20,399 matches
-
al activității desfășurate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Capacitatea de gestionare a resurselor materiale și financiare disponibile, în scopul bunei desfășurări a activității ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10. Capacitatea de delegare obiectivă a atribuțiilor în funcție de obiectivele individuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 11. Capacitatea de a gestiona situațiile de criză ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12. Abilități de mediere și negociere 13. Capacitatea de planificare și de a acționa strategic 14. Capacitatea de îndrumare 15. Capacitate și spirit de inițiativă Nota acordată pentru îndeplinirea criteriilor de la pct. 3: ............... Comentarii: Rezultate deosebite: Dificultăți obiective întâmpinate în perioada evaluată: ................... Alte observații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178663_a_179992]
-
la nivel de județ și participă la negocierea și încheierea contractelor dintre furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului București. ... (4) Conducerea autorității de sănătate publică județene și a municipiului București participa la medierea litigiilor apărute în legătură cu încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractelor dintre furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului București, ori cu alte pretenții decurgând din acestea, urmărind realizarea echilibrului financiar și utilizarea eficientă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179615_a_180944]
-
întocmit de către inițiatori și avizat de către oficiul județean de cadastru și publicitate imobiliară. ... (3) În cazul în care apar divergențe în procesul de delimitare teritorială a doua sau mai multe unități administrativ-teritoriale, prefectul mediază conflictul. (4) Dacă în urma procesului de mediere, părțile nu ajung la un acord, planul cadastral se întocmește conform soluției propuse de inițiator. ... (5) Consiliile locale supun consultării populației, prin referendum local, odată cu hotărârile de înființare a unităților administrativ-teritoriale prevăzute la alin. (1) și (2), și planurile cadastrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187200_a_188529]
-
bazează pe calculul consumului specific de energie electrică. Consumul specific de energie electrică se determina pentru fiecare încăpere sau grup de încăperi cu aceeași destinație. Consumul specific de energie electrică pentru clădirea climatizata sau o parte din aceasta rezultă prin medierea consumului specific pentru fiecare încăpere sau grup de încăperi prin intermediul suprafeței pardoselii. Consumul total de energie electrică pentru vehicularea aerului dintr-un sistem de climatizare se obține prin înmulțirea consumului specific cu suprafața totală a spațiilor climatizate din clădire: Q
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
dau o interpretare proprie directivei, diferită de cea celorlalte state-membre. În opinia decidenților din aceste trei state, directiva se referă la dobânzile care au fost generate Începând cu 1 iulie 2005, iar Consiliul Miniștrilor Finanțelor (ECOFIN) a analizat situația, Încercând medierea compromisului, ceea ce poate fi apreciat și ca un pas spre armonizarea bazei de impozitare. Este de admis, pe de altă parte, că impozitarea veniturilor din capital, asociată creșterii mobilității capitalurilor, impune constrângeri tot mai mari asupra fiscalităților naționale, pe fondul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
un set de expresii și comportamente nonverbale devenite convenționale, folosite cu precădere În spațiul public și, mai ales, În aparițiile televizate. Scopul general al comunicării este de a stabili Înțelegerea Între participanții la procesul comunicării. Pornind de la instanțele personale de mediere și mijloacele tehnice de transmitere a unui mesaj, Pross (1972) diferențiază varietatea comunicării umane Între media „primare”, „secundare” și „terțiare”. Cercetătorul german Încadrează instanțele de comunicare nonverbale În media primare. Acestea reprezintă „contacte umane elementare” (Burkart, Știința comunicării, Viena, Köln
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aparat de constrîngere. Privită din exterior de sufletul eliberat sau liber, lumea, în aceeași țesătură de necesitate, își arată frumusețea, armonia, ordinea. Pentru Simone Weil, pulsația opoziție-uniune a contrariilor dă structura realului, de la condiția umană la cea divină și la medierea între cele două. în fiecare facultate a sa, spune Simone Weil, alături de Cusanus, umanul e supus contradicției : voință, intelect, afectivitate. Mai ales, sîntem contradicție fiind creatură : fiind Dumnezeu și infinit altul decît Dumnezeu. Dumnezeu însuși cuprinde două aspecte în tensiune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cei mai bogați către cei săraci, sau pentru o extindere a "noilor drepturi sociale cetățenești" minorităților, populațiilor autohtone, femeilor sau homosexualilor (Laycock, 2001: 35-40). Poporul urma să primească puterea, adică poporul privit ca sumă de individualități, prin deființarea instituțiilor de mediere și a mecanismelor de reprezentare din procesul de fabricare al politicilor publice. Într-un pamflet din 1992, Partidul Reformei exclama: "În Ottawa, fiecare grup de interese contează, cu excepția unuia singur: Canadienii (ibid: 61). La fel ca în cazul discursului critic
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
prin intermediul căruia libertatea se obținea pe căi naturale. Aceste narațiuni erau bine garnisite cu accente anti-partide și anti-grupuri de interese, astfel încât se poate deduce că în idealul de democrației al Reformiștilor nu ar mai fi loc și pentru mecanisme de mediere între popor și urmărirea intereselor individuale sau de familie. Însă antipatia față de partide și de grupurile de interese era în definitiv o antipatie față de stat, pe care partidele și grupurile de interese aveau tendința de a-l extinde în dauna
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
votanții acestora. Alături de alte lucruri mai puțin însemnate, Reformiștii au pledat în favoarea lărgirii segmentului de voturi "potrivit conștiinței", care să scape disciplinei de partid, astfel încât electoratul să-și poată cotrola mai ușor parlamentarii, fără să mai recurgă la funcția de mediere a partidelor (Barney & Laycock, 1999; Laycock, 2001). Partidul Reformei a ajuns chiar să facă o serie de experimente de tipul "butonul populist", în care membrii de partid reprezetând anumite sectoare electorale erau încurajați să-și exprime preferințele cu privire la politicile promovate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
preferințele exprimate în interiorul unei piețe libere. Astfel, participarea politică era reprezentată potrivit modelului de interacțiune în interiorul pieței, presupunând indivizi izolați care pot ajunge la un acord cu angajamentul partidului pentru o viață publică restrânsă și în care rolul instituțiilor de mediere și al organizațiilor corespondente este în mod conștient devalorizat. (Laycock & Barney, 1999: 322-323) Același tip de neîncredere în instituțiile de mediere, în special în Curțile având ca prerogativă să interpreteze Carta Canadiană a Drepturilor și Libertăților, a fost afișat de către
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pot ajunge la un acord cu angajamentul partidului pentru o viață publică restrânsă și în care rolul instituțiilor de mediere și al organizațiilor corespondente este în mod conștient devalorizat. (Laycock & Barney, 1999: 322-323) Același tip de neîncredere în instituțiile de mediere, în special în Curțile având ca prerogativă să interpreteze Carta Canadiană a Drepturilor și Libertăților, a fost afișat de către intelectualii Partidului Reformei și chiar de însuși Manning (Laycock 2005 b). În fiecare din aceste cazuri, criticile reformiștilor vizau protecția unor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populism a lui Mečiar era o formă de împotrivire pe viață și pe moarte față de regulile politice de bază și o dorința de a folosi fiecare discurs politic care ar putea să ducă la o victorie. Discursul populist cu privire la problemele medierii instituțiilor a făcut ca eforturile lui Mečiar de control politic să fie acceptabile în ochii publicului - la fel de mult pe cât populismul său, care accentuează faptul că opoziția este ajutată din afară de elitele internaționale, i-a permis să-și radicalizeze apelurile naționaliste
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în mod necesar carismatic; (2) o coaliție politică eterogenă, alcătuite din mai multe clase și situată în sectoarele de jos ale societății; (3) o procedură descendentă, de sus în jos, de mobilizare politică, care fie trece peste formele instituționalizate de mediere, fie le subordonează unei relații mai directe între lider și mase (4) o ideologie amorfă sau eclectică, caracterizată de un discurs care exaltă sectoarele de jos ale societății sau care este antielitistă sau anti-establishement; (5) un proiect economic care utilizează
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
neelaborat), gătitul (elaborat cultural) și putredul (elaborat natural). Toate tehnicile de pregătire a unui aliment se înscriu în acest triunghi: frigerea, de pildă, ține de domeniul crudului (căci alimentul se află în contact direct cu focul, fără nici un element de mediere, iar gătirea este rareori completă), iar fiertul aparține regnului putredului (fiindcă, prin dubla mediere a apei de fierbere și a recipientului, poate aduce alimentul la un stadiu de cvasidescompunere). În toate societățile, preparatele culinare au semnificații diferite în funcție de tehnica de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
aliment se înscriu în acest triunghi: frigerea, de pildă, ține de domeniul crudului (căci alimentul se află în contact direct cu focul, fără nici un element de mediere, iar gătirea este rareori completă), iar fiertul aparține regnului putredului (fiindcă, prin dubla mediere a apei de fierbere și a recipientului, poate aduce alimentul la un stadiu de cvasidescompunere). În toate societățile, preparatele culinare au semnificații diferite în funcție de tehnica de gătire: de cele mai multe ori, alimentele fripte sunt considerate feluri de mâncare ceremoniale, oferite oaspetelui
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
legislative în timpul guvernării Convenției Democrate (1996-2000), am încercat să înțeleg mai bine structura Parlamentului României din acea perioadă. Ineficiența este explicată parțial prin factori structurali: existența a două Camere ale Parlamentului ale căror atribuții se suprapun și formula greoaie de mediere între cele două Camere. Acestea întârzie și mai mult obținerea unui compromis și ajungerea la o formulă finală, care oricum sunt lente în cazul unui Parlament fragmentat, așa cum este cel studiat. Dincolo de apartenența membrilor săi la partide politice, m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
2.1. Delimitări conceptuale și tipologice / 39 2.2. Elemente ale Comunicării interculturale / 42 2.2.1. Elementele perceptuale / 42 2.2.2. Elementele socio-culturale / 43 2.3. "A treia cultură" strategie a Comunicării interculturale / 50 2.4. Comunicarea ca mediere interculturală / 53 2.5. Metode de și tehnici de comunicare din perspectiva interculturală / 59 2.6. Conceptul cultural european / 62 2.7. Demersuri instituționale pentru o cultură europeană / 65 2.8. Cultura și integrarea europeană / 67 2.9. Interculturalitatea : realitate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pluralismului cultural în cadrele unei filosofii umaniste, ce vizează toate domeniile vieții. În prezent, interculturalismul presupune o analiză factorială a realității contemporane, complexe și fluide, secondată de o hermeneutică filosofică, legată de necesitatea conceptualizării fenomenului interculturalității. 2.4. Comunicarea ca mediere interculturală Realizarea efectivă și complexă a competențelor interculturale implică recunoașterea interculturalității ca principiu călăuzitor pentru toate disciplinele și programele care să faciliteze comunicarea activă și interacțiunea pozitivă între diferitele culturi ale lumii. Comunicarea nu se încheie o dată cu preluarea sau receptarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
grupuri de culturi diferite ar trebui să funcționeze cel mai bine. Dacă persuadarea reușește sau nu acest lucru depinde de o serie de factori, dintre care: * calitatea argumentelor; * prestigiul vorbitorului; * contextul social; * limbajul, mimica, tonul și atitudinea. Comunicarea persuasivă ca mediere interculturală presupune interdependența dintre finalitatea și mijloacele comunicării, dintre pragmatică și semantică. Leech aborda "semantica strategică"45 realizând o paralelă între tipurile de manipulare conceptuală și asociativă. Primul tip implică manipulări de ordinul extensiunii și intensiunii verbale iar cel de-
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
liberul acces la toate etapele procesului de angajare tuturor persoanelor, fără nici o deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de sex. Care sunt obligațiile tale, dacă ești furnizor de servicii de resurse umane? Persoanele fizice și juridice cu atribuții în medierea și repartizarea în muncă au obligația să aplice un tratament egal tuturor celor aflați în căutarea unui loc de muncă, să asigure tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă accesul liber și egal la consultarea cererii și ofertei
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
că aceasta i‑ar putea aduce unele avantaje. Se pot folosi și interviuri de grup cu participarea unor salariați experimentați, dintr‑un grup de muncă, Împreună cu superiorii lor. Aceste interviuri necesită prezența unui specialist În resurse umane care să asigure medierea. Pentru realizarea interviurilor se folosesc formulare structurate În funcție de ceea ce se dorește a fi obținut, ce permit Înregistrarea În mod logic și sistematic a informațiilor dorite. Indiferent de tipul de interviu sau formular, este necesar să fie Îndeplinite unele cerințe minime
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
le Însoțesc. Rezultă un calendar surprinzător, pe care Îl regăsim În bună măsură și În generoasa narațiune a lui Buhler, cu aceeași asociere a incidentului de stradă cu decizia politică la vîrf. Spre deosebire de Pierre Buhler, Karpinski eludează În mod explicit medierea Între aceste paliere, el neplîngîndu-se atît de implicarea directă a contemporanului În realitatea pe care o analizează, cît de nerecunoașterea sistemică și cantitativă a acesteia. „Nu știm cum funcționa mașina comunistă”, dar știm „ceea ce a produs”, observa Karpinski dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
regimului. Deși optează chiar din titlu pentru o metaforă medicală, autopsia, Buhler se repliază mai mult În observațiile de tip seismografic, alimentate, cu certitudine, și de ticurile diplomatului profesionist. În plus, Își asumă fără șovăire expuneri și explicații asupra acelor medieri Între instituții și indivizi despre care Karpinski nu se considera suficient de informat să scrie. Lipsit de presiuni academice ori didactice exprese, volumul lui Pierre Buhler este atractiv datorită amestecului de familiar și inedit pe care Îl propune. În analiza
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
furnizoare de servicii medicale spitalicești sau de către casa de asigurări de sănătate va fi adus la cunoștință Ministerului Sănătății Publice sau celorlalte ministere, în funcție de subordonare, și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Pentru această situație, se constituie o comisie de mediere formată din reprezentanți ai Ministerului Sănătății Publice, respectiv ai ministerului de resort, precum și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care, în termen de maximum 10 zile, soluționează divergențele. Art. 20. - Casele de asigurări de sănătate și autoritățile de sănătate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208469_a_209798]