20,576 matches
-
o varietate de concerte instrumentale, coruri, în special pe texte religioase, precum și alte lucrări de cameră și instrumentale. Născut la Dębica că fiul mezin al avocatului Tadeusz Penderecki și al soției acestuia, Zofia născută Wittgenstein, Penderecki are în familia sa rădăcini polone ,germane, ucrainene și armene. Unul din bunicii compozitorului din partea mamei, Robert Berger, a fost director de bancă și un pictor talentat, al cărui tata, Johann Berger, se mutase la Dębica de la Breslau la mijlocul secolului al XX-lea. O bunica
Krzysztof Penderecki () [Corola-website/Science/330890_a_332219]
-
istoria umanității, nu a ocolit nici lumea islamică unde chiar Coranul o recunoaște. Abolită oficial mult mai târziu, mai precis după căderea Imperiului Otoman, sclavia Orientului Mijlociu a devenit, ca în alte părți ale lumii, o afacere în sine. Având rădăcini puternice în perioada preislamică, ea și-a continuat parcursul și după apariția islamului în secolul al VII-lea. În perioada timpurie a islamului, când erau cucerite noi teritorii atât la vest, cât și la est, sclavia nu era un subiect
Sclavia în Coran () [Corola-website/Science/330064_a_331393]
-
obținuți ca pradă de război, mâna dreaptă simbolizând "legalitatea stăpânirii acestor sclavi" . Termenul "‘abd", care desemnează generic "sclavul, supusul, robul," este utilizat în special pentru sclavii negrii. Un alt termen întâlnit pentru desemnarea noțiunii de robi este "riqăb", derivat de la rădăcina triconsonantica "r-q-b", încărcată cu mai multe sensuri, printre care menționăm aici "a observa, a controla, a supraveghea, a se teme (de Dumnezeu)" Derivatul în cauză, "riqăb", pluralul lui "raqaba", are sensul principal de "gât", de unde și ideea de sclav. În
Sclavia în Coran () [Corola-website/Science/330064_a_331393]
-
acea fracțiune. Lege lui Amdahl poate servi pentru a vedea cu cât se îmbunătățește performanță unui sistem de calcul și modul în care se pot distribui resursele pentru a îmbunătăți raportul cost/performanță. Implementarea hardware a unei funcții pentru extragerea rădăcinii pătrate în virgulă mobilă duce la variația semnificativă a performanțelor. Presupunem că această unitate este responsabilă pe 20 % din timpul de execuție a unui program de test pentru o anume mașină. Alternativele ar fi implementarea hardware a unității de extragere
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
în virgulă mobilă duce la variația semnificativă a performanțelor. Presupunem că această unitate este responsabilă pe 20 % din timpul de execuție a unui program de test pentru o anume mașină. Alternativele ar fi implementarea hardware a unității de extragere a rădăcinii în virgulă mobilă, lucru ce ar accelera această operație de 10x, sau implementarea hardware a unei unități ce va accelera de 2x toate operațiile în virgulă mobilă. Operațiile în virgulă mobilă reprezintă 50 % din timpul de rulare. Legea lui Amdahl
Legea lui Amdahl si Gustafson () [Corola-website/Science/330094_a_331423]
-
Sunt totuși cazuri când consoanele se pronunță lung. Sunt două tipuri de alungire a consoanelor, unul general, de natură combinatorie (adică depinzând de vecinătatea fonetica), și unul individual, de natură subiectivă. Alungirea combinatorie a consoanei De exemplu, la verbele cu rădăcina terminată în r și care au infinitivul cu sufixul -ir ("courir" „a alerga”, "mourir" „a muri” etc.), la formarea viitorului simplu și a condiționalului prezent cade i-ul sufixului, ceea ce provoacă întâlnirea a doi rr, de unde rezultă [ʁː] lung: "je
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
voi alerga”, "îl/elle mourra" [mu.ʁːa] „va muri”. Aceasta permite diferențierea formei lor de condițional prezent de cea de indicativ imperfect: La fel se diferențiază indicativul imperfect și prezent, persoanele I și a II-a plural ale verbelor cu rădăcina terminată în [wa]: "nous croyions" [nu.krwa.jːɔ̃] „(noi) credeam” (indicativ imperfect) / "nous croyons" [nu.kʁwa.jɔ̃] „credem”. Tot combinatorie este alungirea consoanei la întâlnirea a doua consoane identice, una la sfârșit de cuvânt, a doua la începutul
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
martie 1939, Podu Iloaiei, județul Iași — d. 17 august 1984, Iași) a fost un poet și pictor român. ^ „Grafica lui , (...), autor de interesante desene și scrieri epice, unele publicate în revistele ieșene, relevă o viziune îndrumată spre fantastic, grotesc, cu rădăcini expresioniste și suprarealiste. Are o dramatică și zguduitoare imaginație.” Petru Comarnescu, Între măiestrie și făgăduință, Informația Bucureștiului, 23 mai 1969 ^ „Iată-mă la capătul unui șir de negații al căror rost este de a aproxima ceea ce văd în lucrările lui
Petru Aruștei () [Corola-website/Science/330225_a_331554]
-
se țină seamă de faptul că în vorbire sunt mai puține desinențe personale decât în scris. Sunt de exemplu categorii de verbe la care, la anumite timpuri, patru desinențe se scriu în trei feluri, dar în vorbire se aude numai rădăcina verbului, deci la patru persoane verbul sună la fel. De aceea, morfemul persoanei a devenit în mare măsură subiectul exprimat prin alt cuvânt. Ca urmare, verbul apare numai pe lângă un asemenea cuvânt. La persoana a treia acesta este un substantiv
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
mai puțin rar folosite sau nu există deloc în limba vorbită, unele sunt prezente în limba scrisă, mai ales în cea literară, altele sunt deja și acolo foarte rare. La modul indicativ, în mod curent se folosesc următoarele forme: Formare: rădăcina infinitivului + desinențe specifice (ultimele cinci verbe sunt neregulate): <nowiki>*</nowiki> Reamintim că unele desinențe sunt numai scrise, iar altele se și aud în vorbire. <nowiki>**</nowiki> Verbele de conjugarea a II-a (infinitiv cu "-ir") au la plural, înaintea desinenței
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
prezent, perfectul compus exprimă și acțiuni din trecut, ale căror urmări există și în momentul vorbirii: "La découverte de ce médicament a permis de prolonger notablement la vie des patients" „Descoperirea acestui medicament a permis prelungirea notabilă a vieții pacienților”. Formare: rădăcina formei de indicativ prezent, persoana I plural + desinențe specifice: De notat că verbele de conjugarea a II-a (infinitiv cu "-ir") au sufixul "-iss-" la toate persoanele. Există un singur verb neregulat la această formă, "être", care are rădăcina "ét-
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
Formare: rădăcina formei de indicativ prezent, persoana I plural + desinențe specifice: De notat că verbele de conjugarea a II-a (infinitiv cu "-ir") au sufixul "-iss-" la toate persoanele. Există un singur verb neregulat la această formă, "être", care are rădăcina "ét-" la imperfect. Folosire: Formare: "avoir" sau "être" la imperfect + participiul trecut: Mai mult ca perfectul exprimă în primul rând o acțiune anterioar față de cea a altui verb la trecut, corespunzând în română uneori mai mult ca perfectului, alteori perfectului
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
subordonatei condiționale introduse prin "si", în locul conditionalului trecut, atunci când se exprimă o condiție neîndeplinită în trecut: "Si tu m’avais écouté, tu ne serais pas dans cette situation" „Dacă m-ai fi ascultat, n-ai fi în situația asta”. Formare: rădăcina infinitivului + o vocală caracteristică pentru categoria de verbe + desinențe specifice (ultimele două verbe sunt neregulate): <nowiki>*</nowiki> Desinență zero. <nowiki>**</nowiki> La verbele de conjugarea a doua, formele de la singular sunt identice cu ale acelorași persoane de la indicativ prezent. <nowiki
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
e" la cele cu sufixul "-re") + desinențe care provin de la indicativul prezent al verbului "avoir": Mai multe verbe sunt neregulate la viitorul simplu, în sensul că infinitivul lor s-a deformat (de exemplu "avoir") sau că au la viitor altă rădăcină decât la infinitiv (de exemplu "être"), dar r-ul de la sufixul infinitivului este totdeauna prezent înaintea desinenței: În general, viitorul simplu exprimă o acțiune relativ nu prea apropiată în viitor față de momentul vorbirii. Exemplu: "Louis viendra aussi" „Louis va veni
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
relativ puțin timp după altă acțiune din trecut: La subjonctiv se folosesc în limba curentă două timpuri: prezent și trecut. Celelalte două, imperfectul și mai mult ca perfectul se mai păstrează în oarecare măsură în registrul de limbă elevat. Formare: rădăcina formei de indicativ prezent, persoana a III-a plural + desinențe: Observații: Mai multe verbe sunt neregulate. Exemple pentru diferite categorii de neregularitate: <nowiki>*</nowiki> Verb cu două rădăcini, dintre care una este neregulată. <nowiki>**</nowiki> Verb cu două rădăcini, ambele
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
se mai păstrează în oarecare măsură în registrul de limbă elevat. Formare: rădăcina formei de indicativ prezent, persoana a III-a plural + desinențe: Observații: Mai multe verbe sunt neregulate. Exemple pentru diferite categorii de neregularitate: <nowiki>*</nowiki> Verb cu două rădăcini, dintre care una este neregulată. <nowiki>**</nowiki> Verb cu două rădăcini, ambele neregulate. <nowiki>***</nowiki> Verb cu o rădăcină, neregulată. <nowiki>****</nowiki> Verb cu rădăcină și desinențe neregulate. Subjonctivul prezent francez corespunde conjunctivului prezent românesc în majoritatea utilizărilor, dar nu
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
Formare: rădăcina formei de indicativ prezent, persoana a III-a plural + desinențe: Observații: Mai multe verbe sunt neregulate. Exemple pentru diferite categorii de neregularitate: <nowiki>*</nowiki> Verb cu două rădăcini, dintre care una este neregulată. <nowiki>**</nowiki> Verb cu două rădăcini, ambele neregulate. <nowiki>***</nowiki> Verb cu o rădăcină, neregulată. <nowiki>****</nowiki> Verb cu rădăcină și desinențe neregulate. Subjonctivul prezent francez corespunde conjunctivului prezent românesc în majoritatea utilizărilor, dar nu în toate. Se folosește: Formare: "avoir" sau "être" la subjonctiv prezent
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
III-a plural + desinențe: Observații: Mai multe verbe sunt neregulate. Exemple pentru diferite categorii de neregularitate: <nowiki>*</nowiki> Verb cu două rădăcini, dintre care una este neregulată. <nowiki>**</nowiki> Verb cu două rădăcini, ambele neregulate. <nowiki>***</nowiki> Verb cu o rădăcină, neregulată. <nowiki>****</nowiki> Verb cu rădăcină și desinențe neregulate. Subjonctivul prezent francez corespunde conjunctivului prezent românesc în majoritatea utilizărilor, dar nu în toate. Se folosește: Formare: "avoir" sau "être" la subjonctiv prezent + participiul trecut: Folosirea subjonctivului trecut este determinată de
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
multe verbe sunt neregulate. Exemple pentru diferite categorii de neregularitate: <nowiki>*</nowiki> Verb cu două rădăcini, dintre care una este neregulată. <nowiki>**</nowiki> Verb cu două rădăcini, ambele neregulate. <nowiki>***</nowiki> Verb cu o rădăcină, neregulată. <nowiki>****</nowiki> Verb cu rădăcină și desinențe neregulate. Subjonctivul prezent francez corespunde conjunctivului prezent românesc în majoritatea utilizărilor, dar nu în toate. Se folosește: Formare: "avoir" sau "être" la subjonctiv prezent + participiul trecut: Folosirea subjonctivului trecut este determinată de aceleași reguli sintactice ca în cazul
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
que son essai eût échoué (limba veche) → "Il regrettait que son essai ait échoué (limba actuală) „Îi părea rău că încercarea sa a dat greș”. Formele temporale folosite curent la modul condițional sunt prezentul și trecutul numit forma I. Formare: rădăcina viitorului simplu, care este forma de infinitiv (fără "e" în cazul sufixului "-re") + desinențele indicativului imperfect. De aici rezultă că verbele care sunt neregulate la viitorul simplu sunt neregulate și la condiționalul prezent. Exemple: În general, valorile condiționalului prezent francez
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
mai prezintă și particularitatea că se folosește numai la persoana a II-a plural, cu sensul „Binevoiți!” Infinitivul francez are, ca în română, formă de prezent și de trecut. Spre deosebire de română, cea de trecut este și ea destul de frecventă. Formare: rădăcina verbului + un sufix specific: La verbele reflexive se folosesc toate formele pronumelui reflexiv: "me/te/se/nous/vous/se promener" „a mă/te/se/ne/vă/se plimba”. O particularitate a infinitivului prezent este că la forma negativă, cuvintele de
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
limbajul curent actual topica este mai degrabă aceeași ca la infinitiv prezent: "pour ne pas avoir compris". O parte din funcțiile infinitivului prezent se regăsesc și la cel trecut, anume acelea care sunt compatibile cu exprimarea unei acțiuni anterioare: Formare: rădăcina formei de indicativ imperfect + sufixul "-ant". Verbele de conjugarea a II-a au și la această formă sufixul "-iss-": Sunt două verbe neregulate, care au la participiul prezent rădăcina de la subjonctiv prezent: În limba vorbită, forma de participiu prezent este
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
anume acelea care sunt compatibile cu exprimarea unei acțiuni anterioare: Formare: rădăcina formei de indicativ imperfect + sufixul "-ant". Verbele de conjugarea a II-a au și la această formă sufixul "-iss-": Sunt două verbe neregulate, care au la participiul prezent rădăcina de la subjonctiv prezent: În limba vorbită, forma de participiu prezent este folosită mai mult ca adjectiv calificativ, acordându-se în gen și număr: De multe ori, participiul prezent este substantivat, desemnând persoane: "commerçant, commerçante" „comerciant, comerciantă”, "dirigeant, dirigeante" „conducător, conducătoare
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
adjectiv calificativ, acordându-se în gen și număr: De multe ori, participiul prezent este substantivat, desemnând persoane: "commerçant, commerçante" „comerciant, comerciantă”, "dirigeant, dirigeante" „conducător, conducătoare”. În limba scrisă, o construcție cu participiul prezent poate înlocui două tipuri de subordonate: Formare: rădăcina perfectului simplu + sufixele vizibile mai jos, cu aldine: În afară de verbele de conjugarea I, cele mai multe au ca sufix al participiului trecut vocala caracteristică de la perfectul simplu. Unele verbe de conjugarea a III-a au sufix de participiu trecut consonantic (-s sau
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
în ape stagnante, în lacuri este foarte rară, și este întâlnit numai în apropiere de afluenții tributari. Ascunzișurile lostriței sunt de obicei reprezentate de gropile adânci din părțile laterale ale curentul principal, sub pietre mari, sub steiuri de stâncă, sub rădăcini scufundate, printre bolovanii de la fundul șipotelor, sub maluri râpoase, sub umbrele cascadelor sau în bulboane, cotloane. Posturile de pândă sunt steiurile de stâncă și alte ascunzișuri, de unde se aruncă fulgerător asupra prăzii. Peștii tineri trăiesc în apele mai mici, pentru ca
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]