21,102 matches
-
ar trebui să fac?”. Ar putea fi cel mai profitabil instrument pe care l-ar folosi un manager! +++ Cât de multe persoane cu care lucrați, luați masa, mergeți la biserică și vă întâlniți în viața profesională au idei bune cu privire la motivarea oamenilor și strategii de conducere pe care sunt gata să vi le împărtășească? Tot ceea ce trebuie să faceți este să vă obișnuiți să puneți întrebări și să ascultați! +++ Epilog Lumea aparține celor care întreabă, care vă pot face să păreți
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
și situații în care echipa dumneavoastră a mers „până în pânzele albe” pentru a vinde, a servi și a ajuta clienții. Toată lumea iubește poveștile și se poate regăsi în ele, iar acestea pot funcționa ca un adevărat instrument de inspirație și motivare a acțiunilor celorlalți. +++ Un manager isteț a transformat rapid experiența sa în vânzări într-o poveste tribală. Pentru început, a trimis un e-mail personalului, povestind întâmplarea și lăudându-l pe acel individ. Apoi tipărit niște postere pe care le-a
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
l-ar motiva cel mai bine pe acel salariat. Modificați fiecare cartonaș pe măsură ce aflați mai multe. Apoi, folosiți-vă aceste cartoane atunci când lucrați cu fiecare angajat pentru a obține cât mai mult de la fiecare. +++ Așadar, ce înseamnă acest lucru pentru motivarea oamenii? Înseamnă că trebuie să îi evaluați și să îi judecați după ceea ce vedeți, înțelegând că fiecare angajat este diferit, motivat de impulsuri, idei și emoții diferite. +++ Epilog În loc să deveniți frustrat și confuz din cauza diferențelor pe care le remarcați la
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
pentru angajați ca să cumpărați o cutie pentru ele.Ă +++ +++ Epilog Să îi inspirați cu adevărat pe oameni înseamnă nu numai să țineți minte, ci și să vă țineți promisiunile. +++ Ideea 47. De ce nu există un lucru „corect” în conducerea și motivarea oamenilor Un lucru pe care îl veți auzi mereu de la angajatori, părinți și politicieni este că o decizie pe care au luat-o nu a fost corectă față de o persoană sau un grup sau pentru o parte a problemei. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
care credeți că au ceva de spus. Folosiți-le părerea pentru a vă ajuta să luați o decizie. Dar, odată ce ați luat-o, e definitivă. +++ Ideea 48. Trei tipuri de motivații Indiferent de ceea ce ați citit și ați auzit despre motivare, nici un alt subiect nu este mai confuz decât informațiile greșite și neînțelegerile cu privire la aceasta. Din nefericire, motivarea tradițională este externă și folosește un impuls pentru a determina oamenii să înainteze. Presupune că oamenii pot fi motivați de bani sau alte
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
decizie. Dar, odată ce ați luat-o, e definitivă. +++ Ideea 48. Trei tipuri de motivații Indiferent de ceea ce ați citit și ați auzit despre motivare, nici un alt subiect nu este mai confuz decât informațiile greșite și neînțelegerile cu privire la aceasta. Din nefericire, motivarea tradițională este externă și folosește un impuls pentru a determina oamenii să înainteze. Presupune că oamenii pot fi motivați de bani sau alte lucruri care pot fi cumpărați, de consecințele eșecului (amenințăriă sau din interior, de ceea ce numim inspirație. În calitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
aflat că durerea lor de cap tratată cu tablete de algocalmin se baza pe unul dintre următoarele trei lucruri: oamenii lor aveau nevoie de pregătire, aveau nevoie de un alt plan de stimulare sau doar de o mică doză de motivare. În aproape fiecare caz, se înșelau amarnic. Problema este că urmăresc doar acești manageri simptomele situației și nu ajung în realitate niciodată la chestiunea de fond, că le lipsește inspirația în ceea ce fac pentru organizația lor. +++ TEMĂ Pe un carton
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
se înșelau amarnic. Problema este că urmăresc doar acești manageri simptomele situației și nu ajung în realitate niciodată la chestiunea de fond, că le lipsește inspirația în ceea ce fac pentru organizația lor. +++ TEMĂ Pe un carton de 3 × 5, scrieți: „Motivare versus Inspirație”. Pe măsură ce continuați să studiați această carte și aceste idei, începeți să notați unele acțiuni specifice pe care le considerați motivații externe. Apoi încercați să creați un set alternativ de mijloace care să inspire mai mult decât să motiveze
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Ca un manager „POT FACE”, nu le oferiți oamenilor pretexte pentru ipoteticele lor greșeli. Atunci când vin cu astfel de scuze la dumneavoastră, amintiți-le de credințele limitate și încurajați-i să meargă mai departe. +++ Ideea 50. Înțelegerea rolului acceptării în motivarea celorlalți Cunoașteți oamenii cu care ne comparăm cel mai des? Știți pe cine considerăm un profesionist de patru stele? Aveți dreptate. Sunt oamenii cu care ne asemănăm cel mai mult. Suntem atrași cel mai puternic de oameni care sunt ca
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
propriul dumneavoastră panou de onoare și improvizați ideile pe care echipa dumneavoastră le-ar putea găsi. Important este să recunoașteți meritele și să puneți oamenii în lumina reflectoarelor. +++ Această companie oferă angajatului un bonus salarial și felicitări scrise. Vorbind despre motivarea oamenilor - banii vorbesc! Aceste scrisori ale clienților și nominalizările lor la panoul de onoare sunt afișate în sala de așteptare pentru clienți. Angajații nu numai că sunt stimulați de această recunoaștere, dar încearcă să exceleze în serviciul de relații cu
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
de referință "teoria personalității" în al doilea ori-zont al ei de tematizare a omului (ca "filosofie" a personalității): a. eul este condiția emotivității, este "forma" emoțiilor, cadrul lor organizator, funcționând ca un fel de "rațiune afectivă". Simțirea eului este o motivare subiectivă "pe care a dat-o conștiința acestor diferite anticipații organice. Dimpreună cu simțirea eului și-au făcut apariția, în sufletul omenesc, și diferitele nuanțe emoționale legate de atitudinile corpului (în momentele de luptă): trufia, vanitatea, ambiția, gelozia, invidia, deoparte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
atinge discret doar conturul fenomenelor, fără a fi, ca la Kant, condiție a priori a acestora, având astfel, pentru ele, un rol constitutiv. Realitatea temporală apare apoi ca "substanță sufletească", destin: "el (destinul) este însăși viața, pornită din ritmul unor motivări adânci"159; este timpul realizat, înfăptuit, "pozitiv", adică dat pentru o anumită unitate de existență; este timpul interior unității organice și specific ei pentru că, socotește C. Rădulescu-Motru, fiecare unitate sufletească își are propriul său destin. Realitatea temporală ca timp condiționează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
individului. Pe de altă parte motivația este activă dacă și instinctul este activ, pentru că motivația poate mobiliza instinctul dar instinctul nu ține cont de motivație, instinctul făcând parte din însuși structura ființei ca bază biologică a existenței sale. Sub raportul motivării ca bază a comportamentului adepții acestui concept s-au împărțit în trei curente distincte: - curentul comportamentalist, care susține că motivația derivă din trebuințe determinate de nevoi fizice bazale (fiziologice am spune noi). Contradicția ar fi că aceste trebuințe sunt guvernate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sporite, consilierii generali și regionali au primit acces la puterea executivă. În consecință, ei trebuie să facă față problemelor ridicate de comunicare în cadrul exercitării puterii. Omul politic local a devenit un antreprenor și, în această calitate, el își dezvoltă o motivare managerială în care se integrează comunicarea. În ceea ce privește teritoriul local, M. Abélés (Jours tranquilles en 1989) distinge spațiul de administrare și spațiul de reprezentare. Ambele sînt supuse unei politici de comunicare locală, fie că este vorba despre modelarea imaginii personale a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
evoluție a dus la răsturnarea întrebării clasice: "Ce îi face comunicarea alegătorului?" în: "Ce face alegătorul cu comunicarea?" Inversiunea a îndreptat mai întîi cercetarea spre sociografia comportamentelor de informare, mai ales datorită modelului utilizatorilor și satisfacțiilor care descriu practicile și motivările acestora, iar, mai recent, spre mecanismele cognitive aplicate în înțelegerea și memorizarea informației politice 84. Pentru a examina comportamentele de informare, vom compara audiențele înregistrate în cursul emisiunilor oficiale difuzate de televiziune în cursul campaniilor din 1978, 1981 și 1988
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
62% dintre persoanele chestionate, televiziunea este mijlocul cel mai util pentru a ști cum să voteze, cu mult înaintea jurnalelor (37%), a radioului (30%), a conversațiilor (20%), a sondajelor (12%), a mitingurilor (6%), a afișelor (4%), a broșurilor (4%). Principala motivare este cercetarea informației (83%) și nu determinarea votului (3%). Motivațiile pentru urmărirea emisiunilor politice la televizor sînt următoarele: pentru a mă informa asupra programelor oamenilor politici (40%); pentru cunoașterea argumentelor oamenilor politici de care nu sînt apropiat (25%); pentru că omul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Noica denumea: “devenirea întru ființă ” a omului. În calitate de cadre didactice, noi urmărim să formăm un univers activ și atitudinal coerent elevilor, în realizarea căruia trebuie acordată întâietate metodelor activizante, în special exercițiilor de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de exemplificare, de construcție și de completare). Trebuie evitat formalismul, altfel spus, studierea nu trebuie să se concentreze pe fapte izolate, ci pe baza faptelor vii, astfel incât învățarea să
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
Wibert Moore, într-un articol extrem de dezbătut publicat în 1945 și intitulat Unele principii ale stratificării, au prezentat o teorie funcționalistă a inegalității socioeconomice. Ei au argumentat că stratificarea economică există deoarece ea corespunde nevoilor societății pentru creșterea productivității prin motivarea oamenilor. Davis și Moore au pornit de la ideea că unele profesiuni sunt mai importante decât altele pentru satisfacerea nevoilor societății și că aceste profesiuni cer o instruire mai lungă și mai dificilă decât altele. De asemenea, aceste profesiuni au un
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
consolidează atitudini și sentimente pozitive (elevii se simt apreciați, valorizați); • îi determină pe elevi să se încadreze în categoria ,,cei mai mulți" sau să depășească înțelesul expresiei ,,destul de studioși". Contextul afectiv-emoțional al comunicării didactice este influențat de prezența ascriptorilor apreciativi. Cuvintele de motivare și de susținere din partea profesorului determină elevii să participe activ în procesul de învățare. b) Analiza semantică a discursului didactic Stabilirea sensurilor pe care le cuprinde discursul didactic ca întreg sau pentru fiecare unitate discursivă, inteligibilitatea, lungimea frazelor, parantezele făcute
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
școlară a acestora. d) caracterul formativ ne indică faptul că profesorul exercită influență atât asupra conținuturilor didactice, cât și asupra elevilor. Stilul său de predare (autoritar, democratic, laissez-faire) își pune amprenta asupra climatului educativ, naturii relației cu elevii, formării și motivării acestora etc. Nu doar disciplina predată de către profesor este redefinită, ci și elevii reprezintă constructe ale profesorului. Eficiența comunicării didactice nu poate fi atinsă dacă ne limităm la perspectiva emițătorului (profesorului), întrucât depinde de implicarea personală a receptorului (elevului) și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către elev, înclinarea capului spre elev etc.) provoacă efecte/sentimente pozitive la elevi: apropiere, receptivitate, siguranță, sinceritate, cooperare, stimulare, participare, înțelegere, încredere, credibilitate, interes, respect, motivare, optimism, relaxare etc. [Anexa 13]. Rezultate surprinzătoare am obținut la verificarea ipotezei următoare, care nu s-a confirmat. Gesturile profesorilor nu se modifică semnificativ odată cu dobândirea gradului didactic I sau vechimea în învățământ. Funcții și disfuncții ale gesturilor apar la
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
complex de inferioritate, antipatie, descurajare, inhibare, respingere, agresivitate, anxietate etc.), iar gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care produc funcții în comunicarea didactică determină efecte pozitive asupra elevilor (apropiere, receptivitate, interes, siguranță, sinceritate, cooperare, respect, stimulare, participare, înțelegere, încredere, motivare, optimism, relaxare etc.). Am considerat că există o legătură între gesturile profesorilor și gradul didactic sau vechimea în învățământ a acestora, pe care, spre surprinderea noastră, nu am reușit să o demonstrăm. Infirmarea acestei legături subliniază accepțiunea psihologică a gesturilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tipurile de gesturi specifice comunicării didactice în funcție de mai multe criterii; * să exemplifice efectele produse de incongruența dintre gesturile și cuvintele profesorului asupra elevilor și invers; * să analizeze rolul funcțiilor și disfuncțiilor gesturilor în actul educațional; * să sublinieze impactul gesturilor în motivarea școlară a elevilor; * să conștientizeze funcțiile gesturilor în optimizarea comunicării didactice; * să precizeze modalitățile de valorificare a gesturilor în comunicarea didactică. Teme de discuție 1. Elemente caracteristice ale comunicării didactice. 2. Rolul gestului în relația profesor-elev: funcții și disfuncții. 3
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Încît nu sînt dispuși să ia din argumentația altora decît ceea ce se potrivește convingerilor lor sau care servește satisfacerii intereselor lor; altfel spus, Înțeleg doar atît cît este În folosul lor. * „Vina mea capitală este de a face erori de motivare În intuițiile mele juste despre oameni.” (George Călinescu) Spre deosebire de „intuiție”, „explicația” este Înclinată spre reproducerea caracterului celui care o face, tocmai de aceea fiind, mai mult sau mai puțin, subiectivistă (ex. altruistul acordă Întotdeauna o șansă, chiar și celui care
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
abilități necesare unei persoane care conduce medierea) (idem, pp. 142-149): a. Organizarea medierii conflictului. Aceată etapă cuprinde: căutarea înțeleaptă a locului și a momentului medierii: teren neutru, cameră încăpătoare, care creează senzația de liniște, de securitate față de amestecul altora. b. Motivarea și stabilirea relațiilor între oponenți. Mediatorul își exprimă satisfacția că părțile manifestă bunăvoință. Primele minute sunt extrem de importante. De ele depind atmosfera care se imprimă în continuare (deschidere, încredere, speranță sau încordare, închidere, respingere). Persoanele aflate în conflict "trebuie să
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]