21,676 matches
-
Statul (sau comunit6țile locale) intenționează să supervizeze calitatea și de producție și furnizare sau acordă concesiuni și franșize cu (la) firmele private. Situația este similară pentru comunitățile locale. compatibilitatea cu strategia generală de dezvoltare economică (construirea de infrastructuri pentru transporturi, telecomunicații, distribuție de energie și gaze naturale etc.) Privată Proprie Statul acordă subvenții (compensații) în mod selectiv la consumatori. Deciziile aparțin firmelor private Toate deciziile sunt elaborate pe baza mecanismului piețelor. Servicii publice pentru care piața este imperfect concurențială. Servicii publice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
gospodărie comunală și locuințe; 3) Cheltuieli pentru apărarea națională; 4) Cheltuieli pentru ordinea publică; 5) Cheltuieli cu autoritățile publice (Președinție, Parlament, Guvern, organele autorității judecătorești ș.a.) 6) Cheltuieli pentru acțiuni economice (cercetare științifică, sub-venții pentru industrie, agricultură, mediu, transporturi și telecomunicații ș.a,); 7) Alte acțiuni; 8) Transferuri; 9) Datoria publică; 10) Rezerve. Compoziția fiecărei grupe, mărimea ei, oferă indicii despre prioritățile Statului în politica sa economică. Iată, spre exemplu, compoziția cheltuielilor în bugetul Marii Britanii: 1) Consumul sectorului public (cheltuieli curente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
profesionist, o infuzie mai mare de capital sau accesul la o piață mai vastă, inclusiv prin fuziuni și concentrări, dar nu poate fi un panaceu, deoarece ea poate conduce la: servicii inegale oferite utilizatorilor, marilor și micilor consumatori (de electricitate, telecomunicații etc.) și, de multe ori, la creșterea tarifelor acestora; o situație de hiperconcurență ce poate obliga unele între-prinderi să renunțe la activitățile lor mai puțin rentabile, chiar dacă ele servesc interesul general (închiderea de linii feroviare secundare, de oficii poștale mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
secundare, de oficii poștale mai puțin rentabile ș.a.) Politicile de privatizare nu sunt simplul produs al unei viziuni liberale. Ele își pot avea sursa în evoluția tehnologiilor sau a produselor, ce pot repune în cauză chiar existența monopolurilor naturale (cazul telecomunicațiilor). În tot cazul, perioadele de privatizare/liberalizare și cele de naționalizare/etatizare par să se succeadă ciclic în economie, fără să rezulte întotdeauna un cîștig pentru o economie sau o societate în urma unor astfel de privatizări și naționalizări repetate. 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
este o politică ce are scopul de a suprima reglementările constrîngătoare și a lăsa piața și concurența să joace în mod liber rolul de reglator. Această politică a debutat în S.U.A., în cursul anilor 1970, în sectorul transporturilor, poștei și telecomunicațiilor, teledifuziunii sau în sectorul financiar. Aceste sectoare erau puternic reglementate, deoarece caracteristicile lor favorizează formarea de monopoluri naturale. Inclusiv sectorul transportului aerian a fost dere-glementat în 1977. b) Gestiunea externalităților Chiar dacă puterile publice se vor non-intervenționiste, ele tre-buie să promoveze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
publice, mai ales a celei de transporturi. Astăzi, miza politicii industriale constă deci în capacitatea de a atrage întreprinderi prin calitatea mediului oferit (proximitatea piețelor, raportul cost-calitate a mîinii de lucru, resurse tehnologice, securitatea investițiilor, calitatea infrastructurilor de transport, a telecomunicațiilor și serviciilor publice), evitînd, în același timp, creșterea sarcinilor fiscale și sociale. 5.1.3.4. Politica industrială a Uniunii Europene O cooperare în materie de politică industrială pare să se impună la ni-vel european. Noțiunea însăși de politică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
al Tratatului de la Roma stipulează că ajutoarele publice care afectează schimburile dintre statele membre sau care "falsifică sau amenință să falsifice concurența" sunt incompatibile pe Piața comună. Privind existența monopolurilor, Uniunea Europeană caută să le deschi-dă către concurență (liberalizarea serviciilor de telecomunicații, repunerea în cauză a drepturilor exclusive de import și export al gazelor și electricității), căutînd să nu prejudicieze cu nimic ceea ce se convine privind naționalizările sau privatizările întreprinderilor publice. Miza ridicată de Comisie se referă la modurile de funcționare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nefavorabilă. Problemele cele mai mari apar în privința destinatarilor acestor subvenții: să fie încurajate astfel firmele private, sau cele publice, sau ambele categorii? Cel mai adesea, destinatarii preferați au fost între-prinderile publice mari. Dar, în ultimii ani, noile tehnologii ale informației, telecomunicațiilor, audio-vizualului, biotehnologii ș.a.m.d., ca și creșterea autonomiilor locale, dereglementarea și dezetatizarea, au impus o schimbare de viziune, în sensul sprijinirii mai mari a sectorului privat și a firmelor mici și mijlocii, pentru încurajarea spiritului antreprenorial, a inovației și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
capital, care a contribuit în cea mai mare măsură, la localizarea afacerilor în zonele defavorizate, în măsura în care au existat și alte condiții referitoare în special la practica stimulentelor financiare, existența mîinii de lucru calificate, a unor rețele bune de transport și telecomunicații, sau la libertatea intrării și ieșirii pe/de pe piață. Granturi de capital au fost acordate firmelor mici și mijlocii în special, dinamice și inventive, mai ales pentru investiții. Efectul a fost semnificativ, dezvoltarea spiritului antreprenorial devenind evidentă în timp relativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
concurențială. Este vorba deci, cum s-a întîmplat frecvent în ultimii ani, de un avans al analizelor economiei industriale, care a permis reînnoirea abordărilor tradiționale în termeni de monopol natural. Dacă acest concept era valid în domeniul energiei, transporturilor sau telecomunicațiilor, era deoarece este vorba despre economii de rețea. Și grație efectelor externe, randamentele pot crește. Mai precis, există două tipuri de efecte externe ce pot fi distinse: efectele externe legate de cerere, în sensul că atît timp cît vom rămîne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
DiagonalGadprint, Bacău, 2001, apoi American Biographical Institute, inc. nominalizare ph dr. Sorea Niculai în distinguished leaderhip award, ediția 2002. Enciclopedia Bucovinei vol. ÎI, Emil Sadco, Editura Princeps, Iași, 2004. Din prima căsătorie are o fiică Sorea CarmenMagdalena, inginer electronist în telecomunicații, cercetător consultant la o Academie Tehnică Militară Regală din Canada. Este căsătorit cu Sorea Maria, tot proiectant de specialitate în domeniu energetic. Acum, după 70 de ani, a rămas tot activ și cu preocupări multiple. Încă mai crede că are
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93326]
-
M-am născut la 23 septembrie 1933, în comuna Horodnicu de Jos, din fostul județ Rădăuți azi județul Suceava, având încă un frate OvidiuDorin-Dan mai mic cu 5 ani. El a ajuns inginer electronist și a lucrat la Direcția de Telecomunicații Suceava, în prezent fiind pensionar. Părinții mei au fost cadre didactice, tatăl meu, Prelipcenu Constantin, a fost învățător, «Domn Costică» cum îi zicea lumea, iar pe mama o chema Ana și a fost profesoară, ea știa perfect limba germană, știa
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93320]
-
din 1 000 de tineri cu vârste între 20 și 30 de ani și este reprezentativ la nivel național. Insight-urile s-au obținut pentru peste 100 de companii principalii competitori din cele nouă industrii studiate. Industriile vizate au fost: bănci, telecomunicații, farma, personal&home care, food&beverages, bere, consultanță, IT, construcții. Deși, după cum am văzut, această temă este dezbătută la nivel internațional, explorată (chiar dacă mai modest) de companii, de câteva institute de cercetare și de reviste de business românești, mediul academic
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a pro-duselor acesteia; când germanii sunt întrebați care sunt lucrurile cu care se mândresc, ei nu se referă la profit, ci la calitate. În Franța sloganul "au service de la vanité nationale"169 face ca in-dustrii precum energetica nucleară, transportul aerian, telecomunicațiile, chimia să se afirme în competiția cu cele din alte țări. Pe de altă parte, companiile japoneze sunt deschise ne-voilor clienților, indiferent dacă aceștia sunt locali sau de pretutindeni. Un exemplu viu este cel al unui manager de la Yamaha
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
schimbarea în ordine"263. Este cunoscut faptul că forțele schimbării sunt nume-roase; dintre acestea, cele mai critice sunt existența competiției organizaționale, cerințele clienților, evoluția tehnologiei și cerințele acționarilor (shareholders). Competiția dintre organizații se regăsește în toate domeniile de activitate: industrie, telecomunicații, sistemul bancar, în mediul universitar chiar. Un prim stadiu al relației organizație-client este B2C Business to Customer; altfel spus, "clientul nostru, stăpânul nostru". Relația nu poate să ducă la creșterea profitului, pentru că cerințele clienților sunt din ce în ce mai mari, incluzând serviciile post-livrare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cerințele clienților sunt din ce în ce mai mari, incluzând serviciile post-livrare. Stadiul secund, în extindere astăzi, este B2B Business to Business, ceea ce înseamnă competiție interorganizațională în scopul creșterii segmentelor de piață ale concurenților. Tehnologia este un factor sensibil de schimbare. Domenii precum transporturile, telecomunicațiile, producția de masă, dar mai ales informatica au condus la schimbări dramatice în lumea organizațiilor. Dezvoltarea tehnologiei ridică două aspecte: primul costuri mari pentru utilizatorii de tehnologie, al doilea recalificarea sau înlocuirea personalului existent. Acest ultim aspect poate fi mai
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
bord găsit pe vasul părăsit a permis descoperirea cacialmalei. În fapt, «Teignmouth Electron» n-a parcurs decât 14.500 de mile, adică distanța dintre Anglia și Australia. ...Navigatorul își transmitea mesajele radio pe unde scurte. Un purtător de cuvânt al telecomunicațiilor britanice a arătat că aceasta făcea imposibilă determinarea exactă a locului de emisie. Nu s-a găsit nici o explicație satisfăcătoare în privința dispariției lui Crowhurst. Nu se știe dacă el a căzut în mare dintr-un accident, dacă s-a aruncat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
galvanizator 2 gestionar 2 inginer constructor 1 inginer mecanic (maghiară) 1 instalator încălzire centrală gaze 7 lăcătuș mecanic 2 lăcătuș montator 2 lucrător comercial 17 maistru lumini (maghiară) 1 manipulant mărfuri 10 mecanic auto 2 mânuitor decor (maghiară) 3 montator telecomunicații 50 mozaicar (exclusiv restaurator) 1 muncitor necalificat 1 muncitor necalificat demolări 29 operator chimist 2 ospătar 6 patiser 3 pregătitor utilaje tehnologice 48 profesor învățământ preșcolar 1 programator 4 recepționer 4 recuziter 1 referent relații externe 3 regizor tehnic (maghiară
Agenda2005-36-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284143_a_285472]
-
-și astupe gaura. Un obiect care a pătruns prin învelișul balonului, nu iese neapărat afară prin același punct. Dacă am izbuti să controlăm în vreun fel acest fenomen, l-am putea folosi ca pe-un mijloc de teleportare și de telecomunicație. Știu bine ca toate acestea par o fantezie, dar trebuie să recunoașteți că și cele ce s-au întâmplat adineaori par tot așa. - E greu să credem în existența unor ființe dotate cu o inteligență superioară într-atât inteligenței noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
mai ales gânduri de curaj și de sacrificiu, de slujire a semenilor în fața pericolului. Izbuti chiar să creeze cadrul emoțional prielnic ideii că timpul trecea de câteva ori mai repede decât înainte. Grosvenor puse apoi în funcțiune întreaga rețea de telecomunicații a navei și dădu câteva ordine precise. După care, le spuse oamenilor că fiecare dintre ei va trebui să răspundă spontan la un cuvânt de ordine, pe care nu-l putea ști dinainte și pe care urma să-l uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
în gardurile și barierele de securitate de pe autostrăzi; - că stâlpi rotunzi din lemn decojit de conifere pentru gardurile de împrejmuire a animalelor; - în structurile de stabilizare a solului; - că stâlpi pentru susținerea cablurilor de transmitere a energiei electrice și pentru telecomunicații; - că traverse de cale ferată subterană. c) Fără a aduce atingere aplicării altor prevederi legale privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor și preparatelor periculoase, orice lemn tratat introdus pe piată este etichetat individual: "Destinat exclusiv instalațiilor și utilizării profesionale și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148951_a_150280]
-
Pentru utilizare numai în instalații industriale și numai în tratamente profesionale" 32.2.2 Este permisă, dar numai în scopuri industriale sau profesionale cum ar fi de exemplu: la căi ferate, în sectoarele de transmisie a energiei electrice și în telecomunicații, pentru îngrădiri (împrejmuiri), pentru scopuri agricole (de ex. pentru parii-suport pentru copaci), radele portuare și deschiderile (jgheaburile) de la baraje (echipate cu stăvilare sau vane), utilizarea lemnului care a fost tratat în instalații industriale sau de către specialiști, conform prevederilor de la punctul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148951_a_150280]
-
WJS în 2013 care va folosi și razele ultraviolete. în afară de enigmele energiei negre, sateliții ar trebuie să ne spună mai multe despre fluxurile de particule din vănturile solare, deci emise de furtunile solare, care pot afecta mai ales rețelele de telecomunicații de pe Pămănt dar și viața. Evelin: Este posibil ca energia neagră, care-i de fapt albă (?!) să fie, alături de gravitație, forța care menține echilibrul în Univers?! și iar întrebarea: energia neagră este oare partea nevăzută a Universului, pentru că materia întunecată
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
veniți, Dinicu Golescu 37. O să v-așteptăm în fața blocului.“ M-așteaptă unul în fața blocului, am ajuns cu el sus. Sus - soția, Drăgilă Lucia. Fostă procuror la sectorul trei. Atunci, în timpul când eu am ucis-o, era juristconsult la Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor. Am ajuns la etajul trei la ei, am văzut camera video, am văzut ce vrea să vândă. Făceam o șmecherie pe-atunci, chipurile. Veneam la dumneata să cumpăr un obiect. Eram dom’ locotenent, eram obosit din schimbul de noapte. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
fiecare cetățean are telefon și poate vorbi unul cu celălalt prin diferite mijloace. De preferat este coruperea. Prin mită, de obicei, dar se acceptă și "comerțul de favoruri". Alții, mai inventivi, și-au pus la cale propriul lor sistem de telecomunicații. Deoarece este ilegal să procedezi în felul acesta, trebuie să te ascunzi de controalele Guvernului. Un astfel de sistem aveam și eu cu prietenii mei. Foloseam o antenă mică și spațiul de memorie nefolosit de sateliții care își aveau orbita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]