21,965 matches
-
străpunsa o fereastră în formă de bifora. Acoperirea interiorului, tavan drept peste pronaos, bolta în leagăn peste naos, cu timpane est și vest pe suprafețe teșite, bolta tronconica și trei fâșii curbe peste altar, au rezultat în urmă șantierului de refacere, cănd clopotnița, inițial detașata, a fost amplasată peste pronaos. Alcătuirea de acum a clopotniței este dintr-o fază mai nouă, ea copleșind, prin monumentalitate, acoperișul cu sita, pe conturul pereților, al lăcașului. Când artă penelului și-a reluat evoluția firească
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
să bage de seamă ca să nu jure pe mânușa. Nejurând pe mânușa, a rămas în pagubă, deoarece după înnăbușirea revoluției acestuia i-a fost distrus castelul de la Zam. Pe la 1866 castelul era în ruină, dar se începuseră unele lucrări de refacere. A fost un mare colecționar de antichități române descoperite mai ales în zona Hațegului, la Grădiștea de Munte. La intrarea în conacul sau din Fărcădin și în salon erau amplasate multe statui, busturi și inscripții din perioada română. Printre persoanele
Fărcădin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300547_a_301876]
-
1838-1839, de către nobilul de origine română Ladislau Koszta din Băiești. Biserica cealaltă care funcționează și astăzi ca loc de închinare ortodox a fost renovată în cea mai mare parte, începând cu anul 2009. Clopotnița a apărut în 1855, odata cu refacerea completă a lăcașului. Despre slujbașii bisericii din Râu Alb avem informții doar de la mijlocul secolului al XVI-lea. Astfel, la 17 octombrie 1548 a fost remarcat popa Stanciul (Zthanchwl), care se afla în condiție de iobag. Ceva mai târziu, respectiv
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
regiunea Argeș, iar în 1968, au trecut la județul Argeș. Tot atunci, comuna Stănești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Corbi. În comuna Corbi se află schitul rupestru „Sfinții Apostoli” (secolele al XIV-lea-al XV-lea, cu refaceri în secolul al XVIII-lea și la 1814) din Jgheaburi, ansamblu monument istoric de arhitectură de interes național, alcătuit din biserica rupestră „Sfinții Apostoli”, ruinele chiliilor rupestre, stânca schitului „Sfinții Apostoli”, o bisericuță de lemn (secolul al XIX-lea) și
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
pictura a fost înnoită, etc.. Lucrarea a costat circa 70.000 lei, Sfânta Episcopie acordând ca donație suma de 9.000 lei, iar restul sumei a fost acoperită de enoriași. În toamna anului 1998 a fost întocmit un proiect de refacere totală a bisericii. Acesta prevedea următoarele: - executarea unei centuri de beton armat la temelie, a unor sâmburi de beton armat și a unei centuri de beton armat la nivelul cornișei, toate în scopul măririi gradului de asigurare la acțiuni seismice
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
deasupra centurii de la elevație, ridicarea nivelului pardoselii interioare și placarea acesteia cu gresie porțelanată, executarea unei sistematizări în jurul bisericii, prin construirea unui trotuar și a unor rigole deschise care dirijează apele pluviale în afara amplasamentului, toate acestea cu scopul reducerii igrasiei; - refacerea totală a tencuielilor exterioare, repararea tencuielilor interioare, înlocuirea tâmplăriei, repararea șarpantei și înlocuirea învelitorii din tablă zincată, ignifugarea șarpantei, toate acestea reprezentând măsuri de reparații curente. Aceste lucrări au fost finalizate în anul 2002. Icoanele împărătești și praznicale de pe catapeteasmă
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
de alimentare cu apă pe o lungime de 4 km. Această rețea este improprie deoarece captarea apei s-a făcut din Pârâul Agăș fără să existe o stație de filtrare și tratare a apei. Primăria a întocmit un raport pentru refacerea aducțiunii de apă și instalarea unei stații de filtrare și tratare a apei, dar din lipsă de fonduri acest proiect nu a fost finalizat. Întreaga comună este electrificată. Nu există rețea de distribuție a energiei termice.
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
cu totul iar cea deasupra naosului s-a înclinat periculos, tocmai din cauză că nu exista o centură. Se reface proiectul, de data aceasta de către "Cooperativa Constructorul", fosta Muncă și Artă, reprezentată de dl. Suditu Mihai; s-au început rapid lucrările de refacere din temelie, s-au adăugat 11 contraforți, o centură după ultimele standarde în materie de construcții și turle noi, subdimensionate față de vechiul proiect, mai ales cea de la intrare, iar acoperișul a fost refăcut și acoperit cu tablă italiană de cea
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
iar în 1901 consemnându-se că “Ecclesia Somosca jam parata” marcându-se astfel și în scris faptul că această biserică fusese terminată. Aceasta a fost de fapt multă vreme singura biserică din Somușca. În timp a suferit o serie de refaceri determinate de factori naturali cum ar fi cutremurele de pământ din 10 noiembrie 1940 ori cel din 4 martie 1977, primul dintre ele dărâmându-i turnul clopotniță, la refacerea căruia i s-a mai redus din înălțime. Pe locul ei
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
singura biserică din Somușca. În timp a suferit o serie de refaceri determinate de factori naturali cum ar fi cutremurele de pământ din 10 noiembrie 1940 ori cel din 4 martie 1977, primul dintre ele dărâmându-i turnul clopotniță, la refacerea căruia i s-a mai redus din înălțime. Pe locul ei se va construi începând din anul 1990 actuala biserică cu hramul “Sfântul Luca”. Orga din biserica catolică a fost adusă în 1993 de la biserica evanghelică lutherană din localitatea Nou
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
a fost reconstruită din cărămidă și piatră în stil roman simplu. Cutremurele de pământ din 10 noiembrie 1940 și 3 martie 1977 au cauzat daune însemnate bisericii prin căderea turnului devenind astfel aproape impracticabilă. În 1978 s-a trecut la refacerea bisericii, însă s-au întâmpinat multe greutăți mai ales din partea autorităților, terminându-se abia în 1984, prin strădaniile preotului Ioan Caităr și a creștinilor, fiind sfințită de episcopul Petru Gherghel în 1988. Biserica este construită după stilul roman simplu, păstrând
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
ce încă se păstrează deasupra intrării. Documentele ulterioare nu mai atestă biserica până în anii 1889-1890, când proprietarul părții de sat pe care se afla monumentul, Alexandrina Hagi-Vasile, împreună cu medicul Ioan Nicolaescu și Demetriu Georgiescu, arendatorul moșiei, inițiază ample lucrări de refacere și restaurare a acestuia. Tot atunci s-a refăcut în totalitate decorația interioară, inclusiv pictura murală, așa cum o spun două inscripții aflate în pronaos. Cutremurul din 1940 nu afectează decât partea superioară a clopotniței care va fi imediat refăcută. În
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
decorația interioară, inclusiv pictura murală, așa cum o spun două inscripții aflate în pronaos. Cutremurul din 1940 nu afectează decât partea superioară a clopotniței care va fi imediat refăcută. În anii 1970-1971, preotul paroh Nicolae Turcu, inițiază câteva lucrări importante de refacere și învelire a acoperișului. Cu această ocazie este verificată originea unei mici turle octogonale de lemn aflate pe naos, ce s-a presupus inițial că ar fi fost rămășițe ale unei turle de zidărie distruse în timp și refăcută parțial
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
presupus inițial că ar fi fost rămășițe ale unei turle de zidărie distruse în timp și refăcută parțial. S-a constatat că nu poate fi vorba de o turlă ci de o construcție bizară, aparent o improvizație, datată posibil anterior refacerilor din anii 1889-1890. Astăzi, biserica "Vintilă Vodă" este un monument important al patrimoniului românesc, ce ilustrează elocvent perioada tranziție și mari transformări în arta arhitectonică bisericească a sfârșitului de secol XVII, perioadă ce avea să preceadă și să anunțe stilul
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
-i fie apărătură dispre leași"". Având ziduri groase, Cetatea Neamț nu a suferit distrugeri importante, arzând doar lemnăria și prăbușindu-se plafoanele care erau susținute de grinzi groase de stejar. Domnitorul Petru Șchiopul, în prima sa domnie (1574-1577), a inițiat refacerea cetăților distruse în timpul lui Lăpușneanu, pentru a-și apăra mai ușor teritoriul de numeroșii pretendenți la tron, veniți în Moldova cu ajutor de la poloni, unguri sau cazaci. În mai 1600, Mihai Viteazul întreprinde o campanie militară în Moldova. După ce armatele
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
precum și 5 Birouri Teritoriale la nivel de „comună” (termen administrativ echivalent cu „raion”, „plasa”), cu sedii proprii. Marea majoritate a filialelor, pe parcursul anilor, au organizat diverse manifestări culturale și nu numai, în localitățile cu populație românească, contribuind la emanciparea și refacerea conștiinței de neam a poporului român din Șerbia. În rândurile CRS au aderat cu drept de membru 13 000 de români din Șerbia. În cadrul CRS activează Uniunea Societăților Cultural-Artistice a Românilor din Șerbia, Uniunea Fanfarelor din Banat, precum și departamentele permanente
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
exteriorul turnului, soclul și totodată spălând pe o mare suprafață fațada bisericii. Țigla veche și degradată, cedând în fața ploii, lăsa deseori apa să pătrundă până la frescă, afectând în felul acesta pictura. Datorită acestor considerente s-au impus ample operații de refacere a ansamblului exterior al bisericii, atât a acoperișului cât și a fațadei. Lucrările s-au efectuat în mai multe etape, începând cu înlocuirea totală a acoperișului, atât cel de pe corpul bisericii cât și cel de pe turn, cu altul mai trainic
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
1599, când poposeștele cu armatele sale la Bran și Vulcan, iar în 1603, Radu Șerban. După distrugerea așezării în 1611, de către armatele lui Gabriel Bathory (supraviețuitori: 5-6 persoane, plus 300 refugiați în alte părți), Vulcanul a fost reconstruit din temelii. Refacerea cetății a început la 1632, iar a bisericii la 1665. Clopotnița a fost terminată în 1794 iar în 1808 vechea primărie. În 1833 a fost renovată cetatea. Secolul XIX a adus o serie de facilități orașului: clădiri administrative, școli, mori
Vulcan, Brașov () [Corola-website/Science/300984_a_302313]
-
Iosip, Graur Ion, I. Alexe, Văleanu Ion si I. Costan. La sfârșitul lunii decembrie în sat intră armata română, garda națională este dezarmată și armele foștilor soldați ridicate. 1918-1940 Între cele două războaie mondiale satul Căpâlna cunoaște o activitate de refacere economică și socială. Reforma agrară din 1925 nu prea are efecte în sat pentru că pe hotarul satului nu se găsesc latifundii. Surplusul de forță de muncă din sat se îndreaptă spre orașe, spre activitatea industrială. Prin stăruința eminentului învățător și
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Huțu cu soția sa Elena, Ioan Coman cu sotia sa Elena, Ioan Agache cu soția sa Anica, Vasile Perju cu soția sa Zoița,Constantin Anisie cu soția sa Elena, Petru Luca cu soția sa Catinca și alții.Președintele comitetului de refacere a bisericii preot econom Mihai Lapteș. Membrii comitetului: Ioan Ramașcanu, Iorgu Stamati ,Gheorghe I. Pester, Vasile Huțu, Iancu Baciu, Ioan Agache, V.V Perju, Constantin Anisie, Vasile Buraga, Emil Lapteș, Petru Căpățînă, Contantin Benchea. II.A doua inscripție se găsește
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
și un cătun cu clăcașii români ai mănăstirii, căruia i s-a dat numele de "Călugăreni", unde a fost construită și biserica. Cu timpul, s-a consacrat numele nou al satului, care se numește și astăzi Călugăreni. În timpul retragerii pentru refacere a armatei române din toamna și iarna anilor 1916-1917, pe teritoriul acestui sat au campat următoarele unități militare: "Regimentul 36 Infanterie", "Regimentul 5 Obuziere" și "Cartierul Diviziei a-9-a Infanterie, partea sedentară și partea administrativă". Datorită molimilor cumplite de tifos exantematic
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
strădanii și sacrificii, în anul 1944, după afluxul masiv al trupelor sovietice, tot mobilierul școlii ca și părțile din construcție care erau din lemn au fost arse de invadatori la cazanul trupei, fiind nevoie de alte și alte intervenții pentru refacerea ei. Acum, școala nu mai funcționează din lipsă de elevi iar cei (puțini) care mai sunt fac o navetă de 4 km. la școala din Bârzești, revenindu-se, astfel, la condițiile de școlarizare din sec. al XIX-lea. Cămin cultural
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
exploatarea lemnului, zootehnie și turism. Exploatarea lemnului s-a făcut exagerat în ultimele decenii, pădurile ocupând cca. 38% din suprafața teritoriului comunei și fiind aproape în întregime particulare (retrocedate). Această exploatare comercială (și distructiva) se apropie de sfârșit, eforturile de refacere a pădurilor și de dezvoltare a exploatării durabile și ecologice urmând a dă roade într-un termen relativ îndepărtat. Se dezvoltă în schimb tot mai mult zootehnia, prin creșterea vacilor pentru lapte și a tăurașilor pentru carne, dar și turismul
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
unica bancă de gene pentru nuc, alun, castan și prun din România. Stațiunea creează soiuri de pomi a căror faimă a devenit internațională, având clienți pomicultori din Italia și Polonia. Infrastructura comunei "Bujoreni" a fost îmbunătățită în anul 2007 prin refacerea unui drum de acces. Numărul de locuitori ai comunei "Bujoreni" este în creștere datorită dezvoltării pieței imobiliare care duce la apariția a tot mai mulți proprietari de noi case și vile. Principala atracție turistică a comunei "Bujoreni" este constituită de
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
incendiul din 06 septembrie 1936, când din cauza unei descărcări electrice a ars o gospodărie provocând pagube în valoare de peste 18.671 lei la valoarea anului 1976, pompierii au luat inițiativa strângerii de bani și ajutoare de la cetățeni pentru repararea și refacerea gospodăriei și înlăturarea urmărilor dezastrului. Prin acest exemplu care nu este unicat în istoria formației, pompierii au demonstrat că sunt gata să lupte cu furia flăcărilor, dar sunt și alături de cei loviți de năpastă. Ca o preocupare în îmbunatățirea procesului
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]