202,596 matches
-
în cursa Oscarurilor, inclusiv în dreptul importantelor "cel mai bun film", "regie", "scenariu". Dacă la primele două premii balanța înclină cu hotărîre spre American Beauty, în dreptul scenariului ea devine ezitantă. Scenariul e scris chiar de regizor (evident, un regizor care nu crede că menirea sa e " să supravegheze lucrările de recuzită"!), un tînăr american de origine indiană, M. Night Shyamalan (n. l970). Dincolo de inteligența cu care e scris, dincolo de îmbinarea inspirată de thriller psihologic cu fantasticul, cu umorul și cu tandrețea, Al
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
și al cărei corp e, în tot acest timp, în comă la spital (poveste care îți evocă Această lehamite, de Mircea Daneliuc. Ce nedreaptă e viața!). Dacă există o idee genială în Al șaselea simț, aceea apare în final, cînd crezi că filmul s-a terminat. Un final surprinzător, care recalibrează, profund și tulburător, întregul film. Un final declanșat de o verighetă rostogolindu-se pe parchet... Stop. Nu se mai poate povesti nimic, pentru că s-ar strica totul.
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
în epoca și la Cluj, ori București, ba chiar și la Moscova. Isarlîkul este un univers tot atît de fictiv că orice univers literar - un model esențializat al unei lumi aberante." În greșeală această pare a cădea Ion Militaru, care crede că imaginea nedreaptă a Craiovei, ca un loc al degradării și descompunerii morale, din românul postum al lui I.D. Sîrbu, se datorează firii excesive a scriitorului - un om al resentimentului născut din "Decepție față de redusul ecou al pieselor sale de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
Ca să devină istorie, trecutul trebuie privit cu gravitate, scuturat de poncife, explicat cu durere. Altfel, el rămîne pradă saltimbancilor politici, care știu mai bine decît oricine cum să-l folosească." Cronicarul, care a citit și el manualul în discuție, nu crede că autorii săi confundă istoria cu un joc de societate frivol (fiindcă nu orice joc de societate e obligatoriu frivol), ci încearcă să cîștige atenția unui cititor cu mintea disponibilă care are de ales între manual și filmele de la televizor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
istorie care s-a petrecut pe Câmpia Libertăților noastre vechi. Discursul lui Avram Iancu, cel mai scurt discurs politic din istorie: „No, haida!”, a zis Crăișorul moților și oamenii l-au urmat până la capăt. E important steagul lui Avram Iancu? Cred eu, poate nu numai eu, că este extrem de important pentru memoria unui Ardeal scos la mezat și astăzi de politicieni și revizioniști. Bogat este podișul, bogat în aur, în păduri, în metale rare, în râuri puternice și în câmpii mănoase
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
fiindcă mi-am spus că nu-mi este îngăduit sub nici motiv să fac așa ceva cît timp partenera de viață a lui Emil Cioran, Simone Boue, trăiește încă și cum speram că va mai trăi încă multă vreme nu am crezut că această carte va mai putea fi publicată vreodată. Dar, atunci cînd moartea ei a survenit subit, mi-a venit totuși ideea de a edita acest schimb de scrisori împreună cu istoria relației noastre fiindcă eu cred că în această relație
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
multă vreme nu am crezut că această carte va mai putea fi publicată vreodată. Dar, atunci cînd moartea ei a survenit subit, mi-a venit totuși ideea de a edita acest schimb de scrisori împreună cu istoria relației noastre fiindcă eu cred că în această relație există ceva paradigmatic. Aș putea spune că această iubire, care a fost imposibilă de fapt, amintea de acele întîmplări omenești care par a avea un caracter mitic. Un bărbat în vîrstă și o femeie tînără, plină
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
din cînd în cînd, ca Cioran - neputîndu-și realiza idealul unei relații amoroase intensive - să recadă în melancolie și tristețe... Dar, la începutul relației noastre, el rămîne cantonat în cotidian și nu-și exprimă chiar foarte poetic, idealul său de iubire. Cred așadar că Cioran se prezintă în corespondența noastră altfel decît îl cunoaștem din lectura aforismelor sale... Insist totuși pentru că mi se pare că scrisorile conțin o mulțime de enunțuri apodictice, de aserțiuni specific cioraniene, care se întipăresc în memoria cititorului
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
monologul celui însingurat". Erau sintagme miraculoase, era ceea ce așteptam, dar ele erau rare și sunt tentată să spun că trebuia (rîde) să dau o mînă de ajutor pentru a le putea auzi. Fiindcă altminteri îmi vorbea de grijile zilnice. Nu credeți cumva că atunci cînd cunoaștem un autor doar din cărțile sale înclinăm, cînd avem șansa de a-l întîlni în carne și oase, să proiectăm asupra imaginii sale reale, impresiile pe care ni le-a lăsat lectura operei? Si în
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
motive voyeuriste, prin atracția pe care o exercită viața intimă a marilor personalități asupra publicului larg). în măsura în care aceste personalități sunt masculine, femeile care posedă scrisorile, mărturiile unei legături amoroase, deschid portițe spre zonele mai puțin accesibile ale existenței "monștrilor sacri". Credeți că publicarea corespondenței Dumneavoastră cu Emil Cioran poate zgîria suprafața netedă a mitului său, că există voci care se opun dezvăluirilor conținute în scrisori? Da, există voci ale unor persoane care în măsura în care se cred păstrătorii "Sfîntului Graal", tind să-l
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
puțin accesibile ale existenței "monștrilor sacri". Credeți că publicarea corespondenței Dumneavoastră cu Emil Cioran poate zgîria suprafața netedă a mitului său, că există voci care se opun dezvăluirilor conținute în scrisori? Da, există voci ale unor persoane care în măsura în care se cred păstrătorii "Sfîntului Graal", tind să-l trateze pe Cioran ca și cum el ar fi un Buda a cărui operă nu poate fi decît slujită, adulată. Eu sunt de cu totul altă părere. Eu cred că tocmai contururile contradictorii ale personalității sale
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
voci ale unor persoane care în măsura în care se cred păstrătorii "Sfîntului Graal", tind să-l trateze pe Cioran ca și cum el ar fi un Buda a cărui operă nu poate fi decît slujită, adulată. Eu sunt de cu totul altă părere. Eu cred că tocmai contururile contradictorii ale personalității sale - de altfel termenul de contur contradictoriu există în chiar unul din aforismele sale - nu au nimic de-a face cu vreo zgîrietură ci dimpotrivă, ne fac să-l îndrăgim pe Cioran. Sper că
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
întreagă. Si totuși partea finală a cărții conține și un reproș adresat tuturor acelor scriitori și filozofi care în viață nu se conformează cîtuși de puțin crezurilor proclamate în operă. În acest caz Heidegger este la fel de vizat ca Cioran... Dar cred că este mai bine să-i lăsăm sfîrșitului cărții un anumit grad de imponderabilitate, de poeticitate și melancolie. Așadar nu este vorba de un reproș dar cine dorește să vadă lucrurile altfel, este liber să o facă. În ceea ce-l
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
amintiri din copilărie dar și cele legate de rătăcirile lui politice din tinerețe. Cine știe ce rol au deținut toate acestea în memoria sa pentru a-l face să exclame din cînd în cînd "Uf, acum nu mai vreau să vorbesc românește!". Cred că și-a iubit țara, că a refulat totuși o serie de amintiri legate de ea cu care ulterior, nu a mai dorit să fie confruntat. Ați afirmat în cartea dumneavoastră că nu ați primit din partea lui Cioran nici un fel
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
cu Cioran aparținea deja trecutului. Nu am dorit de altfel să ridic la un nivel sexual relația noastră dar dacă totuși, aceasta s-a întîmplat, a fost și fiindcă Cioran căzuse de la început pradă unei asemenea obsesii încît eu am crezut că trebuie să-i vin în întîmpinare. Dar în scrisorile mele l-am lăsat să înțeleagă fără echivoc că nu-l mai prețuiam din această pricină; dimpotrivă eram chiar furioasă că m-a pus în situația de a converti erotismul
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
dar numai aproape și nu complet. Cartea pe care ați scris-o despre această iubire și prietenie este gata, se află în librării și își urmează propriul ei destin care continuă să vă implice.. Ați primit deja scrisori din partea cititorilor... Credeți că o astfel de carte poate deschide cititorilor apetitul, le poate alimenta dorința de a cunoaște opera lui Emil Cioran accesibilă doar unui cerc mai restrîns de interesați și inițiați aici în Germania? Firește! Am prieteni despre care aș putea
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
poveste vin până în marginea apei, cele mai multe dintre ele pregătite pentru musafiri. Poți zice, dacă rămâi peste noapte într-una, c-ai dormit cu Marea Adriatică la creștet. Dar în Muntenegru turiștii sunt așteptați peste tot, nu doar la mare, unde poți crede c-ai nimerit din greșeală la Monte Carlo. Greșeală pe care o poți repeta mergând la Monte Carlo, unde poți spune că te afli în Muntenegru, la Petrovac, Budva sau Herceg Novi. Lacul Skadar e o mare mai mică. Dar
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
avertizează Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Și cum s-ar putea imagina - cel puțin în datele geopolitice actuale - o „oaste” din care ar lipsi principalele două puteri militare occidentale, Statele Unite și Marea Britanie? Care va fi „opțiunea câștigătoare” - Germania, care crede în apariția unei armate proprii a Uniunii Europene sau Marea Britanie, care-și „joacă toate cărțile” pe Organizația Nord-Atlantică și SUA? Timpul și evoluția blocului comunitar vor decide.
Dilemele Armatei Europene () [Corola-website/Journalistic/296304_a_297633]
-
În alt colț al Bruxelles-ului, Carmen Pop, o româncă din Baia Mare, a construit un colț de Maramureș printre străini. Produsele exclusiv românești au atras clienții care vin ca acasă în restaurantul ardelenesc „Restauration Roumaine”, al cărui patroană este. „Nu cred pe nimeni care spune că nu îi este dor de țară. Și noi simțim lipsa locurilor copilăriei”, mărturisește românca. În mod oficial, peste 50.000 de români sunt stabiliți în Belgia, dintre care 27.000 sunt la Bruxelles. Sunt diplomați
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
prin gestul său, un al treilea război mondial, în 1962: Vasili Arkipov. Ofițer superior pe submarinul sovietic B59, trimis de Moscova spre Cuba și reperat de forțele navale ale SUA, Arkipov a refuzat să se supună ordinelor unui comandant care credea că războiul a început și cerea ca bomba nucleară să fie lansată „pentru a salva mândria URSS”. Deși toți cei de la bord erau împotriva lui, Arkipov și-a exercitat dreptul de veto, a decis să nu se deschidă focul și
Sacrificiul eroilor anonimi () [Corola-website/Journalistic/296302_a_297631]
-
nimic nu mai aparține unui stat, unui popor în totalitate, în afară de cultura proprie. Iar dintre formele de exprimare culturală, scrisul, cartea, ca purtător al limbii, este, prin definiție, specific națională. Altfel spus, este singura garanție a identității unui popor. Nu cred că trebuie mai mult decât să amintim Poporul Cărții, un popor supus unor teribile încercări de ștergere a identității, chiar a ființei sale, dar care s-a păstrat, care a supraviețuit și a progresat datorită Cărții.Ei bine, problema cărții
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
accelerat de cultivare a localismelor, a diferențelor religioase, de distrugere a unui fapt incontestabil: identitatea limbii sârbe cu limba croată. Sunt foarte multe asemănări în ceea ce privește destinul istoric al teritoriilor sârbo-croate și celor locuite de români, iar asta ne face să credem că nimic nu este imposibil, mai ales dacă s-a mai întâmplat și altora. Dezastrul iugoslav a fost posibil din cauza diferențierilor culturale, stimulate agresiv și cultivate cu insistență, nu a celor etnice, etnicitatea fiind aceeași pentru cei trei actanți ai
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
a preîntâmpina tirajele pirat, pentru a se certifica existența unui contract de editare în regulă. Un oficiu al statului, ORDA, spre exemplu, ar gestina aceste timbre hologramă și așa s-ar asigura toate condițiile pentru respectarea legii dreptului de autor. Cred că ar fi cel mai important lucru. A considera cartea un bun cultural, garantul principal al unității statului, nu este o exagerare. Problema este alta - numărul celor care citesc, în general, dar mai ales al celor care citesc cărți, asemeni
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
Istoria personalităților românești care au plecat sau au fost obligate să -și părăsească Patria (mereu din aceleași motive) începe, probabil, în epoca modernă, cu Nicolae Milescu. Desigur, și înaintea Spătarului au mai fost mari oameni alungați din Țările Române, dar cred că el este cel dintâi intelectual care a luat calea străinătății. Tot el este primul care, în exil fiind, a lăsat în urma sa opere importante, valori inestimabile, contribuții recunoscute pe plan internațional. Desigur, în cazul său, destul de complicat, exilul a
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
pe care România le-a avut de suportat din 1938 pînă în 1989. La acești exilați se adaugă lista lungă a celor care au trecut prin închisori sau care au fost obligați să se refugieze într-un ciudat exil interior. Cred că lista exilaților propriu-ziși din perioada de sfârșit a ultimei dictaturi îl are în frunte pe Paul Goma si continuă cu zecile de nume ale intelectualilor stabiliți în Occident cu o activitate creativă importantă, iar uneori cu poziții politice antidictatoriale
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]