20,606 matches
-
unor mesaje interstelare din lumea terestră unor posibile ființe inteligente din afara Sistemului nostru solar. Spre deosebire de programul SETI (Search for Extra-Terrestrial Intelligence, în română "Căutarea Vieții Extraterestre Inteligente"), METI nu are ca scop găsirea "extratereștrilor", ci transmiterea de semnale unor presupuse "Civilizații din spațiul cosmic". Există două tipuri de mesaje interstelare: radio și materiale. Rata de transfer a mesajelor materiale este atât de infimă încât cea mai apropiată stea va fi atinsă doar în câteva zeci de mii de ani. Deci, este
Messaging to Extra-Terrestrial Intelligence () [Corola-website/Science/329883_a_331212]
-
cosmic". Există două tipuri de mesaje interstelare: radio și materiale. Rata de transfer a mesajelor materiale este atât de infimă încât cea mai apropiată stea va fi atinsă doar în câteva zeci de mii de ani. Deci, este evident că civilizația noastră se poate conta pe "comunicarea" cu civilizațiile extraterestre doar prin intermediul mesajelor radio. Unii oameni, spre exemplu, scriitorul și omul de știință David Brin, consideră că transmiterea semnalelor poate atrage atenția asupra Pământului din partea unor "civilizații neprietenoase", și care poate
Messaging to Extra-Terrestrial Intelligence () [Corola-website/Science/329883_a_331212]
-
și materiale. Rata de transfer a mesajelor materiale este atât de infimă încât cea mai apropiată stea va fi atinsă doar în câteva zeci de mii de ani. Deci, este evident că civilizația noastră se poate conta pe "comunicarea" cu civilizațiile extraterestre doar prin intermediul mesajelor radio. Unii oameni, spre exemplu, scriitorul și omul de știință David Brin, consideră că transmiterea semnalelor poate atrage atenția asupra Pământului din partea unor "civilizații neprietenoase", și care poate în final să ducă la o invazie extraterestră
Messaging to Extra-Terrestrial Intelligence () [Corola-website/Science/329883_a_331212]
-
Deci, este evident că civilizația noastră se poate conta pe "comunicarea" cu civilizațiile extraterestre doar prin intermediul mesajelor radio. Unii oameni, spre exemplu, scriitorul și omul de știință David Brin, consideră că transmiterea semnalelor poate atrage atenția asupra Pământului din partea unor "civilizații neprietenoase", și care poate în final să ducă la o invazie extraterestră. Prin urmare, se propune amânarea trimiterii semnalelor către extratereștri înainte ca civilizația umană să devine mai dezvoltată tehnologic. Cu toate acestea, susținătorii METI consideră că semnalele adresate sunt
Messaging to Extra-Terrestrial Intelligence () [Corola-website/Science/329883_a_331212]
-
omul de știință David Brin, consideră că transmiterea semnalelor poate atrage atenția asupra Pământului din partea unor "civilizații neprietenoase", și care poate în final să ducă la o invazie extraterestră. Prin urmare, se propune amânarea trimiterii semnalelor către extratereștri înainte ca civilizația umană să devine mai dezvoltată tehnologic. Cu toate acestea, susținătorii METI consideră că semnalele adresate sunt transmise unor civilizații avansate, care nu ne-ar putea amenința, fiind-că cunosc deja despre existența umană. Este de remarcat faptul că Pământul de la începutul
Messaging to Extra-Terrestrial Intelligence () [Corola-website/Science/329883_a_331212]
-
care poate în final să ducă la o invazie extraterestră. Prin urmare, se propune amânarea trimiterii semnalelor către extratereștri înainte ca civilizația umană să devine mai dezvoltată tehnologic. Cu toate acestea, susținătorii METI consideră că semnalele adresate sunt transmise unor civilizații avansate, care nu ne-ar putea amenința, fiind-că cunosc deja despre existența umană. Este de remarcat faptul că Pământul de la începutul erei radio și a celei televizate, a devenit de mult timp o sursă puternică de informații, respectiv, ar fi
Messaging to Extra-Terrestrial Intelligence () [Corola-website/Science/329883_a_331212]
-
avut câțiva autori notabili precum Dimitrie Cantemir și Nicolae Milescu, ambii aducând vaste contribuții în acest domeniu. Ținând cont de faptul că acesta trăia în perioada otomană, activitatea sociologică a lui Cantemir constă în aducerea de noi teorii legate de civilizație în general, precum cea în care precizează că o dată cu declinul Imperiului Otoman, Rusia și alte state nord europene sunt în deplină ascendență.
Sociologie românească () [Corola-website/Science/328094_a_329423]
-
au creat jocul, s-au gândit că ar fi bine să adauge o astfel de funcție, pentru o mai bună cursivitate a poveștii. Povestea principală a jocului Mass Effect 3 este încercarea stopării unei invazii extraterestre asupra galaxiei de către o civilizație extragalactică antică necunoscută până în perioada desfășurării evenimentelor din povestea jocului. La început seria Mass Effect a conținut numeroase elemente caracteristice jocurilor de rol. Printre aceste elemente putem enumera un inventar, abilitatea de a lua decizii individuale și capacitatea de a
Mass Effect 3 () [Corola-website/Science/328161_a_329490]
-
una dintre cele mai importante caracteristici ale jocului este abilitatea jucătorului de a face decizii în locul personajului principal și anume Comandantul Shepard. Aceste decizii aduc răsturnări de situații importante pe parcursul jocului. În seria Mass Effect, omul ajunge să fie o civilizație mult superioară față de cea actuală. Acestui fapt ii se datorează anumite ruine găsite pe Marte de către diverși arheologi. Ruinele aparțineau unei civilizații de mult dispărute numită Prothean. Tehnologia descoperită pe Marte le-a permis oamenilor să creeze dispozitive de deplasare
Mass Effect 3 () [Corola-website/Science/328161_a_329490]
-
Aceste decizii aduc răsturnări de situații importante pe parcursul jocului. În seria Mass Effect, omul ajunge să fie o civilizație mult superioară față de cea actuală. Acestui fapt ii se datorează anumite ruine găsite pe Marte de către diverși arheologi. Ruinele aparțineau unei civilizații de mult dispărute numită Prothean. Tehnologia descoperită pe Marte le-a permis oamenilor să creeze dispozitive de deplasare mai repede ca lumina. Folosind aceste dispozitive, omenirea a putut crea nave spațiale ce păreau imposibil de dezvoltat până atunci.Acești proteheeni
Mass Effect 3 () [Corola-website/Science/328161_a_329490]
-
acesta, și anume permiterea transportării controlate la distanțe mari într-un timp foarte scurt. O dată ce omenirea a descoperit primul releu acesta ia permis și călătoria la distanțe mari într-un mod rapid. Astfel omenirea ia contact prima dată cu o civilizație extraterestră. După acestea în anii ce urmează face diverse alianțe și descoperă și alte specii pe lângă cea găsită atunci. În viziunea altor specii, umanitatea parea că evoluează rapid. Ca urmare a acestei evoluții, aceștia ajungeau mai devreme sau mai târziu
Mass Effect 3 () [Corola-website/Science/328161_a_329490]
-
Cairo. "Prolegomene" (Al-Muqadimma, în limba arabă) reprezintă principala sa lucrare. Este o introducere la "Cartea considerațiilor asupra istoriei arabilor, perșilor și berberilor" . Oferă o viziune modernă pentru epoca sa, obiectul istoriei fiind să instruiască asupra stării sociale a omului, asupra civilizațiilor lumii. Este de opinie că istoricul trebuie să-și sprijine pe o bază solidă subiectele pe care le tratează, în vederea stabilirii cauzelor și a concluziilor și învățămintelor pentru viitor. Planul general al lucrării sale se înscrie într-o tradiție bine
Ibn Khaldun () [Corola-website/Science/328164_a_329493]
-
micile triburi arabe și poate fi crescută exponențial cu ajutorul ideologiei religioase. Autorul mai analizează cum această coeziune intensificată, mărită, ajunge să fie motorul dinastiei conducătoare de la un moment dat. Opinia autorului este aceea că, de fiecare dată când o anumită civilizație atinge un punct maxim de dezvoltare, urmează cu consecvență o perioadă de decădere, așadar grupul următor celui dinastic care a asigurat perioada de înflorire, este unul barbar. În același timp, barbarii cuceritori vor prelua moștenirea civilizațională anterioară, fiind atrași îndeosebi
Ibn Khaldun () [Corola-website/Science/328164_a_329493]
-
revistele academice românești, precum și internaționale, cu comitet de lectură (Annales, Revista Istorică, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol din Iași, Studii și Cercetări de Istoria Artei, Revista de Istorie și Teorie Literară, Arts Transsilvaniae, cercetări de Istorie și Civilizație Sud-Est Europeană, Sud-Estul și Contextul European. Buletin, Arhiva Genealogică, Arhivele Totalitarismului, Polis, Xenopoliana). A mai publicat peste 50 de articole în reviste și volume românești și străine fără comitet de lectură (Sfera Politicii, Verbum, Viața Românească, Secolul 20, Provincia, Idei
Daniel Barbu () [Corola-website/Science/328215_a_329544]
-
riscuri nu au fost evaluate în mod corespunzător. Se poate argumenta că o misiune interstelară, care nu poate fi parcursă în mai puțin de 50 ani, nu ar trebui să aibă loc sub nicio formă. În schimb, presupunând că o civilizație se află în stadiul în care încă dezvoltă exponențial viteza sistemului de propulsie, dar nu a atins încă limita [tehnologică], resursele ar trebui să fie investite în proiectarea unui sistem de propulsie cât mai bun. Asta deoarece dacă a fost
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
să fie investite în proiectarea unui sistem de propulsie cât mai bun. Asta deoarece dacă a fost lansată o navă spațială lentă ea ar fi, probabil, ajunsă din urmă și depășită de o altă misiune trimisă mai târziu de aceeași civilizație, având o propulsie mai avansată. Timpul de întârziere tur-retur este timpul minim între realizarea unei observații de către o sondă și momentul în care sonda poate primi instrucțiuni de la Pământ în ceea ce privește reacția față de observație. Având în vedere faptul că informațiile nu
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
schimbul de textile, arme și sare cu aur, sau contacte cu Asia, prin care cumpărau mirodenii sau mătase . Orașele s-au dezvoltat, dar au apărut altele noi ca Bagdad sau Cairo, dezvoltarea urbanistică depășind cea europeană. Secolele VIII-IX reprezintă apogeul civilizației islamice, Epoca de Aur a Islamului. Acesta a avut influență culturală și economică asupra multor regiuni, inclusiv asupra Europei.
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
este un grup de tradiții arhitecturale ce izvorăsc din culturile și civilizațiile precolumbiene din Mesoamerica, în America Centrală (sudul Mexicului, Guatemala, El Salvador, Belize, Honduras, Nicaragua și Costa Rica), regiune în care arhitectura s-a manifestat în principal sub forma unor structuri sau clădiri monumentale, cu destinație publică, ceremonială sau urbană. Caracteristicile distinctive ale arhitecturii
Arhitectura mesoamericană () [Corola-website/Science/328325_a_329654]
-
care acestea le au în cultura mesoamericană. Un alt aspect al arhitecturii mesoamericane este iconografia. Clădirile monumentale mai importante au fost decorate cu imagini și texte care relevă caracterul și importanța religioasă a acestora. Atât textele inscripționate, utilizând sisteme proprii civilizației mesoamericane, cât și iconografia au contribuit în mod important la înțelegerea actuală a societăților din perioada precolumbiană, atât din perspectivă istorică cât și din punct de vedere religios. O parte importantă a practicilor religioase ale civilizațiilor mesoamericane a fost reflectarea
Arhitectura mesoamericană () [Corola-website/Science/328325_a_329654]
-
inscripționate, utilizând sisteme proprii civilizației mesoamericane, cât și iconografia au contribuit în mod important la înțelegerea actuală a societăților din perioada precolumbiană, atât din perspectivă istorică cât și din punct de vedere religios. O parte importantă a practicilor religioase ale civilizațiilor mesoamericane a fost reflectarea convingerilor lor în mod concret și tangibil, în fapt a face ca lumea să fie întruchipată într-o încarnare a convingerilor lor. Acest lucru a determinat construcția așezărilor într-o manieră mesoamericană a unui microcosmos, în
Arhitectura mesoamericană () [Corola-website/Science/328325_a_329654]
-
în lucrările publicate anterior de Anania alături de Romulus Bărbulescu. De altfel, cei doi autori au recunoscut că s-au ajutat reciproc în proiectele individuale. Prima dintre aceste două teme, care se regăsește și în romanul "Doando", este aceea a unei civilizații extraterestre foarte vechi și avansată, care, aflată în pragul distrugerii, trimite în spațiu nave pe care a depozitat ADN-ul membrilor săi, precum și a florei și faunei de pe planeta de baștină, în speranța de a găsi planete propice renașterii. A
Acțiunea Lebăda () [Corola-website/Science/328346_a_329675]
-
în timpul căreia îi fac cadou un ceas deosebit, capabil să interacționeze cu bioundele ființelor. În timp ce se acomodează cu aparatul, Gabriel află și povestea adevărată în legătură cu tatăl său: acesta a descoperit pe fundul Mării Negre epava de milioane de ani a unei civilizații cosmice originară de pe planeta stelei Deneb. Pe ea se află mostre de ADN pentru toate ființele de pe planeta devastată de un război nemilos care a transformat toate ființele în biounde. Denebienii au deschis ulterior un canal de legătură către Pământ
Acțiunea Lebăda () [Corola-website/Science/328346_a_329675]
-
canal de legătură deschis de denebieni, iar Gabriel reușește să își ducă la îndeplinirea misiunea. Apoi, alături de tatăl său, răspândesc pe planetă mostrele de ADN păstrate de milioane de ani în nava ajunsă pe Pământ, ajutând astfel la renașterea vechii civilizații. Revenit pe Pământ, Gabriel află că trebuie să se supună unui tratament care să îi șteargă din memorie minunata aventură.
Acțiunea Lebăda () [Corola-website/Science/328346_a_329675]
-
Volumul a fost reeditat în 1989 la aceeași editură. Scris sub forma unei cărți pentru copii, romanul prezintă multe similarități cu precedentul volum publicat de Anania. În ambele romane este vorba despre comunicarea prin biounde între pământeni și o altă civilizație din univers, iar numele personajelor principale - care sunt doi adolescenți de 14 ani din București - reprezintă o inversiune: Gabriel Andreescu în "Acțiunea Lebăda" și Andrei Gabrielescu în "". Ideea comunicării prin biounde cu o civilizație extraterestră amintește și de ultimul roman
O experiență neobișnuită () [Corola-website/Science/328377_a_329706]
-
biounde între pământeni și o altă civilizație din univers, iar numele personajelor principale - care sunt doi adolescenți de 14 ani din București - reprezintă o inversiune: Gabriel Andreescu în "Acțiunea Lebăda" și Andrei Gabrielescu în "". Ideea comunicării prin biounde cu o civilizație extraterestră amintește și de ultimul roman publicat în colaborare cu Romulus Bărbulescu, "Șarpele blând al infinitului", iar folosirea plantelor ca suport de comunicare, pornind de la descoperirile făcute prin intermediul fotografiilor Kirlian, se regăsește și în romanul "Catharsis", publicat de Bărbulescu în
O experiență neobișnuită () [Corola-website/Science/328377_a_329706]