20,247 matches
-
Al. Davila. Au mai colaborat cu versuri Radu Bucov (cu fabule), George Voevidca, Ion Gane, Gh. Tuleș, George Dumitrescu, Radu Comșa, Ioan I. Ciorănescu ș.a. Prozatorii revistei erau Savin Constant, George Acsinteanu, Valeriu I. Grecu. F. a deschis rubrica „Mugurii” talentelor tinere, printre care Gh. Tuleș, Pavel Nedelcu, Arsenie Tudor, Ilarie Bardeș, Barbu Emandy. Articolele de la rubrica „Cronica dramatică” sunt semnate de Radu Bucov, Raul Teodorescu și N.N. Crețu, iar rubrica permanentă „Revista revistelor” este susținută de N.I. Russu. Critică de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
ale istoricului literar, VR, 1994, 2; Nicolae Turtureanu, Un critic în ținută de prozator, CRC, 1997, 3; Nicolae Crețu, Hermeneutice drumuri șerpuitoare, CRC, 1997, 3; Ioan Holban, Se călătorește altfel, se gândește altcum, DL, 1997, 27; Liviu Grăsoiu, Profesionalismul și talentul cercetătorului, LCF, 1997, 39; Dicț. scriit. rom., II, 251-252; Gabriela Duda, Un „ospăț” al cuvintelor și al spiritului, CL, 1999, 9; Antonio Patraș, Semnele lui Cronos, CL, 2000, 6; Simion, Ficțiunea, III, 44-46; Petraș, Panorama, 288-290; Mircea Ghițulescu, Omul care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
literar” ș.a. Editura Humanitas începe publicarea unei serii din operele sale. Ciclul este inaugurat cu două reeditări: Fenomenul Pitești (1990, apărut la Madrid în 1981) și Românește (1991, apărut la Paris în 1964). A doua dintre ele pune în valoare talentul de polemist al autorului. În paginile cărții este etalată o scară sui-generis a „supușeniei” intelectualului față de putere, de la oportunismul profesionist la umilința sfioasă sau cinică, de la birocratismul pur la inerția revoluționară. Pe temeliile unei asemenea „sociologii a supușeniei” (cum o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
Carpații”, 1959, 26-27). Ca literatură propriu-zisă, publică volumul de nuvele Ram Kalu Adi (1957), reluat mai apoi întocmai, alături de scrieri ale lui Nicolae Novac și N. S. Govora, în culegerea Povești fără țară (1957). Bine scrise și vădind un autentic talent literar, prozele lui B. țin de aria fantasticului și lasă să transpară nu de puține ori, ca modalitate de tratare a problematicii, influența lui Mircea Eliade. De exemplu, Năluca, poveste romantică, dezvoltă motivul stafiei cam în genul întâlnit în Domnișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
Sub raport strict literar, R. încearcă, în colaborare cu Octavian Bârlea, o traducere liberă a Psalmilor și scrie, de asemenea, câteva povestiri, precum Omorârea lui Robete, Prunii, Luptele starețului Athanasie cu diavolul din mănăstiri, ce pun în valoare un remarcabil talent narativ, un limbaj hâtru cu subtile trimiteri spre parabolic, autorul având darul caracterizărilor succinte, pline de vervă și culoare anecdotică. Altă categorie de proze, risipite în revistele exilului, au o pronunțată tentă memorialistică, de pildă Fapte și cuvinte din preajma lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
ˮMarcela Peneșˮ București Termenul creativitate își are originea în cuvântul latin creare, care înseamnă a zămisli, a făuri, a naște. El a fost introdus în vocabularul psihologic de psihologul american Gordon Allport (1937) și înlocuiește vechii termeni spirit inovator, inventivitate, talent. Creativitatea a fost denumită ca fiind ˮcapacitatea de a modela experiența în forme noi și diferite, capacitatea de a percepe mediul în mod plastic și de a comunica altora experiența unică rezultatăˮ ( I. A. Taylor, 1959) sau ˮcapacitatea de a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
că, deși evită în genere regionalismul cultural și literar, A. rezervă un loc aparte unor remarcabili poeți originari din Moldova, între aceștia aflându-se și Ovidiu Genaru, Ioanid Romanescu, Mihai Sabin, iar la rubrica „Lyceum” apar versuri ale unor tinere talente locale. La fel de variată și adesea de bun nivel este proza publicată în revista băcăuană. Cu schițe, povestiri sau scurte nuvele colaborează, între alții, Sorin Titel, Dumitru Țepeneag, Gabriela Adameșteanu, Mircea Nedelciu, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, iar cu fragmente de roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
romantic. Ceilalți politicieni-istorici nu se ridică nici la înălțimea hotărîrii lui de a-și aplica idealurile în politica reală 14. El a reprezentat cea mai extraordinară minte care i-a fost vreodată hărăzită națiunii române. Măreția lui Iorga izvorăște din talentele sale; dar proverbiala sa energie, care-l transformă într-un Tatmensch goethian, era alimentată de naționalismul său. El era o figură mai mare decît viața. Cît timp a trăit, geniul său s-a reflectat în activitățile sale. A suferit multe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga, doamna Catinca, au avut o influență hotărîtoare asupra vieții și a activităților lui11. În privința contribuției aduse de Iorga patrimoniului culturii românești, un deosebit merit l-au avut aceste două femei. Iorga a moștenit de la mama sa capacitatea intelectuală și talentul pentru limbi. Ceea ce este mai important este că Iorga știa (cum se spune în societățile exclusiviste) că se trăgea dintr-un șir lung de oameni "de familie bună": demnitari la curte, cronicari, magistrați, ziariști și alți intelectuali. Un șir în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Întrucît Maiorescu se bucura de sprijinul mai multor partizani, acest conflict dintre cele două personalități a dat naștere unor intrigi cu care oricine a avut cît de cît contact cu mediile universitare este familiarizat. Conflictul acesta era agravat de tinerețea, talentul și inflexibilitatea lui Iorga, ceea ce, din moment ce implica gelozia profesională, avea să ducă la lupte aprige pentru putere. Cea mai mare parte dintre noi cunoaștem prea bine aceste intrigi demoralizatoare. Faptul că Universitatea sfîrșitului de veac de la București nu diferea foarte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să lîncezească la Vălenii de Munte sub conducerea lui Gheorghe, fratele lui Iorga. Iorga credea sincer că un teatru aflat la dispoziția lui (cum fuseseră cele ale lui Molière și Shakespeare) era în interesul naționalismului cultural român. Deși îi lipsea talentul ca să justifice acest lucru, Aristide Blank i-a finanțat teatrul. Pentru Iorga, consecințele au fost grave. Peisajele rurale și scenele țărănești suave și armonioase pictate de Nicolae Grigorescu l-au impresionat foarte mult90. Iorga nu era prea interesat de muzică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu evenimentele și situațiile contemporane 97. Se adresa adeseori Academiei Române de Științe și de mai multe ori întrunirilor cu caracter social. Chiar și detractorii recunoșteau că "dacă nu este citit, este cu siguranță ascultat". Iorga a profitat foarte mult de pe urma talentului său oratoric. Tudor Vianu considera că Iorga avea un "talent retoric par excellence"98. În anii '30, pe măsură ce criza europeană se adîncea, vorbea cu regularitate la radio 99. Corespondența lui Iorga este imensă, a scris peste 10 000 de scrisori
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de Științe și de mai multe ori întrunirilor cu caracter social. Chiar și detractorii recunoșteau că "dacă nu este citit, este cu siguranță ascultat". Iorga a profitat foarte mult de pe urma talentului său oratoric. Tudor Vianu considera că Iorga avea un "talent retoric par excellence"98. În anii '30, pe măsură ce criza europeană se adîncea, vorbea cu regularitate la radio 99. Corespondența lui Iorga este imensă, a scris peste 10 000 de scrisori. Iorga a fost cu siguranță un efortolic 100. Frasin Munteanu-Râmnic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fără să faci nimic?!" Iorga nu tolera trîndăvia și lenea. "Lui Dumnezeu îi plac lucrurile negative ca să nu lucrezi duminica, să nu mănînci în zilele de post, să nu iubești viața, așa cum fac călugării, adică să nu trăiești" și: Un talent nefolosit înseamnă furt". Sau: " Nu este ciudat că oamenii se gîndesc la moarte cînd sînt atîtea de făcut în timpul vieții?" și apoi: "Banii au valoare numai dacă sînt cîștigați prin muncă; altfel nu sînt decît metal murdar cu un chip
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cei din viața publică păreau să aibă un astfel de simț, atunci cînd România avea nevoie de mai mulți. Putem înțelege "complexele de persecuție" ale lui Iorga dacă ținem seama de numărul dușmanilor lui, căci chiar și paranoicii au dușmani. Talentele și realizările sale i-au făcut pe oameni să-l invidieze, iar pozițiile lui politice, istorice și literare i-au iritat pe mulți; dacă adăugăm la toate acestea temperamentul lui Iorga care nu era deloc conciliator și numeroasele conflicte în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la duel! Cum Iorga nu avea nici o idee despre ce însemna un duel, i-a luat locul Pamfil Șeicaru 18. Brătianu și clanul lui dominau Palatul Regal. Brătianu, pe care Iorga îl numea "inginerul" politic, a început să-și folosească talentele. A decis să-l vîre din nou în staul pe "calul de curse" (Iorga). Cu alte cuvinte, Iorga nu a fost invitat să facă parte din delegația română la Conferința de Pace, o umilință amară pentru luptătorul care jucase un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
numea "fantezistele zigzaguri excentrice ale atitudinilor fanteziste, extravagante și capricioase ale lui Iorga" (Zigzagul fantezist al atitudinilor lui fanteziste)32. Iorga nu înțelegea că pentru a canaliza sprijinul generației tranșeelor (sau orice sprijin potențial) era nevoie de un partid. În ciuda talentelor sale de orator și animator, el nu înțelegea rolul unui partid în politică și care era funcția unei mașini de partid, adică să exprime și să aplice în practică idei care să influențeze opinia publică și să mențină permanent contactul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un om atît de mare încît, datorită acestui fapt, este imposibil să cooperezi cu el din punct de vedere politic". Cu altă ocazie, regele Ferdinand își exprima părerea că Iorga, "pe lîngă incontestabilele lui calități este necioplit"56. Lipsa de talent într-ale politicii a lui Iorga era clară și pentru dușmanii săi. Cotidianul berlinez scria: "Iorga este principalul instigator al sentimentelor antigermane din România", dar atenua afirmația aceasta, adăugînd că "este un om lipsit de orice simț sau abilitate politică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1928, Iorga a fondat o nouă publicație literară intitulată "Cuget clar". A apărut pînă în aprilie 1936 și a reapărut sub numele de "Noul sămănător" . Principalii colaboratori erau Iorga și scriitorul sămănătorist N. Batzaria. Criticii literari români aveau îndoieli în privința talentelor lui Batzaria. Meritul acestuia consta în capacitatea lui de a respecta cu strictețe linia sămănătoristă. Mai era și Brătescu-Voinești. Primul număr explica limpede că era vorba de o publicație culturală și literară pentru școli, tineret și comitetele bibliotecilor școlare ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acumulate și cunoștințele. Din cauza presiunilor efortului supraomenesc, întîlnim aceleași greșeli ca și mai înainte: inexactități și greșeli mărunte. Poate că erau mai multe din acestea ca înainte. Lucrările lui Iorga apărute înainte de Primul Război Mondial erau foarte exacte. Există un talent pe care autorul cărții de față îl consideră de o importanță cardinală pentru un istoric: instinctul evenimentelor istorice (atît trecute cît și actuale) și concluziile care trebuie trase pentru viitor. Instinctul acesta și capacitatea de analiză a istoriei l-au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
boieri din Oltenia. El ar putea constitui obiectul unui studiu de caz asupra unui despot oriental: abil, brutal, ca să nu mai vorbim despre lipsa lui totală de inhibiție și de viclenia și cinismul lui. Cei care și-l amintesc evocă "talentul compensator al lui Argetoianu"; cu cît devenea mai viclean, cu atît mai mult se străduia să pară mai sincer. Cu cît era mai josnic, cu atît era mai blînd și zîmbea înainte de a lovi. Plus corupția lui Argetoianu, prea flagrantă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
anii '20, ci de Banca Națională. Cea mai mare parte a noilor industrii se afla în proprietate privată, ca, de exemplu, a lui Max Aușnit, Nicolae Malaxa, Mihai Constantinescu, Dimitriu Mociornița și regele, care era industriașul regal (ajutat de excelentele talente de om de afaceri ale Magdei Lupescu). Erau protejați de concurența străină prin tarife ridicate, iar capitalul era în cea mai mare parte intern. Toate acestea însemnau o povară grea pe umerii țărănimii. Manoilescu, președintele Băncii Naționale și lider al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
greșit. Mussolini era un luptător din Primul Război Mondial, un orator și un intelectual înzestrat și un gînditor care fusese capabil să creeze ceva din nimic. Hitler nu poseda nici una din aceste calități, nu avea nici o legătură cu cultura, nici un talent și nici o realizare. Astfel că "numai barbarii îl pot confunda pe Mussolini cu Hitler". În timpul primei întîlniri de la Veneția dintre Mussolini și Hitler, Iorga a afirmat cu bunăvionță că Mussolini l-a primit pe Hitler asemenea unui antic dux gentium
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
numele nici în bibliografie, nici în notele de subsol. Vorbind despre formele arhitectonice sîrbești și bulgărești (preluate de primele biserici românești), Giurescu nu menționează lucrările esențiale asupra subiectului respectiv pe care le urmează pînă aproape de plagiat. Mai mult, avea un talent deosebit de a trece sub tăcere opiniile istorice care nu-i conveneau. "Panaitescu, scria Iorga, coboară pînă la nivelul oricărui Giurescu!"177 În primăvara lui 1936, Iorga nu a considerat ca fiind sub nivelul demnității sale să-i trimită un mesaj
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
seacă de fapte? Un fel de carte de telefon cu nume, adrese și numere? Intuiția (sau, cum o numea Wesley, "lumina interioară") nu joacă nici un rol în scrierea istoriei? Iorga scria în lucrarea sa Generalități : "Aș vrea să fi avut talent politic mai mare ca să pot aborda mai îndeaproape și mai bine adevărul istoric"186. Acuzațiile Noii școli relativ la lipsa de documentație a lui Iorga pot fi respinse ca fiind nefondate. În ceea ce privește concluziile la care a ajuns el, sintezele sale avînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]