204,613 matches
-
și 21°19' long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este primul oraș important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureș, în apropierea ieșirii acestuia din culoarul Deva-Lipova. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 kmp. Orașul se află la o altitudine de 107 m, fiind amplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere, respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul șoselei rapide ce va lega Ucraina cu
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
săsești a stat la originea denumirii Siebenbürgen, ("Șapte Cetăți"), existând azi opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești care au alcătuit inițial numele. Între anii 1325-1329, în urma presiunii sașilor, regele Carol Robert a acceptat o reformă administrativă, în locul comitatelor formându-se scaune și districte, entități juridice și administrative tipice în regatul ungar pentru grupuri privilegiate cu drepturi de autonomie. Prin poziția sa geografică Bistriței îi este consacrat statutul de centru al regiunii beneficiara de privilegii, Nösnerland. De
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești care au alcătuit inițial numele. Între anii 1325-1329, în urma presiunii sașilor, regele Carol Robert a acceptat o reformă administrativă, în locul comitatelor formându-se scaune și districte, entități juridice și administrative tipice în regatul ungar pentru grupuri privilegiate cu drepturi de autonomie. Prin poziția sa geografică Bistriței îi este consacrat statutul de centru al regiunii beneficiara de privilegii, Nösnerland. De altfel, în cele mai timpurii izvoare care menționează așezarea, legate de
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Noi, s-au adăugat cartiere sau subdiviziuni noi precum Tomis I, II, III și Nord, Abator, CET, Km 4, 4-5 și 5 ,Faleza Sud(Poarta 6) și alte nume poetice, moșteniri ale "epocii de aur". Cartierele nu au o autonomie administrativă, cum este cazul sectoarelor Bucureștiului, iar granițele lor nu sunt exact delimitate. O mare parte din suprafața municipiului este amplasată într-o arie lagunară, având lacul Siutghiol ("lacul lăptos" în turcește, odinioară cunoscut ca „Limanul Canara” sau „Ghiolul Mare” printre
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
Bulevardul Tomis, numărul 51. Totuși, câteva instituții municipale au sediile în alte părți ale orașului. Primarii postdecembriști ai Constanței au fost Gheorghe Trandafir, Tudor Baltă, Corneliu Neagoe, Gheorghe Mihăieș și Radu Mazăre. Constanța nu este împărțită din punct de vedere administrativ în niciun fel, unicul municipiu al României care are în componență subdiviziuni fiind Bucureștiul. Cartierele tradiționale sunt însă în uz, fiind folosite pentru a delimita colegiile pentru Camera Deputaților și pentru Senat. Zona metropolitană Constanța a fost constituită la începutul
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
României, Județul Caraș-Severin are o suprafață de 8.520 km2, care reprezintă 3,6% din suprafața totală a țării. Județul se învecineaza cu Județul Timiș, Județul Hunedoara, Județul Gorj, Județul Mehedinți iar în sud vest se învecinează cu Serbia. Organizarea administrativă a județului se compune din: 8 orașe, 69 comune și 287 sate. Municipiul Reșița, reședința județului Caraș-Severin, este amplasat în sud-vestul României, în partea de nord-vest a județului, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, într-o zonă geografică de un
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
a avut statutul unei comune rurale, iar din 1925 a fost declarată oraș, consecință a recunoașterii dimensiunii sale de puternic centru al marii industrii siderurgice și constructoare de mașini din România modernă. Din 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului i s-a oferit gradul de municipiu, reședință a județului Caraș-Severin. Orașul este considerat ca fiind împărțit în două zone distincte, el fiind format din unirea a doua sate distincte numite "Reșița" și "Reșița Română", dar pentru o
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
Ruinele bazilicii lui Gyula au fost descoperite în 2011. După integrarea Transilvaniei în regatul Ungariei orașul a Alba Iulia a devenit unul dintre cele mai importante centre urbane din perioada dinastiei arpadiene. În urma unor ordonanțe regale a fost stabilită structura administrativă și religioasă a țării, în urma căreia la Alba Iulia a fost stabilită o reședință episcopală. După victoria trupelor regelui Ștefan asupra fratelui său Koppány, trupul acestuia a fost tăiat în patru și una din cele patru bucăți a fost trimisă
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
semn al moștenirii culturale latine comune. La data de 13 aprilie 2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieței Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrățirii dintre cele două orașe. În urma reformei administrative din 1968 orașul a devenit municipiu. La 1 decembrie 1990 a avut loc la Alba Iulia prima sărbătorire centrală a zilei de 1 decembrie ca zi națională a României, organizată de regimul Ion Iliescu (FSN). Cuvântarea lui Corneliu Coposu, liderul
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
o curte de apel cu competență teritorială asupra județelor Alba, Sibiu și Hunedoara. Direcția Națională Anticorupție are un serviciu teritorial la Alba Iulia, cu competență teritorială identică cu cea a Curții de Apel Alba Iulia. Municipiul Alba Iulia este centrul administrativ al Regiunii de Dezvoltare Centru, cu județele Alba, Brașov, Sibiu, Harghita, Covasna și Mureș în componență. În Alba Iulia își are sediul central Federația Agențiilor Române de Energie - FAREN. La Alba Iulia funcționează singurul birou de reprezentanță al ARE (Adunarea
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
generale, 5 licee (Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Colegiul Reformat, Liceul de Artă „Plugor Sándor”, Liceul „Mikes Kelemen” și Liceul „Székely Mikó”), 5 grupuri școlare, o școală postliceală cu profil sanitar și 3 instituții de învățământ superior: Facultatea de Științe Politice Administrative și Comunicare, Facultatea de Știința Mediului și Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor.
Sfântu Gheorghe () [Corola-website/Science/296941_a_298270]
-
a devenit parte a Imperiului Rus. După eșecul răscoalelor din 1831 și 1863, autoritățile țariste au implementat mai multe politici de rusificare. Au interzis presa lituaniană, au închis instituțiile culturale și educative, și au integrat Lituania într-o nouă regiune administrativă denumită Kraiul de Nord-Vest. Rusificarea a eșuat datorită unei rețele extinse de contrabandă cu cărți și a școlirii clandestine a copiilor lituanieni. După Războiul Ruso-Turc (1877-1878), când diplomații germani au transferat înapoi Turciei ceea ce părea a fi pradă de război
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
ani. 71 de membri ai acestui organism legislativ sunt aleși uninominal, iar alți 70 sunt aleși proporțional pe liste naționale. Pentru a primi un loc din cele 70 de pe liste, un partid trebuie să întrunească 5% din voturile naționale. Împărțirea administrativă actuală a fost stabilită în 1994 și modificată în 2000 pentru a îndeplini cerințele Uniunii Europene. Lituania are o împărțire pe trei niveluri: țara este împărțită în 10 județe (în lituaniană: singular - "apskritis", plural - "apskritys") care la rândul lor sunt
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
sunt împărțite în (în lituaniană: singular - "savivaldybė", plural - "savivaldybės") care constau din peste 500 de (în lituaniană: singular - "seniūnija", plural - "seniūnijos"). Instituția (în lituaniană: "apskrities viršininkas") și administrațiile județene au fost dizolvate în 2010. Comunele sunt cele mai importante unități administrative. Unele comune sunt istoric denumite „comune district” (pe scurt, „districte”), iar altele sunt denumite „comune oraș” (pe scurt, „orașe”). Fiecare comună are propria sa administrație locală aleasă. În trecut, consiliile locale se alegeau o dată la trei ani, dar astăzi alegerile
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
ani, dar astăzi alegerile se țin o dată la patru ani. Consiliul numește care administrează senioriile. Primarii sunt aleși direct începând cu anul 2015, până atunci ei fiind aleși de consiliu. Senioriile, în număr de peste 500, sunt cele mai mici unități administrative și nu joacă niciun rol politic. Ele furnizează serviciile publice necesare cetățenilor aproape de domiciliul lor; de exemplu, în zonele rurale, senioriile țin registrul stării civile. Ele sunt mai active în sectorul social: identifică familiile sau persoanele nevoiașe și le distribuie
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
km. Țara are o climă temperată sezonieră. Letonia este o republică parlamentară democratică, existentă din 1918. Capitala este orașul Riga, care a fost Capitală Culturală Europeană în 2014. Limba oficială este letona. Letonia este stat unitar, împărțit în 118 unități administrative, dintre care 109 sunt comune și 9 orașe. Letonii și livii sunt popoarele indigene ale Letoniei. Letona este o limbă indo-europeană; ea și lituaniana sunt singurele două limbi baltice care se mai vorbesc. În ciuda dominației străine dintre secolele al XIII
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
în Nord-Estul țării, în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluența Siret-Bistrița. Geografic, se află la intersecția meridianului de 26° 55' longitudine estică cu paralela de 46° 35' latitudine nordică. Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuș și Săucești, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura și Mărgineni. Între aceste limite orașul ocupă o suprafață de 4186,23 ha. Patru trepte de altitudine, între 150
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
antonescian în anii războiului, când evreii erau scoși în afara societății și trimiși în fabricile morții naziste 2) instalarea regimului comunist după război, mai ales după ce evreii au început să fie epurați în mod tacit din funcțiile de conducere politică sau administrativă. La recensământul din 18 martie 2002, Bacăul număra 175.500 de locuitori, structura etnică fiind evidențiată astfel: 173.041 români, 1.605 țigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangăi, 53 italieni ș.a. Fiecare din celelalte etnii era compusă
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
străzi, limite de proprietate etc.) Conform Eurostat, Bacăul are o zonă urbană lărgită (LUZ - concept european echivalent cu zona metropolitană) de 196.435 locuitori (2007). Pe de altă parte, Zona Metropolitană Bacău este un proiect local pentru crearea unei unități administrative integrate între municipiul Bacău și localități din apropiere, Berești-Bistrița, Buhoci, Faraoani, Filipești, Gioseni, Hemeiuș, Itești, Izvoru Berheciului, Letea Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Nicolae Bălcescu, Odobești, Prăjești, Sărata, Săucești, Secuieni, Tamași și Traian, însumând o populație de 196.135 locuitori. Localitățile
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Giurgiu, subordonat acestei regiuni. Între 1952-1954, regimul comunist, sprijinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse (sau "Podul Prieteniei"), primul pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria. În 1968, orașul a fost declarat municipiu, el pierzând însă rolul de centru administrativ, fiind arondat județului Ilfov. El a redevenit reședința de județ odată cu înființarea județului Giurgiu în 1981 în urma unei reorganizări administrative regionale. În orașul Giurgiu se află 81 de obiective clasificate că monumente istorice de diferite categorii și la ambele niveluri
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
peste Dunăre care leagă România de Bulgaria. În 1968, orașul a fost declarat municipiu, el pierzând însă rolul de centru administrativ, fiind arondat județului Ilfov. El a redevenit reședința de județ odată cu înființarea județului Giurgiu în 1981 în urma unei reorganizări administrative regionale. În orașul Giurgiu se află 81 de obiective clasificate că monumente istorice de diferite categorii și la ambele niveluri (național și local). Șase dintre ele sunt clasificate la nivel național, dintre care două sunt situri arheologice: cetatea Giurgiu (secolele
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
judecătorească în Grecia este independentă de ramurile executivă și legislativă, și cuprinde trei curți supreme: (Άρειος Πάγος), (Συμβούλιο της Επικρατείας) și (Ελεγκτικό Συνέδριο). Sistemul judiciar este format și din instanțe civile, care judecă cauze civile și penale, și din instanțe administrative, care judecă dispute între cetățeni și autoritățile administrative grecești. Politica externă a Greciei se efectuează prin , al cărui actual ministru este de la PASOK. Grecia a dezvoltat o politică regională al cărui obiectiv este promovarea păcii și stabilității în Balcani, în
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
și legislativă, și cuprinde trei curți supreme: (Άρειος Πάγος), (Συμβούλιο της Επικρατείας) și (Ελεγκτικό Συνέδριο). Sistemul judiciar este format și din instanțe civile, care judecă cauze civile și penale, și din instanțe administrative, care judecă dispute între cetățeni și autoritățile administrative grecești. Politica externă a Greciei se efectuează prin , al cărui actual ministru este de la PASOK. Grecia a dezvoltat o politică regională al cărui obiectiv este promovarea păcii și stabilității în Balcani, în bazinul Mediteranei, și în Orientul Mijlociu. Ministerul identifică trei
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
regiuni împărțite mai departe în 325 de comune. Cele 54 de foste prefecturi și administrații la nivel de prefectură au fost păstrate în mare parte ca subunități ale regiunilor. Șapte administrații descentralizate grupează de la una la trei regiuni în scopuri administrative. Există și o regiune autonomă, Muntele Athos (în , „Muntele Sfânt”), care se învecinează cu regiunea Macedonia Centrală. Economia Greciei este a 34-a (în termeni nominali) și a 42-a (în termenii parității puterii de cumpărare) din lume, cu 299
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
176 de țări) la capitolul situației mamelor și copiilor nou-născuți. În 2010, existau în toată țara 138 de spitale cu 31.000 de paturi, dar la 1 iulie 2011, Ministerul Sănătății și Solidarității Sociale a anunțat un plan de reorganizare administrativă a lor, în 77 de instituții spitalicești cu 36.035 de paturi, ca reformă necesară cu scopul reducerii cheltuielilor și ridicării standardelor de îngrijire medicală. Cheltuielile sanitare în Grecia reprezentau 9,6% din PIB în 2007 conform unui raport din
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]