21,807 matches
-
articulare. Probabil că dacă ar fi formulat titlul cu o sensibilitate modernă a vocabularului ar fi spus Vorbire poetică. Scriitorul încerca să prezinte cititorilor români ideea de specializare a capacităților lingvistice, să îi obișnuiască cu faptul că există un mod poetic de a folosi limbajul și resursele sale - că alături de experiența vorbirii pe care o are oricine e posibilă și o experiență diferită în spațiul literaturii. Voia să descrie dansul unor oameni care nu știau decât să meargă. Ideea, pe care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de ideea de geniu ca să le măsoare. În felul lui stângaci și greoi, Mumuleanu are destule cuvinte. Ca să vorbească despre fantezie folosește vocabularul stărilor halucinatorii ("Acel năluc al minții, pătimind de un ce, țese idei și păreri"); ca să prezinte entuziasmul poetic dispune de fizica populară a lichidelor ("duhul fierbe ca o smoală"); ca să evoce consacrarea supremă a lui Homer are atributele verticalității ("Toți cei ce înțeleg pre acest poet să spăimântează de înălțimea condeiului său"). Toate lucrurile foarte speciale ale literaturii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să își amenajeze o a doua intrare în literatură, una care să fie independentă de modelele consacrate, una care să fie acordată oricui. Una pentru care ajunge să privești și să asculți. Nu e vorba de o dispariție a științei poetice, nici de o negare a Literaturii. Homer și tradițiile vechi ale culturii literare există în continuare pentru el. Numai că a descoperit o ușă dindos. A înțeles că literatura se poate face și cu puțin, nu doar cu mult. Oscilația
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
noi, Aristia", un altul, Costache Caragiale își anunță public decizia de a se fixa în noua cultură: "de acum, cosmopolitul va face loc în mine moldoveanului"5. Or, în această oscilație între două literaturi e angajată o bifurcare radicală de poetică. În trecerea dintr-o literatură în cealaltă autorii nu își duc bagajul de cunoștințe, deprinderi și obsesii ca și cum și-ar transporta o identitate constantă prin mai multe peisaje literare. Ei își schimbă felul în care fac literatură, modul de a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se naște. Ei trebuie să se arunce în necunoscut, să renunțe la confortul convențiilor și al retoricilor. Ce rețetă are o literatură emergentă 7? Care e tipul ei de fabricație? Care sunt resursele ei productive? Din punctul de vedere al poeticii, exilul e soluția simplă, începutul e soluția grea. Ceea ce trebuie înțeles e faptul că preocuparea pentru ideea de geniu apare într-un asemenea moment inaugural. Mumuleanu vrea să vorbească despre geniu atunci când cariera lui se bifurcă, când are revelația unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vizăm strict o competiție a cifrelor brute. Dar bogăția unei literaturi implică, pe lângă numărul mare de cărți și de scriitori, și panteonul figurilor ilustre sau al realizărilor excepționale, instituțiile de consacrare, resursele editoriale, inventivitatea estetică determinată de forme, retorici sau poetici. Cum pot fi ele compensate ori reproduse? Tot așa cum prestigiul literar al Franței presupune ample procese istorice și politice, fiecare componentă subtilă a bogăției literare are în spate condiționări complexe. Mecanismul bogăției e atât de greu de reprodus încât problema
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
retorica exhibă procedeul, geniul limbii îl va camufla: a produce literatura pe baza practicilor comune ale limbajului înseamnă să constați emergența operei în sânul unei realități fără structuri specializate pentru literatură. Să descoperi figuri "ca din greșeală", acesta e idealul poeticii geniale 19. În mod previzibil, inițiativa individuală e aici suspectă, ca mediere reflectată a datului lingvistic, și e pusă integral sub controlul "geniului limbii". Rima și Gramatica trebuie să îi conducă pe poeți, avea să spună Malherbe, postulând preeminența absolută
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cuvintelor, în funcție de schema logică de succesiune subiect-verb-complement. Această reprezentare puternic ideologizată a sintaxei a contribuit atât la impunerea francezei ca limbă universală (pentru că fraza se articulează în mod natural în funcție de ordinea logică a gândirii), cât și la constituirea unui dispozitiv poetic bazat pe dimensiunea orizontală a discursului. Frazarea, aranjarea elementelor verbale în propoziție, ritmul și logica înlănțuirii cuvintelor sunt captate în dispozitivul operei ca determinare esențială a unei literarități obținute fără contribuția unei științe a poeziei. Tot ce se spune se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literarități obținute fără contribuția unei științe a poeziei. Tot ce se spune se transformă în literatură în virtutea modului natural-valoros în care se articulează axa succesivităților. Oricine face fraze, poate face și literatură. Malherbe spunea că verificarea ultimă a unui enunț poetic constă în asumarea lui de către orice locutor, ca o frază oarecare din vorbirea de zi cu zi21. De aici provine și ideea că literatura emanată de geniul limbii franceze e inevitabil o "proză". Dacă diferența ultimă dintre discursul poetic și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
enunț poetic constă în asumarea lui de către orice locutor, ca o frază oarecare din vorbirea de zi cu zi21. De aici provine și ideea că literatura emanată de geniul limbii franceze e inevitabil o "proză". Dacă diferența ultimă dintre discursul poetic și cel prozaic e dată de felul în care e tăiat enunțul, în funcție de constrângerile prozodice, respectiv sintactice, atunci insistența geniului limbii franceze asupra dispunerii cuvintelor în frază demonstrează inapetența sa pentru poezie 22. Țin să subliniez această caracteristică pentru că mitul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și al dedublării. În teorie, așa cum autorii francezi se gândeau că se poate face literatură din simpla enunțare a unor fraze, Herder crede că se poate face poezie din simpla ocurență a unui cuvânt. În practică, se pot distinge două poetici inspirate din acest program. Pe de-o parte, Herder are în vedere cuvântul "povestit", într-o poezie care narativizează - adesea sub forme folclorice - fascinația față de un anume lexem și față de concentrarea lui semantică. În Corespondența asupra lui Ossian și cântecele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în radical. E un cuvânt implodat, ale cărui conținuturi simultane s-au etalat într-o narațiune cu aspect mitic. De cealaltă parte, Herder vizează cuvântul prins în structurile prozodice repetitive. Rima, monotonia reiterativă a ritmului sau diversele tipuri de paralelisme poetice permit dezvoltarea valențelor plurale și contradictorii prin reluarea aceleiași secvențe: o expresie are ocazia să ilustreze sensuri diferite prin reveniri succesive, evocând astfel profuziunea ei semantică. Înțelegem de ce programul poetic schițat de Herder a fost așa de important pentru literaturile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Rima, monotonia reiterativă a ritmului sau diversele tipuri de paralelisme poetice permit dezvoltarea valențelor plurale și contradictorii prin reluarea aceleiași secvențe: o expresie are ocazia să ilustreze sensuri diferite prin reveniri succesive, evocând astfel profuziunea ei semantică. Înțelegem de ce programul poetic schițat de Herder a fost așa de important pentru literaturile naționale: tratând cuvântul "simplu" ca surogat de literatură, promovând microuniversul lexical la rang de operă, filosoful german a deschis posibilități aproape nelimitate pentru producția literară a culturilor periferice. Poezia se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Linguistics and Poetics" publicat în 1960, "Grammatical parallelism and its Russian facet" din 1966 sau "Subliminal verbal patterning in poetry" apărut în 1970. "Poezia gramaticii" a funcționat în rețea, fiind lansat simultan cu alte două sintagme jakobsoniene foarte influente, "funcția poetică" și "paralelismul gramatical", care s-au clarificat reciproc și și-au asigurat unul altuia deschideri. În centrul acestei mini-constelații conceptuale a stat ideea unui text poetic constituit de arhitectura invizibilă a limbii, Jakobson propunându-și să demonstreze prezența în operele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
funcționat în rețea, fiind lansat simultan cu alte două sintagme jakobsoniene foarte influente, "funcția poetică" și "paralelismul gramatical", care s-au clarificat reciproc și și-au asigurat unul altuia deschideri. În centrul acestei mini-constelații conceptuale a stat ideea unui text poetic constituit de arhitectura invizibilă a limbii, Jakobson propunându-și să demonstreze prezența în operele literare a unor elemente ce țin de configurația însăși a limbajului. Spus simplu, organizarea sistemului limbii în funcție de serii de opoziții și de paralelisme se reflectă în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ce țin de configurația însăși a limbajului. Spus simplu, organizarea sistemului limbii în funcție de serii de opoziții și de paralelisme se reflectă în structura de repetiții a poeziei. E vorba de o componentă "gramaticală" profundă, angajată spontan, nereflectat, în orice creație poetică. Cum avea să remarce Jakobson la finalul unuia dintre eseuri, poeții sunt mai sensibili la această prezență sistemică a limbii decât savanții: "Resursele poetice ascunse în structura morfologică și sintactică a limbajului, pe scurt poezia gramaticii și produsul său literar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
repetiții a poeziei. E vorba de o componentă "gramaticală" profundă, angajată spontan, nereflectat, în orice creație poetică. Cum avea să remarce Jakobson la finalul unuia dintre eseuri, poeții sunt mai sensibili la această prezență sistemică a limbii decât savanții: "Resursele poetice ascunse în structura morfologică și sintactică a limbajului, pe scurt poezia gramaticii și produsul său literar, gramatica poeziei, au fost rar recunoscute de critici și aproape total neglijate de lingviști; în schimb, scriitorii creatori au știut de multe ori să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
recunoscute de critici și aproape total neglijate de lingviști; în schimb, scriitorii creatori au știut de multe ori să profite magistral de pe urma acestui fapt"38. Cele trei concepte operează împreună, completându-se unul pe celălalt: dacă "poezia gramaticii" denumește caracterul "poetic" înscris în arhitectura de paradigme a limbii, "funcția poetică" descrie posibilitatea limbajului de a-și ilustra structura latentă, de a o materializa ca un aspect specific al vorbirii, în vreme ce "paralelismul gramatical" angajează tradiția literară (coborând până la vechea poezie chineză sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în schimb, scriitorii creatori au știut de multe ori să profite magistral de pe urma acestui fapt"38. Cele trei concepte operează împreună, completându-se unul pe celălalt: dacă "poezia gramaticii" denumește caracterul "poetic" înscris în arhitectura de paradigme a limbii, "funcția poetică" descrie posibilitatea limbajului de a-și ilustra structura latentă, de a o materializa ca un aspect specific al vorbirii, în vreme ce "paralelismul gramatical" angajează tradiția literară (coborând până la vechea poezie chineză sau ebraică) care face din aceste configurații lingvistice un procedeu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
descrie posibilitatea limbajului de a-și ilustra structura latentă, de a o materializa ca un aspect specific al vorbirii, în vreme ce "paralelismul gramatical" angajează tradiția literară (coborând până la vechea poezie chineză sau ebraică) care face din aceste configurații lingvistice un procedeu poetic elementar. Importanța acestor idei depășește anvergura lor științifică: faptul că sunt cele mai cunoscute și mai citate propoziții jakobsoniene se datorează fascinației pe care au exercitat-o asupra teoriei literare din secolul al XX-lea. În critica pe care avea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cunoscute și mai citate propoziții jakobsoniene se datorează fascinației pe care au exercitat-o asupra teoriei literare din secolul al XX-lea. În critica pe care avea să o facă discursului teoretic în Demonul teoriei, Antoine Compagnon observa că "funcția poetică" a jucat un rol decisiv în esențializarea literarității: "Neînțelegerea vine în mare parte din noul nume pe care Jakobson, mult mai târziu, în articolul său de mare răsunet, Lingvistică și poetică (1960) l-a dat literarității. El a numit acolo
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
teoretic în Demonul teoriei, Antoine Compagnon observa că "funcția poetică" a jucat un rol decisiv în esențializarea literarității: "Neînțelegerea vine în mare parte din noul nume pe care Jakobson, mult mai târziu, în articolul său de mare răsunet, Lingvistică și poetică (1960) l-a dat literarității. El a numit acolo "poetică" una din cele șase funcții pe care le distingea în actul comunicării"39. Ce vrea Compagnon să sublinieze e faptul că literaritatea, lansată de Școala Formală Rusă în anii '20
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a jucat un rol decisiv în esențializarea literarității: "Neînțelegerea vine în mare parte din noul nume pe care Jakobson, mult mai târziu, în articolul său de mare răsunet, Lingvistică și poetică (1960) l-a dat literarității. El a numit acolo "poetică" una din cele șase funcții pe care le distingea în actul comunicării"39. Ce vrea Compagnon să sublinieze e faptul că literaritatea, lansată de Școala Formală Rusă în anii '20 ca o proprietate variabilă a discursului literar, dependentă de circumstanțele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
căpătat greutate conceptuală abia o jumătate de secol mai târziu nu e întâmplător. De fapt, angajarea lui Jakobson în problema "paralelismului gramatical" e rezultatul unui interes pe care l-au arătat filologia și etnologia între 1930 și 1960 pentru tradițiile poetice chinezești și ebraice. În articolul din 1960, evocă schimburile cu Peter A. Boodberg, profesor de origine rusă la Berkeley, specializat în sinologie, care i-a pus la dispoziție fișele realizate între 1954-1955 în cursul unei cercetări asupra paralelismului gramatical în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la dispoziție fișele realizate între 1954-1955 în cursul unei cercetări asupra paralelismului gramatical în poezia chineză 43. La asta se adaugă admirația pe care Jakobson o mărturisește deschis pentru ideile lui Gerard Manley Hopkins care, într-un eseu din 1865, Poetic Diction, evocase problema paralelismului gramatical. În mod precis, acesta transformase paralelismul dintr-o problemă etnografică într-una de poetică generală, văzând în el o condiție a oricărei opere în versuri. Jakobson se simte strâns legat de acest gânditor din secolul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]