a dezgustat întreaga Romă. Augustus n-a iubit-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
-o pe lume pe Julia, sărmana mea mamă. O cruzime care a dezgustat întreaga Romă. Augustus n-a iubit-o pe singura sa fiică, ci a transformat-o într-un instrument pentru proiectele sale. Îndată ce a împlinit paisprezece ani, a căsătorit-o cu nepotul lui, Marcellus, pe care-l alesese drept moștenitor. Dar Marcellus a murit după câteva luni; pe atunci, Julia nu împlinise încă cincisprezece ani. Augustus căuta numai aliați siguri, fiindcă toată viața lui fusese amenințat de comploturi: Aulo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
a cărui familie fusese aliata lui Caius Marius; și Valerius Soranus, un nobil samnit. Toți au fost descoperiți și uciși. Augustus a spus că se simțea ca un tigru pe o stâncă, înconjurat de o haită de molohi: și a căsătorit-o la Julia cu cel mai bun prieten al lui, omul care îl ajutase să cucerească imperiul, tatăl meu. Amiralul Marcus Vipsanius Agrippa era trecut de patruzeci de ani, fusese căsătorit de mai multe ori și avea copii; în acele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
stâncă, înconjurat de o haită de molohi: și a căsătorit-o la Julia cu cel mai bun prieten al lui, omul care îl ajutase să cucerească imperiul, tatăl meu. Amiralul Marcus Vipsanius Agrippa era trecut de patruzeci de ani, fusese căsătorit de mai multe ori și avea copii; în acele zile, la Roma se spunea cu grosolănie: „Augustus le dăruiește celor credincioși lui soții așa cum dăruiești un cal“. Însă acea căsătorie ce urmărea consolidarea puterii s-a transformat, spre surprinderea tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
i-a sugerat că un singur om în tot imperiul îl putea înlocui pe marele Agrippa și că acel om era fiul ei, Tiberius. Trebuia să-l facă pe el moștenitorul puterii, să-i descurajeze pe ceilalți pretendenți, să-l căsătorească repede cu Julia. Dar când tata a murit, mama era însărcinată, pentru a șasea oară într-un răstimp de nouă ani. Nimeni nu îndrăznise să nu i se supună lui Augustus, însă atunci ea s-a răzvrătit. Mulți au auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
tatălui ei. Ceea ce Agrippina îi explica, după o tăcere care durase ani de zile, lui Gajus fusese la Roma cea mai spumoasă bârfă. Și mulți se amuzaseră, pentru că și Tiberius se opusese, în mod neașteptat, acelei căsătorii. El era deja căsătorit și, spre uimirea generală, declarase în public că era fericit alături de soția lui, o femeie cu un suflet blând și severă ca și el. Nu accepta s-o părăsească. În plus, în încâlceala aceea nemaipomenită de înrudiri, ea era fiica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
În plus, în încâlceala aceea nemaipomenită de înrudiri, ea era fiica din prima căsătorie a defunctului Agrippa. Iar fraza pe care o a strigat-o Tiberius a făcut înconjurul Romei: „Ar trebui să divorțez de fiica lui Agrippa ca să mă căsătoresc cu văduva lui?“ Dar, în timp ce capitala imperiului urmărea amuzată acea insolită dispută familială, Augustus a declarat solemn: „Eu mă gândesc la Roma de-a lungul secolelor, nu la puținii ani ai vieților voastre“ - și la o asemenea declarație nu exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Orgoliul lui fusese rănit când se văzuse respins de Julia. Spre marea lui deziluzie, o văzuse pe tăcuta lui Vipsania refăcându-și viața. Drusus scrise: „Asinius Gallus, un gentilom bătrân, bogat și liniștit, a avut o singură vină: s-a căsătorit cu Vipsania, femeia de care Tiberius a divorțat în chip laș, supunându-se Mașterei, pentru a se căsători cu Julia. Odată ajuns la putere, Tiberius l-a văzut tot timpul, printre senatori, pe cel care, de câțiva ani, se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lui Vipsania refăcându-și viața. Drusus scrise: „Asinius Gallus, un gentilom bătrân, bogat și liniștit, a avut o singură vină: s-a căsătorit cu Vipsania, femeia de care Tiberius a divorțat în chip laș, supunându-se Mașterei, pentru a se căsători cu Julia. Odată ajuns la putere, Tiberius l-a văzut tot timpul, printre senatori, pe cel care, de câțiva ani, se poate lăuda că doarme, și încă spre mulțumirea amândurora, alături de cea care a fost soția împăratului. Cine știe ce confidențe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mai îndepărtate țări, chiar și din Indii. Știuse să-i aleagă pe cei care puteau lupta pentru el și toată viața se înconjurase de generali străluciți: Valerius Maximus, Statilius, Carvisius, Terentius Varro. Pe cei mai buni, Agrippa și Tiberius, îi căsătorise, cinic, unul după altul, cu singura sa fiică, Julia. În toate acestea, tragicele conflicte familiale fuseseră pentru el niște probleme neglijabile. Capacitățile sale diplomatice și predilecția pentru compromisuri erau contrabalansate - și, într-un anumit sens, apărate - de cruzimea de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nu vrea să-mi spună și altceva, fiindcă siguranța imperiului e mai importantă decât știrile de familie. Împiedică gestul de răzvrătire al băiatului; îl sfătui: — Așteaptă. O să ai timp. Îi mângâie buzele cu două degete, îi opri cuvintele. Tiberius își căsătorise surorile, deși erau atât de tinere, cu niște patricieni credincioși lui, în vârstă cu cel puțin douăzeci de ani mai mult decât ele. Gajus fu cuprins mai întâi de neliniște, apoi de o furie neputincioasă. — Așa sângele lui Germanicus va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
au întors indignați - au povestit că era de nerecunoscut, că nu mai avea nimic de roman în el. Au făcut-o pe mama să plângă foarte mult. În cele din urmă, el i-a trimis scrisoarea de repudiere, ca să se căsătorească cu Cleopatra. Era o scrisoare atât de crudă, încât mama a strigat: „Nu se poate s-o fi scris el!“ Augustus i-a poruncit să nu plângă. „Scrisoarea asta concepută în aburii vinului nu rănește o femeie, ci insultă întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
încearcă să-mi sară la gât“, se gândea Tiberius, răsucindu-se în pat. Din obsesia lui izvorâse o idee sublimă, singura care îi putea uni pe toți populares și pe o parte dintre optimates într-o majoritate docilă: să o căsătorească pe fiica celui mai puternic dintre optimates, bogatul Junius Silanus, cu singurul fiu al lui Germanicus care mai rămăsese în viață. Gajus se apropie de împărat, se opri, se aplecă să-i apuce marginea tunicii și sărută în tăcere purpura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
care mai rămăsese în viață. Gajus se apropie de împărat, se opri, se aplecă să-i apuce marginea tunicii și sărută în tăcere purpura. Tiberius remarcă rafinata cadență a gesturilor. Îi spuse: Senatorul Junius Silanus are o fiică. Te vei căsători cu ea. Pe când rostea cuvintele acestea, se simți ușurat că reușise să arunce în mijlocul acelei haite de lupi o oaie grasă. Gajus rămase împietrit de uimire. Apoi se gândi că nu aranjezi o căsătorie fastuoasă pentru cineva care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
despre care mai apoi s-a spus că i-a aparținut lui Nero - în realitate, familia imperială avea pe litoralul și pe insulele din Tyrrhenum mai multe locuințe luxoase, Antium, Astura, Spelunca, Baia, insula Pontia, Misenum, Pausilypon, Capri -, s-a căsătorit a doua zi cu Junia Claudilla, fiica lui Junius Silanus. Îndată ce îl văzu, îi aminti că, pe când era copil, în ziua triumphus-ului lui Germanicus, îi uimise pe toți, vorbind cu eleganță în greacă. — Destinul fusese scris, îi spuse, și părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Medicii au declarat că leacurile lor îl salvaseră, iar fratres arvales aduseră mulțumiri zeilor. Dar cuvintele Împăratului se răspândiră printre optimates, care evocară îndată obiceiurile nupțiale scandaloase ale vechilor suverani. — Se crede un pharaon. Și Cleopatra, vă aduceți aminte, era căsătorită cu fratele ei Ptolemaeus, care avea doisprezece ani. A doua zi, pe când la Roma poporul se bucura că Împăratul se însănătoșise, iar grupul conspiratorilor era cuprins de o amară deznădejde, Callistus se apropie de patul convalescentului și îl întrebă dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
un șarpe și, în loc să-i zdrobim capul, îi dăm drumul în fundul grădinii. Auzind condamnarea, Arvilius fu cuprins de disperare și, lipsit de demnitate, începu să plângă în fața tuturor. Atunci Marcus Aemilius Lepidus - bărbatul cu care Drusilla, îndrăgostită, voise să se căsătorească și nepotul acelui Marcus Lepidus în casa căruia Julius Caesar cinase cu o seară înainte de a fi ucis - îi aminti Împăratului greutățile exilului și îl imploră să-l trimită pe vinovat într-un loc mai puțin izolat și mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
imediat, se apropie de ea și îi adresă câteva cuvinte în șoaptă: îi spuse că pentru frumusețea ei ar fi meritat să ajungă în fruntea imperiului. Într-o republică de patricieni, cum era Roma, acea femeie, care urma să se căsătorească cu un descendent al Pisonilor, provenea din familia Corneliei, celebra matroană care, atunci când fusese rugată să-și expună bijuteriile, își arătase nenumăratele progenituri. În ciuda acestor severe amintiri atavice, mintea Orestillei fu subjugată de vorbele Împăratului. El îi contemplă decolteul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
îl auzise întâia oară în porticul din insula Capri, bătrânul Silanus vrea să-l folosească pe Geminus ca momeală, ca să-i atragă de partea lui pe optimates, așa cum plănuise și în cazul tău, în înțelegere cu Macro, când te-a căsătorit cu fata lui. Callistus vorbea detașat, observă Împăratul, ca și cum i-ar fi spus povestea altcuiva. Pe tonul acela însă îi vorbea despre viața lui. „Macro nu poate fi credincios nimănui“, se gândi. Neliniștea spori, transformându-se într-o spaimă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]