20,558 matches
-
175 (Funcționar public), se introduce Capitolul X (Infracțiuni contra demnității): art. 227^1 (Insulta), art. 227^2 (Calomnia), art. 227^3 (Proba verității), precum și art. 309^1 (fără titlu marginal). Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități este supus dezbaterii plenului Camerei Deputaților, care, la data de 10 decembrie 2013, adoptă Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative, în forma propusă de comisie. La data de 13 decembrie 2013, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, un număr de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
Un astfel de caz este prevăzut de dispozițiile art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, dispoziții care prevăd că "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești", iar conform art. 32 alin. (1) din lege "(1) În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
autoritățile publice și toate subiectele individuale de drept. Decizia prin care Curtea Constituțională, în exercitarea controlului concret, a posteriori, admite sesizarea de neconstituționalitate este obligatorie și produce efecte erga omnes. Mai mult, în acord cu jurisprudența sa, spre exemplu, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, sau Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
diverselor chestiuni ce interesează, după cazuri, comerțul sau industria. Secțiunile se convoacă și lucrează în aceleași condițiuni că și adunările consiliului. Hotărîrile luate de adunările pe secțiuni ale consiliului vor fi supuse aprobării consiliului. În cazul cînd consiliul Camerei, în plenul ei, nu va ajunge să ia o hotărîre unitară cu majoritate de 2/3 din membrii prezenți ai consiliului, Camera va comunica opiniunile separate ale fiecărei secțiuni Ministerului Industriei și Comerțului. § 2. Alegerea consiliului Camerelor Articolul 11 Membrii consiliului Camerelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali. (3) Comisiile de specialitate își aleg câte un președinte și un secretar. ... (4) Comisiile de specialitate analizează și avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate. ... (5) Comisiile de specialitate lucrează în plen și iau hotărâri cu votul majorității membrilor lor. ... (6) Organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, respectându-se configurația politică rezultată în urma alegerilor locale. ... (7) Consiliile locale pot organiza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185282_a_186611]
-
le implică serviciul public al justiției, contribuabilul având posibilitatea, în virtutea legii, de a recupera contribuția sa de la partea care cade în pretenții. În acest sens invocă și jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin Decizia nr. 7/1993 , Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1994 , Decizia nr. 18/1997 și Decizia nr. 198/1999 . Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157251_a_158580]
-
rânduri problema constituționalității unor prevederi legale prin care s-au instituit taxe de timbru pentru introducerea unor cereri în justiție, prevederi între care se numără și art. 1 din Legea nr. 146/1997 . În acest sens pot fi amintite Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 198 din 23 noiembrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157251_a_158580]
-
I, nr. 57 bis din 4 aprilie 1997; 6. investigației declanșate în Dosarul RS-30 din 2 februarie 2001, prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 20 din 1 martie 2001; 7. prevederilor Deciziei nr. 188 din 30 mai 2002 , emisă de Plenul Consiliului Concurenței, prin care s-a finalizat investigația; 8. Ordinului președintelui Consiliului Concurenței nr. 114 din 31 mai 2002 , prin care s-a stabilit componența comisiei care va decide cuantumul amenzilor aplicate pentru practicile anticoncurentiale săvârșite de Asociația Națională a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152762_a_154091]
-
va decide cuantumul amenzilor aplicate pentru practicile anticoncurentiale săvârșite de Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România și de Societatea Comercială "Roumanie Assurance Internațional" - Ș.A., ÎI. având în vedere: 1. Decizia nr. 188 din 30 mai 2002 emis�� de Plenul Consiliului Concurenței 1.1. Prin această decizie Plenul Consiliului Concurenței a stabilit că Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România*) (denumită în continuare ANAT) și Societatea Comercială "Roumanie Assurance Internațional" - Ș.A.**) (denumită în continuare RĂI - Ș.A.) se fac vinovate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152762_a_154091]
-
săvârșite de Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România și de Societatea Comercială "Roumanie Assurance Internațional" - Ș.A., ÎI. având în vedere: 1. Decizia nr. 188 din 30 mai 2002 emis�� de Plenul Consiliului Concurenței 1.1. Prin această decizie Plenul Consiliului Concurenței a stabilit că Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România*) (denumită în continuare ANAT) și Societatea Comercială "Roumanie Assurance Internațional" - Ș.A.**) (denumită în continuare RĂI - Ș.A.) se fac vinovate de încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152762_a_154091]
-
Articolul I Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 4 mai 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 14, alineatul (2) va avea următorul cuprins
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259950_a_261279]
-
Articolul 1 În urma adoptării în plenul Consiliului Concurenței se pun în aplicare Instrucțiunile cu privire la calculul cifrei de afaceri în cazurile de comportament anticoncurențial prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996 și în cazurile de concentrare economică, prevăzute în anexa care face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157874_a_159203]
-
legii și să constate situații care justifică propuneri de îmbunătățire a legislației. ... (3) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție poate exercita direct oricare dintre atribuțiile ce revin vicepreședintelui și președinților de secții, potrivit prezentului regulament. Articolul 9 Președintele prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ al colegiului de conducere asupra promovării în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și propunerile colegiului de conducere pentru numirea, promovarea, transferul, suspendarea și încetarea din funcție a magistraților-asistenți. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242777_a_244106]
-
pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 24 din 25 noiembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 819 din 8 decembrie 2010. b) analizează candidaturile depuse pentru funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție; ... c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea și încetarea din funcție a magistraților-asistenți; ... d) primește candidaturile judecătorilor Înaltei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242777_a_244106]
-
Justiție care s-a remarcat în mod deosebit în activitatea depusă și care a avut o conduită exemplară în cadrul instituției. ... Articolul 109^1 Dispozițiile prezentului regulament se completează cu prevederile Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 , cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care aceste prevederi nu sunt contrare celor cuprinse în prezentul regulament. ------------- Art. 109^1 a fost introdus de pct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 2 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242777_a_244106]
-
elemente de noutate aduce noua reglementare și-n privința calității procesuale a detentorului precar în cadrul unei acțiuni posesorii (art. 949 al. 2 din noul Cod civil). Au incidență în materie și unele dispoziții ale noului Cod de procedură civilă. 586 Plenul fostului T. S., dec. de îndrum. nr. 14 din 1965, în C.D. 1965, p. 40; dec. de îndrum. nr. 5 din 1974, în R.R.D. nr. 8/1974, pp. 38-39. 587 Cu unele corective, noul Cod civil menține termenul de 1
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Cod de procedură civilă prevedea că: "O hotărâre judecătorească care nu s-a executat în timp de 30 de ani de la data sa, nu se va mai putea executa și va pierde puterea lucrului judecat." 598 Dec. de îndrum. a plenului T.S. nr. 4/1965, în C.D. 1965, pp. 22-24. Prin această decizie se precizează că dispozițiile art.6 din Decretul nr.167/1958, nu sunt aplicabile în cazul titlurilor executorii privind drepturile personale nepatrimoniale, executarea acestora urmând a se face
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pct. 3 din Codul civil de la 1864 care vorbește de recunoașterea de către debitor a dreptului în contra căruia se prescrie; vezi Șt. Răuschi, op. cit., p. 241. 652 Gh. Beleiu, Drept civil român, op. cit., 1993, p. 238. 653 Dec. de îndrum. a Plenului T.S. nr. 5 din 1966, în Îndreptar interdisciplinar de practică judiciară, E.D.P., București, 1983, p. 402. 654 A. Hilsenrad, Despre noua reglementare a prescripției extinctive, în L.P. 8/1958, p. 19. 655 Șt. Răuschi, op. cit., p. 245. 656 Tr. Ionașcu
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
regimului, aproape că nu au avut nicio posibilitate de a face acest lucru. Astfel, legislatorii individuali nu exercită de obicei o influență substanțială prin discursuri și dezbateri și, în consecință, comisiile par să constituie o platformă mai eficientă. Activitățile în plen Există patru tipuri principale de activități în plenul camerei: legiferarea, discutarea prevederilor financiare, dezbateri generale și "întrebări". Această ultimă activitate este larg răspândită mai ales în Marea Britanie și într-o serie de țări ale Commonwealth-ului. Procedura se extinde într-un
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de a face acest lucru. Astfel, legislatorii individuali nu exercită de obicei o influență substanțială prin discursuri și dezbateri și, în consecință, comisiile par să constituie o platformă mai eficientă. Activitățile în plen Există patru tipuri principale de activități în plenul camerei: legiferarea, discutarea prevederilor financiare, dezbateri generale și "întrebări". Această ultimă activitate este larg răspândită mai ales în Marea Britanie și într-o serie de țări ale Commonwealth-ului. Procedura se extinde într-un anumit grad și în Europa continentală, dar rămâne
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
majoritatea adunărilor reprezentative; este adevărat, unele nu au niciodată dezbateri generale asupra politicilor, probabil ca rezultat al presiunii guvernului. Acest lucru este valabil în mod tradițional în cazul multor parlamente africane. Dezbaterile legislative Chiar dacă dezbaterile legislative constituie principala activitate în plenul camerei, este posibil să nu aibă loc prea multe dezbateri adevărate și să nu se poată face prea multe schimbări la textul propus de guvern, ca rezultat al acestor discuții. În Vest, parlamentele discută și aprobă între 50 și 100
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sunt sau au fost aproape inexistente. Dintre țările comuniste, au avut loc discuții mai prelungite în legislativ doar în Polonia, Ungaria și Iugoslavia, și aceasta în ultimii ani ai regimului comunist (Blondel, 1973: 62-6). Astfel, din perspectiva caracteristicilor dezbaterilor în plenul camerei, putem distinge trei tipuri largi de legislative: * În Europa Occidentală, ca și în majoritatea țărilor din America Latină și într-un număr de state din Commonwealth, se dedică mult timp legislației (în principal guvernamentală), dar rezultatul final este rareori incert
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
temporar; însă a doua categorie este frecvent întâlnită. Situația în țările vestice nu s-a modificat în mod semnificativ, în ciuda presiunii exercitate de unii legislatori și de unele partide (minoritare) de a "deschide" mai mult legislativele. Comisiile Deoarece activitățile în plen nu oferă legislatorilor posibilități însemnate de a-și exercita influența, accentul principal a fost pus pe comisii care, fiind mai mici, par să fie mai capabile să exercite cu adevărat supravegherea și influența. Numărul comisiilor legislative a crescut mult de-
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
autoritare. La început exista destul de mult scepticism, din moment ce se cunoștea faptul că aceste organe se aflau rareori în ipostaza de a elabora reguli; însă, treptat, importanța legislativelor a fost recunoscută în tot mai multe domenii. Trecând peste examinarea activităților din plenul acestor organe și chiar a activităților care au loc în incinta propriu-zisă a adunării, observăm că legislativele își exercită influența în multe aspecte ale politicilor publice, detaliate, intermediare și largi (Blondel, 1973; Mezey, 1979). S-a înțeles mai bine ce
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
va avea responsabilitatea să treacă În revistă materialele de lectură adecvate, să adauge orice informații suplimentare ce ar putea fi relevante și să formuleze setul inițial de Întrebări pentru protocol. În timpul seminarului, grupul de cercetători poate dezbate și revizui În plen propunerile individuale. Un asemenea dialog nu numai că va duce la completarea protocolului, dar va garanta faptul că fiecare cercetător cunoaște foarte bine conținutul protocolului, deoarece toți participă la elaborarea acestuia. În eventualitatea În care nu toți membrii echipei contribuie
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]