20,856 matches
-
analizată decât pe criterii sociale. " Noțiunea responsabilității afirmă Zosin -, neavând nici un temei, precum am arătat, căci criminalul este tot așa de iresponsabil ca și necriminalul, cată să găsim o altă noțiune după care să ne conducem în analiza și prevenirea crimei... nocivitatea". Pentru Zosin, nocivitatea socială, care exprimă "o încheiere logică a determinismului organo-psihic și a îndestulării vieții umane", poate constitui unicul criteriu al acțiunii de prevenire și represiune criminală. Numai nocivitatea, identificată cu periculozitatea socială, cu potențialul acesteia, are semnificație
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
poate constitui unicul criteriu al acțiunii de prevenire și represiune criminală. Numai nocivitatea, identificată cu periculozitatea socială, cu potențialul acesteia, are semnificație și numai acest criteriu trebuie să determine atitudinea societății față de criminali. Individul sănătos mintal nu este criminal. Orice crimă implică o stare patologică de moment sau cronică. Individul sănătos este criminal ocazional. El nu poate prezenta nocivitate fiind sănătos mintal. Nocivitatea este un simptom care reflectă fie alienația mintală, fie o constituție psihopatică, o criminalitate înnăscută. Doctorul Zosin analizează
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
atitudine admisibilă este izolarea indivizilor cu porniri criminale, izolare ce ar trebui să se facă în instituții speciale (sau chiar în închisorile în care se închid indivizi criminali sănătoși, deci lipsiți de potențialul criminal, care nu-și vor mai repeta crima, care, după Zosin, nu ar trebui deținuți). Aceste idei, care idealizează psihologia umană, sunt, fără îndoială, expresia unui umanitarism social romantic. Ele duc la înlăturarea penalităților**: "O crimă făptuită trebuie numai să dea prilej societății de a se sesiza, de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sănătoși, deci lipsiți de potențialul criminal, care nu-și vor mai repeta crima, care, după Zosin, nu ar trebui deținuți). Aceste idei, care idealizează psihologia umană, sunt, fără îndoială, expresia unui umanitarism social romantic. Ele duc la înlăturarea penalităților**: "O crimă făptuită trebuie numai să dea prilej societății de a se sesiza, de a lua îndeaproape în considerație făptașul și de ai determina nocivitatea. În acest sens se înțelege că aparatul judiciar trebuie să se îmbunătățească: din el să facă neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și mintală la Facultatea de Medicină din Iași, în "România medicală", 1907, p. 466. 41. Zosin P., Numărul serviciilor medicale în azilurile de alienați, în "România medicală", nr. 5-6, 1906. 42. Zosin P., Nocivitatea țăranilor învinuiți de instigație și de crime în revoluțiunea agrară din mart 1907, în "Pagini juridice" revista de drept, nr. 7-8, 1907, Craiova. 43. Zosin P., Contribution à l'étude du syndrome pédonculaire: un cas de hémiplégie gauche et oftalmologie totale bilatérale, în "Nouvelle iconogrtaphie de la Salpêtrière
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai mult intuitiv, de A. Lombroso. De altfel, într-o lucrare 138, C. I. Parhon menționa: "Lombroso descrisese un criminal înnăscut. Poate în această descriere a fost mai puțină exagerare decât s-ar părea. Evident că nu orice predispus la crimă va deveni neapărat un criminal. Este necesar să existe și condițiile sociale favorizante pentru aceasta. Dar nu este mai puțin adevărat că mulți criminali au o anumită conformație somatică: tipuri masive cu osatură puternică, cu maxilarele proeminente, cu extremitățile mari
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Comparația cu situația actuală este elocventă. În lucrările sale de psihiatrie socială, C. I. Parhon a militat pentru ameliorarea condițiilor de viață ale populației, pentru un standard mai bun. "Pentru a realiza o profilaxie morală a alienației mintale și a crimei trebuie să se realizeze un mediu social în care respectul vieții și al personalității fiecărui individ să devină parte integrantă a structurii psihologice a fiecăruia dintre membrii ei". Profesorului Parhon i se datorează una din monografiile cele mai complete referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Ai dreptate, așa e, dar eu nu te oblig să te uiți în dosare... Gh. P. unu: Păi nici n-am să mă uit..., te las pe tine să te uiți... și după aia să.mi spui și mie ce crime am făcut... Gh. P. doi: Dacă ne gîndim puțin, nici nu e nevoie să ne uităm în dosare... Gh. P. unu: Așa spun și eu... Gh. P. doi: Dar în suflet trebuie să ne uităm puțin..., ce naiba! Gh. P. unu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
făcut poliție politică... Gh. P. doi: Du-te dracului cu tîmpenia asta, cu poliția ta politică, sau economică, sau științifică, sau dracu' mai știe ce fel de poliție! Gh. P. unu: Dar așa este! N-am făcut nici un rău..., nici o crimă! Gh. P. doi: Dacă n-ai făcut nici o crimă, hai să ne uităm în dosare! (tentativă de a deschide dosarele) Gh. P. unu: (speriat) Eu nu-nțeleg al ce bun dosariada asta! Ce dracu' te-a apucat să-mi faci
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cu tîmpenia asta, cu poliția ta politică, sau economică, sau științifică, sau dracu' mai știe ce fel de poliție! Gh. P. unu: Dar așa este! N-am făcut nici un rău..., nici o crimă! Gh. P. doi: Dacă n-ai făcut nici o crimă, hai să ne uităm în dosare! (tentativă de a deschide dosarele) Gh. P. unu: (speriat) Eu nu-nțeleg al ce bun dosariada asta! Ce dracu' te-a apucat să-mi faci mie pe anchetatorul! Gh. P. doi: (cu o tensiune
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
unu: Da, și ce-i cu asta? Gh. P. doi: Ai tăcut cînd trebuia să urli? Te-ai făcut că nu știi nimic atunci cînd erau arestați oameni pentru că ascultau Europa liberă, sau că spun bancuri politice? sau pentru că făcuseră crima de a avea o palmă de pămînt mai mult, sau pentru că și-au ros fundu' pantalonilor pe băncile școlilor, și coatele, și genunchii, și sufletul ca să facă ceva din viața lor. fără să știe că vor deveni "împuțiți de intelectuali
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
acest comerț... liber..., nu mă refer la amărîții de tonetari, ci la comerțul ăla de miliarde, că e în mîna foștilor? Hai, nea Matei! Ce presă liberă?! Cui îi pasă că e acuzat în ziare de fraudă, că a comis crime în comunism și că acum conduce țara... victorios... din greșeală în greșeală...! Cui îi pasă? Să fim serioși! "Fostul" își vede mai departe de trebușoara lui... cu o față rîzînd că a păcălit revoluția și cu cealaltă plîngînd la căpătîiul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
chestii... i-am dat și lui să bea... ne-am certat... am rîs de ne-am prăpădit... groparii au crezut că... și m-au luat cu ei... Octav: Și iar mă întreb cum de pot uita oamenii toate ororile, toate crimele astea! Incredibil! Groparul: Nu-i chiar atât de incredibil... Ți-am mai spus. Omul are nevoie de uitare. Și nu-i vorba de cei care doar au auzit despre atrocitățile făcute, ci chiar de cei care le-au suportat... Uită
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
adevăratele intenții, nu numai aici, ci într-o vastă zonă a Europei. Nu analizăm aici celelalte prevederi: despăgubiri acordate Uniunii Sovietice în valoare de 300.000.000 $, la care se adăugau și alte despăgubiri; arestarea și judecarea persoanelor acuzate de crime de război; controlul sovietic asupra tipăriturilor, spectacolelor de teatru și de film, asupra mijloacelor de comunicație ș.a. Art. 4 era formulat astfel: „Se restabilește frontiera de stat între U.R.S.S. și România, stabilită prin acordul sovieto-român din 28 iunie 1940
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
față de toți locuitorii acestor principate, de orice demnitate, rang, stare, înclinație sau proveniență ar fi ele, fără cea mai mică excepție, amnistia absolută și veșnica uitare, stipulate în primul articol al tratatului, în favoarea acelora care, efectiv ar fi comis vreo crimă sau ar fi fost bănuiți de-a fi avut intenția să dăuneze intereselor Sublimei Porți, repunîndu-i în demnitățile, rangurile și posesiunile lor inițiale și redîndu-le bunurile de care s-au bucurat înaintea războiului actual. 2.Să nu împiedice cîtuși de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
atât potențele teoriei jocurilor, cât și problemele complexe pe care le ridică analiza relațiilor de cooperare/conflict, să analizăm celebra dilemă a prizonierului și o aplicare a ei în relația dintre sistemele sociale. Doi prizonieri care au comis împreună o crimă sunt ținuți la închisoare fără posibilitatea de a comunica. Judecătorul le propune următorul târg: cinci ani de închisoare pentru fiecare, dacă mărturisesc amândoi; doi ani la fiecare, dacă nici unul nu mărturisește; achitarea celui care mărturisește și 10 ani pentru cel
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Cătălin Zamfir 9 hypotheses for a sociological and epistemological analysis of the Romanian sociology during the communist period: 1944-1989 / Sanda Golopenția Romanian sociologists in Paris in the 1930s / Maria Voinea and Dan Banciu Current tendencies in the evolution of violent crime victims in Romania / Petru Iluț, Laura Nistor and Réka Geambașu The vitality of the Chicago School / Aurora Liiceanu, Octavian Rujoiu Exposure to violence by mass-media: a psycho-sociological perspective / Ana Rodica Stăiculescu and Daniela Jitcov The new macrosocial dynamics and the
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
strong sociological perspectivesă Primit la redacție: ianuarie 2005 Tendințe actuale În evoluția victimelor delictelor cu violență În România Maria Voinea Dan Banciu Universitatea București Universitatea București În România, politica oficială și statisticile judiciare oferă puține informații și date despre intensitatea crimelor violente și victimele lor. Puține proiecte de cercetare Încearcă să explice cauzele și motivele crimei, precum și rolul victimei În producerea crimei. Studiul de față Încearcă să se centreze asupra tendințelor fundamentale În evoluția crimelor violente, asupra tipologiei victimelor și agresorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violență În România Maria Voinea Dan Banciu Universitatea București Universitatea București În România, politica oficială și statisticile judiciare oferă puține informații și date despre intensitatea crimelor violente și victimele lor. Puține proiecte de cercetare Încearcă să explice cauzele și motivele crimei, precum și rolul victimei În producerea crimei. Studiul de față Încearcă să se centreze asupra tendințelor fundamentale În evoluția crimelor violente, asupra tipologiei victimelor și agresorilor În mediul intrași extrafamilial, pentru a identifica soluții În vederea prevenirii victimizării persoanelor. Introducere Amploarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Banciu Universitatea București Universitatea București În România, politica oficială și statisticile judiciare oferă puține informații și date despre intensitatea crimelor violente și victimele lor. Puține proiecte de cercetare Încearcă să explice cauzele și motivele crimei, precum și rolul victimei În producerea crimei. Studiul de față Încearcă să se centreze asupra tendințelor fundamentale În evoluția crimelor violente, asupra tipologiei victimelor și agresorilor În mediul intrași extrafamilial, pentru a identifica soluții În vederea prevenirii victimizării persoanelor. Introducere Amploarea și intensitatea criminalității violente constituie, În prezent
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
puține informații și date despre intensitatea crimelor violente și victimele lor. Puține proiecte de cercetare Încearcă să explice cauzele și motivele crimei, precum și rolul victimei În producerea crimei. Studiul de față Încearcă să se centreze asupra tendințelor fundamentale În evoluția crimelor violente, asupra tipologiei victimelor și agresorilor În mediul intrași extrafamilial, pentru a identifica soluții În vederea prevenirii victimizării persoanelor. Introducere Amploarea și intensitatea criminalității violente constituie, În prezent, una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă societatea românească
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetări de amploare, la nivel național și zonal, pe eșantioane reprezentative, capabile să evidențieze realitatea criminalității violente și victimale efective ale acesteia și, mai ales, lipsește o strategie complexă de prevenire și combatere ,, În timp util” a diverselor delicte și crime comise cu violență și de protecție socială și juridică a victimelor rezultate În urma lor. Criminalitatea violentă acoperă un spectru larg de delicte și crime (omoruri, violuri, tâlhării, loviri, vătămări corporale, loviri cauzatoare de moarte etc.), având o etiologie complexă În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ales, lipsește o strategie complexă de prevenire și combatere ,, În timp util” a diverselor delicte și crime comise cu violență și de protecție socială și juridică a victimelor rezultate În urma lor. Criminalitatea violentă acoperă un spectru larg de delicte și crime (omoruri, violuri, tâlhării, loviri, vătămări corporale, loviri cauzatoare de moarte etc.), având o etiologie complexă În cadrul căreia sunt implicați, pe de o parte, autorul sau autorii acestor delicte, care exercită sau utilizează forța și violența asupra altor persoane În diverse
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victima sau victimele care suferă direct sau indirect consecințe fizice, materiale sau morale În urma actelor violente comise Împotriva lor. Deși relativ puține ca număr și amploare, diversele cercetări Întreprinse În România au evidențiat că majoritatea indivizilor ce comit delicte și crime cu violență se caracterizează printr-o serie de deficiențe de adaptare, integrare și comunicare, având un nivel de instrucție și cultură scăzut și care cedează, de regulă, unor impulsuri de moment sau unor stări ,,explozive”, neavând capacitatea de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dure ale vieții cotidiene, lipsa de afecțiune a părinților față de copii etc. Bibliografie Amza, T. (1998). Criminologie. București: Editura Lumina Lex. Banciu, D. (1999). Control social și sancțiuni sociale. București: Editura Hyperion XXI. Butoi, T. (2003). Criminali În serie. Psihologia crimei. București: Editura Phobos. Butoi, T et al. (2004). Victimologie. Curs universitar. București: Penguin Book. Cario, R. și Salas, D. (2001). Œuvre de justice et victimes. Paris: L’Harmattan. Eibl-Eibesfeld, J. (1995). Agresivitatea umană. București: Editura Trei. Ferréol, G. și Neculau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]