202,596 matches
-
viziunea autorului atît ca o componentă epică (Tablete din Țara de Kuty, Cimitirul Buna-Vestire), cît și ca una lirică (Flori de mucigai și, chiar dacă sub un unghi conjunctural, 1907 - peizaje). Poate că prin-tr-o atare apreciere nu e chiar respinsă, cum crede Nicolae Balotă, semnatar al unui generos Cuvînt înainte, "tema preeminenței lirismului" în creația în chestiune, întrucît modul pamfletar nu e, în fond, altceva decît o expresie incendiară a eului, o paroxistică izbucnire a acestuia, lăsînd la o parte, în cazul
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
prin donații occidentale, precum și cu cele mai noi tehnici, spre a se constata dacă da sau nu în AND-ul său s-a strecura gena corupției - recent descoperită de un savant american de origine chineză. Lipsită de riscuri majore se crede a fi extragerea blestematei gene și la adulți, evitându-le astfel acestora, în fond niște victime, tărbăcirea prin presă și unele neplăceri la serviciu, iar în cazul cel mai rău, păguboase cheltuieli cu avocații. O dată depistat un purtător al genei
Sfârșitul marii corupții în rețete de bun simț by Barbu Cioculescu () [Corola-website/Journalistic/14588_a_15913]
-
apucă să hămăie pe limba vulpilor". Iar femeia emulsionată cu urină și spermă de fiară ce mai poate face? Își roade pielițele din jurul unghiilor, cu un țac-țac-țac dureros și melancolizant... Lăsând gluma deoparte, imageria avangardistă are rigorile ei - și a crede că scrii suprarealist sau dadaist punând pe hârtie tot ce-ți trece prin căpșor e o dovadă certă de naivitate artistică. Atât ,dicteul automat", cât și modalitatea de compunere ,aleatorie" a unui poem, scoțând cuvinte dintr-un săculeț, sunt în
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
descris toate etapele alegerii.) Stupefacție totală! Doinaș, când m-am prezentat la tribună și am vorbit ca nou secretar ales democratic ce începusem să fiu, cum ședea în rândul din față, se uita la mine uluit. Nu-i venea să creadă ochilor. Noi doi, care ne cunoșteam atât de bine și care nu eram de acord. Peste vreo două săptămâni, toți membrii de partid scriitori din capitală fuseseră convocați la primăria municipală vizavi de Cișmigiu. Eram în sala de festivități vreo
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
exprimase față de Uniune, el care, ca toți tiranii cu termen redus, ținea la politețea protocolară. Și că tocmai un scriitor să-l pună la punct. Legende. Lumea se aștepta la mai mult din partea mea în această privință, la o răzvrătire... Cred că mă luase la ochi și organul respectiv, mirat probabil, știindu-mă ca un om potolit. Ce i-o fi venit?... Ca și cum lucrul meu principal trebuia neapărat să fie scrisul. A fost, de altfel, singurul meu mod, poate, scrisul, de
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
Cornelia Ștefănescu Poate părea aproape de necrezut ca unei cărți, constituite în exclusivitate din componente de arhivă, dacă nu ar cuprinde și două texte de comentarii, să i se rețină înainte de orice altă particularitate, figurarea mișcării. Reproduc pentru fidelitatea datelor, "cuprinsul" cărții. În fond, ediție critică, punctul
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
prea intelectual? Bașca film de epocă?... 2. Un grup de pușcăriași se convertește la horticultură și intră într-o competiție pentru cea mai fățoasă grădină. Adică de ce Full Monty și Billy Elliot ar fi mers, iar Greenfingers nu? Cumva nu credeți în reabilitarea pușcăriașilor? Și nici în șarmul camp al lui Helen Mirren? 3. Un fel de Woody Allen de culoare, ochelarist-stîngaci-atletic, de o timiditate monumentală, sare peste o nuntă aranjată, se îndrăgostește de o spanioloaică întîlnită pe aeroportul din New York
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
înfrunte destinul cît și să-și asume existența, adică eșecul, printr-un act de conștiință. Însăși condiția lui umană ne apare diminuată prin teama de problematizare și frica de opțiune, amîndouă avîndu-și originea în frica de a gîndi. Iată de ce cred că e greșit să spunem - pe baza unei lecturi politice exclusiviste - că Pădurea spînzuraților preia și dezvoltă premisele enunțate în Catastrofa: pentru că profilul personajului e total diferit (Apostol Bologa nu-l reeditează pe David Pop) și pentru că tema de profunzime
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Acu-i acum. Ieri și rime-am dat, culori, parfum Pentru Quevedo, Góngora, de roză." "Dar Mallarmé..?" "Retorica, săraca. Un furt mi-e leagănul, pastișă groapa. Renunță, dar, poete. Taci în proză". După ce vorbești Să păstrezi tăcerea-nvață În iubire. Crezi tu oare Că pe alții îi privește? Când te bucuri în tăcere, În tăcere să și suferi. Dacă despre ea vorbești, Dragostea se risipește. Doar tăcerea îi priește. Din tăcere se nutrește Și-n tăcere se deschide Ca o floare
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
nu vrea nici să le audă, nici să le asculte. M.F.: Așa reacționează în general opinia publică, pînă la un punct și eu aveam aceeași reacție. Am fost însă zguduit după ce am consultat datele și documentele. Nu-mi venea să cred și am hotărît să încep propria mea cercetare. M-am întrebat: ce pot să fac eu ca artist? în țările din Est, sub regimurile precedente, arta a fost dominată de politică, iar acum artiștii vor să evite tot ce este
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
ce pot să fac eu ca artist? în țările din Est, sub regimurile precedente, arta a fost dominată de politică, iar acum artiștii vor să evite tot ce este politic, tot ce este social, se situează într-un estetic pur; cred că această poziție nu corespunde necesităților societății, intră în contradicție cu viața însăși. Teatrul devine străin, artiștii - superficiali, inutili, isterici și aceasta este una dintre explicațiile pentru starea mizerabilă a teatrului de astăzi prin părțile noastre. M.N.-P.: Ați avut
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
o voce - să reconstruim o nouă arcă a lui Noe, pentru a salva din nou lumea și animalele". Să revenim la titlu, A șaptea Kafana, care e un cuvînt bosniac, balcanic... M.F.: Balcanic. Nici nu mai știu care e etimologia. Cred totuși că e de origine turcă. M.N.-P.: Și care în românește ar fi dat cafenea, ceea ce e mult mai inocent ca accepție; revenind la acest titlu, este o aluzie la un cerc al infernului? M.F.: Fără îndoială. În Balcani
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
să-i spun numai rusă, pentru că de fapt la fel e și în școala românească, ambele au dimensiunea interiorității, a trăirii (cuvîntul nu-mi prea place), să-i zicem a autenticului. Și acest reper a fost extrem de important. în ceea ce privește scenariul, cred că am fost atras de școala anglo-saxonă, de școala scenariului american, pentru că de fapt l-am scris ca pe un scenariu de film, fiind conștient că motorul nu va fi, ca în teatru, replica, ci imaginea și succesiunea imaginilor. Ținînd
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
mai bine primit decît în Germania. M.N.-P.: Problema a devenit foarte sensibilă și în Franța, pentru că valul acestei emigrații clandestine și al traficului uman a ajuns pînă aici și a pus multe probleme de conștiință publicului francez. De altfel cred că aceasta a fost și reacția publicului internațional: în seara cînd am asistat la spectacol erau în sală mulți participanți la colocviul din țările balcanice și pentru ei, cred că a fost un act salutar de conștiință socială și politică
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
și a pus multe probleme de conștiință publicului francez. De altfel cred că aceasta a fost și reacția publicului internațional: în seara cînd am asistat la spectacol erau în sală mulți participanți la colocviul din țările balcanice și pentru ei, cred că a fost un act salutar de conștiință socială și politică. Mihai Fusu, vă mulțumesc.
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
mai 2001, m-am gândit enorm la el și m-am tot frământat ce mai puteam face. A fost un fel de monolog interior care a tot continuat sau poate un fel de dialog inexistent între mine și trupă și cred că actorii au avut același sentiment, fiindcă atunci când ne-am întâlnit am reînceput lucrul din același punct în care ne despărțiserăm; așadar n-am simțit că s-ar fi produs o ruptură propriu-zisă. L. R.: Cum a fost revederea cu
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
au oamenii în viața de toate zilele." L. R.: Ce impact simțiți că are Festivalul Cervantino asupra mexicanilor? Y. K.: Poate că unii mexicani așteptau altceva de la Unchiul Vanea. Uneori sălile nu erau pline, dar oamenii erau foarte atenți și cred că înțelegeau foarte bine ce se întâmpla pe scenă. Mexicanii au altă cultură, altă tradiție, altă mentalitate și nu râd așa de repede la glumele noastre. Acest lucru trebuie să dea de gândit actorilor, care nu trebuie doar să glumească
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
în persoana piticului cizmar, analfabet și peltic, necharismatic și banal, care a pierit aproape de propria-i mînă în momentul cînd, brusc, plopii s-au transformat în mere, răchitele în micșunele și schijele mămăligii strămoșești au împroșcat țara, iluminînd-o dramatic. Toată lumea credea că după o asemenea explozie, unică pe continent, nimic nu va mai fi cum a fost. în istorie, o astfel de clipă netezește munții, transformă deșerturile în lanuri roditoare și rămîne pentru generațiile viitoare un reper de neșters. La noi
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
poetă. Căsătorită cu romancierul englez Alan Sillitoe, locuiește la Londra și a publicat douăsprezece volume de poezie, nuvele, librete de operă, traduceri. Lidia Vianu: Ești o poetă fremătătoare. Versurile tale sunt fragile și totuși îndârjite, iar acest paradox te aduce, cred, în aria Desperado. Nu mă gândesc deloc la disperare în acest context. Înțeleg prin Desperado poezia ultimelor decenii, colocvială, nonconformistă și firească, cu alură de jurnal, contradictorie, adesea sfidător nerușinată, și mai ades respingând confesiunea. Ruth Fainlight: Așa cum definești termenul
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
în aria Desperado. Nu mă gândesc deloc la disperare în acest context. Înțeleg prin Desperado poezia ultimelor decenii, colocvială, nonconformistă și firească, cu alură de jurnal, contradictorie, adesea sfidător nerușinată, și mai ades respingând confesiunea. Ruth Fainlight: Așa cum definești termenul, cred că sunt ceea ce numești un poet Desperado. (Cu toate că termenul are și o conotație comică. Definiția unui desperado în dicționarul Oxford al limbii engleze este: "Un desperado este un individ necugetat; un individ gata la orice nelegiuire ori violență." Cuvântul este
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
pe nimic ce ține de poezie. Poezia e expresia sentimentelor profunde, dar instrumentul acestei expresii e limbajul, sunt cuvintele, și cu cât artistul e mai priceput la folosirea uneltelor lui, cu atât exprimă mai exact inspirația de la care a pornit. Cred că dintre cele patru alternative pe care le menționezi, aș alege muzica. LV. Pomenești în poemul The Demonstration (Demonstrația) cuvântul "franchețe". Lectorul este impresionat de fervoarea cu care te "deschizi" (termenul îți aparține). O faci, din nou în mod paradoxal
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
de o mobilitate incredibilă. Ai încercat să transferi această mobilitate și asupra poeziei pe care o scrii? încerci programatic să inovezi acest vechi meșteșug? RF. Da, sunt încredințată că lectorul atent observă cum se schimbă temele mele cu trecerea anilor. Cred că și cuvântul îl mânuiesc mai bine (sper că așa stau lucrurile) - deși, evident, vocea mea caracteristică, esențială, rămâne neschimbată. Nu am avut intenția vreodată să inovez programatic poezia - dar am încercat de când mă știu să scriu cât mai bine
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
posibilitățile formei, structurii și ale temei în engleză n-au limite, și cu cât mai multă poezie engleză citesc, sau poezie în alte limbi, fie în original fie în traducere, cu atât se lărgește și se nuanțează domeniul poetic. LV. Cred că detectez oarecari ecouri eliotiene în poezia ta, cu toate că s-ar putea să mă înșel, fiindcă sunt tare bine ascunse. Unul dintre ele apare în The Cumaen Sibyl, I, II. Am să-l citez pe al doilea, fiindcă mi se
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
de poeții care la rândul lor l-au influențat pe el: poeții clasici latini, Milton, poeții metafizici englezi și bineînțeles poeții francezi ai secolului 19, cum ar fi Baudelaire, Corbière, simboliștii etc. Cât despre alți poeți care m-au influențat, cred că orice poet bun pe care-l citesc îmi arată un nou mod de a exprima, de a privi și de a medita asupra existenței. Așa am fost toată viața și sunt bucuroasă că încă mai sunt la fel. LV
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
că, fiind evreică, m-a afectat profund. Pomenești spaime - vârstă, singurătate, pierdere, eșec; nu le avem cu toții? Poetul resimte poate mai intens, e drept, și pune pe hârtie mai articulat emoțiile esențiale, bucurie sau spaime, pe care cu toții le trăim. Cred că sunt "normală" în reacții, ca toți ceilalți de altfel - iată ce-mi dă încrederea să scriu mai departe (și sper că dă și forță rândurilor pe care le scriu). LV. Ca să încheiem acest interviu, ce aștepți de la poezie și
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]