KorAP: Find »[drukola/base=aborda & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...808 809 810 ...848 >

21,186 matches

Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272

ale vieții. Concret, este vorba, pe de o parte, despre împlinirea în profesie, dobândirea unui partener stabil și a rolului de părinte etc., iar, pe de altă parte, despre modelarea unei identități de sine mai profunde și mai rafinate. Dacă abordăm vârsta tinereții în arealul ideativ a lui Erikson (1965), vom preciza că ea reprezintă a șasea etapă a vieții. Resortul propulsator care îi asigură tânărului evoluția ulterioară constă în găsirea unui partener de viață pe măsură. În caz contrar, însăși

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
de evaluare. În cadrul celei de-a treia etape, situația de învățare, scopul său declarat este implicarea celui care învață, prin explorarea atât a nevoilor de învățare, cât și a temelor de conținut. Modelul Boyle (1981)tc "Modelul Boyle (1981)" Boyle abordează programarea ca o sinteză comprehensivă dintre teorie, analize și practică. El leagă această programare de educația continuă și învățarea permanentă. Boyle prezintă 15 concepte relevante: primele nouă (stabilirea unor baze filosofice pentru programare; analiza nevoilor, grijilor, problemelor oamenilor și comunităților

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
un parteneriat, o relaționare la nivel psihologic, emoțional, cu deschidere, încredere și onestitate. Dacă până acum am văzut care ar fi noile conotații ale unei predări eficiente, să vedem și ce activități de învățare realizează, respectiv ce tip de învățare abordează cursanții adulți, pentru a putea desprinde ulterior considerente cu privire la care ar fi strategiile didactice adecvate pentru facilitarea învățării la adulți. Cercetările au evidențiat faptul că adulții preferă o învățare activă, ce poate lua forma unei probleme de rezolvat, a unor

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
colț trebuie axate pe componența grupului și/sau pe tema seminarului respectiv. La fel, sala în care are loc seminarul trebuie amenajată corespunzător. Întrebările/afirmațiile propuse în prima parte trebuie să fie relativ generale. În a doua parte, pot fi abordate deja problemele ce privesc tema seminarului respectiv. Jocul va permite crearea unei atmosfere degajate și oferă, pe lângă o cunoaștere reciprocă, și posibilitatea abordării tematice, fără să le impună participanților necesitatea de a se evidenția. Fiecare cursant merge în colțul în

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Schnelle, Quickborn - este o metodă de moderare. Modul de lucru este următorul: moderatorul elaborează pentru ședință un plan de desfășurare care corespunde temei, participanților și timpului avut la dispoziție. Tema introdusă este, de obicei, prea complexă pentru a putea fi abordată în timpul avut la dispoziție. De aceea, participanții sunt cei care stabilesc prioritățile, metoda fiind des folosită în negocierea conținutului seminarului. Fiecare participant primește un număr de cartoane pe care notează câte o idee. Se adună cartoanele, se stabilesc criteriile de

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
sine” deformate, mult accentuate. Toate acestea trebuie atent și mereu avute în vedere de formatorul de adulți care, dacă nu-i mai poate „reforma” pe educabilii din fața lui, sub acest aspect, cel puțin poate să-i cunoască bine și să abordeze compensator (stimulativ sau atenuator, mai ales) pentru ca, mereu, comunicarea să nu fie afectată tocmai din cauza acordării unei prea mari atenții - însă nu pe autentice coordonate metacomunicative (Ficher, 1986). Resurse mari și control voluntar asupra redundanței în comunicaretc "Resurse mari și

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
bază se diluează periculos; - la o redundanță cvasiabsentă, informația rămâne neprotejată. În ambele cazuri se precarizează la recepție, până la autoanihilare chiar. Suntem obișnuiți să conectăm gradul de redundanță al unei persoane mai ales cu amprenta ei temperamentală (vezi prima chestiune abordată în prezentul material), dar manifestarea redundantă în comunicarea curentă depinde, în realitate, de mulți alți parametri, cum ar fi resursele comunicaționale personale (repertoriul de semne, cum s-a văzut deja, forța comunicantă, cum se va vedea ulterior) și ocaziile/oportunitățile

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
repertoriul de semne modest ori „acurateții” pentru detalii într-o discuție ș.a. (Adler și Rodman, 1991). Pentru formatorul de adulți, în educația adulților este nu doar util, ci de-a dreptul necesar să-i identifice la timp și să-i abordeze în consecință pe acești „falși performeri” sau „pseudoexperți” lingvistici, care vorbesc mult și spun puțin, consumând timp din comunicare, privându-i pe alți colegi (cursanți adulți) de accesul la discuții, doar pentru că-și etalează forța comunicantă „abrazivă” și „colțuroasă”. Abilități

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
colțuroasă”. Abilități de ascultare superioaretc "Abilități de ascultare superioare" Cu toate că atât vorbirea (limbajul expresiv), cât și ascultarea (limbajul impresiv), respectiv „producția” și „consumul” de limbaj, reprezintă oralitatea ca întreg, ca ipostază primordială a comunicării interumane, cele două „laturi” au fost abordate totuși separat în teoria comunicării, cel mai tentant de studiat fiind, desigur, vorbirea, considerată mult timp o activitate lingvistică de prim rang. Abia pe la mijlocul secolului XX a început să fie luată în seamă, după cum merită, și îndelung neglijata ascultare, mult

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
mai largă, înglobantă. Din rațiuni de spațiu, ne vom limita în cele ce urmează cu precădere la evaluarea procesului curent (evaluarea programelor de formare, în derularea lor efectivă), mai ales că alte aspecte vizibile de evaluare în educația adulților sunt abordate în alte capitole/subcapitole ale lucrării de față, nu înainte de a menționa însă câteva condiții obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească, în general, evaluarea, în oricare dintre ipostazele și nivelurile ei, dar mai ales când se focalizează pe „consumul

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
4.4.2. Aspecte de evaluattc "4.4.2. Aspecte de evaluat" În ceea ce privește aspectele de evaluat care merită să fie luate în seamă și vizate de evaluare („evaluandul”), în educația adulților ele sunt mai numeroase și mai diverse, putând fi abordate din mai multe perspective decât în educația de tip școlar. De pildă, Kirkpatric (1994) vorbește de patru paliere/niveluri de evaluare, importante în raport cu orice stagiu de formare aferent educației adulților: 1. evaluarea reacției cursanților (dacă le-a plăcut cursul); 2

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
impact) sunt (Seaman și Fellenz, 1989): a) testele (arată cât de bine au fost însușite conceptele și procesele predate); b) participarea studenților la stabilirea obiectivelor și la negocierea conținutului (modificarea de către profesor a obiectivelor stabilite de el, astfel încât predarea-învățarea să abordeze și obiectivele și interesele studenților); c) analiza sarcinilor de lucru pentru cursanți; d) aprecierea specialistului în domeniu (este o persoană specializată în domeniul respectiv, care ajută profesorul în identificarea, clarificarea și ordonarea conținutului de predat, ținând cont de principiile și

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
foarte retrase, din diferite motive, în cadrul blogosferei (comunitatea formată din bloguri și bloggeri), folosind identități virtuale (care pot fi sau nu în corelație cu cele reale) se pot manifesta fără probleme, spunându-și „ofurile” cui vrea să le asculte sau abordând alte subiecte interesante pentru ele. Unul dintre marile avantaje pe care le conferă utilizareablogurilor este că ele reunesc persoane situate poate la mii și mii de kilometri distanță, ce poate nici nu se cunoșteau înainte, dar sunt unite de interesul

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
pe care o coordonează, particularitățile resurselor umane de care dispune, precum și factorii externi de influență de ordin social, politic, economic și cultural. În funcție de aceștia, managerul instituției de educație a adulților, ce trebuie să devină și manager de resurse umane, poate aborda diferite tipuri de strategii în acest complex domeniu al resurselor umane (Iosifescu, 2001): a) strategii de selecție și recrutare de resurse umane cu un potențial deosebit pentru instituția respectivă; b) strategii orientate către investiția în resursele umane, care pun accentul

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
și orientarea spre clienți. În schimb, există diferențe mari în ceea ce privește strategiile, obiectivele, conceptele și metodele utilizate în managementul calității. Principala tendință este aceea de a reglementa și, uneori, de a suprareglementa, dar, în funcție de fiecare țară, calitatea în educația adulților este abordată diferit. Astfel, în Danemarca, din 1995, Ministerul Educației a făcut eforturi pentru a stimula implementarea și dezvoltarea calității în „educația recurentă”, definind indicatori și obiective de calitate și acordând finanțare pentru programe și proiecte care vizau implementarea și dezvoltarea calității

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
a Adulților din Timișoara - IREA. Lucrarea a fost testată deja ca suport de curs la studenții din anul al treilea de la specializarea Pedagogie; de aceea, va fi valorificată în mod substanțial în elaborarea lucrării de față. Prin temele mai diverse abordate în această carte, pentru a acoperi deopotrivă nivelul masteral, am încercat să oferim informații în concordanță cu dezvoltările internaționale actuale din domeniu, mai ales cu cele din spațiile german și englez, recunoscute ca fiind cu experiențe dintre cele mai avansate

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
realizăm o analiză tridimensională a specificității consilierii necesare adulților și instituțiilor ce oferă programe educaționale pentru aceștia. Informațiile cuprinse în această carte sunt dense, acoperind probleme diverse, care depășesc posibilitățile de parcurgere a lor de către studenți pe parcursul unui semestru. Am abordat o problematică vastă, pentru a acoperi viziuni diferite ale cadrelor didactice universitare asupra a ceea ce este necesar să cunoască viitorii specialiști educaționali care vor lucra cu adulții, dar și pentru a veni în întâmpinarea diversității nevoilor de informare ale practicienilor

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
posede trei tipuri mai largi de competențe: - de comunicare: abilitatea de a vorbi, scrie, asculta, negocia și media; - analitice: abilitatea de a opera într-un sistem logic formal, de a crea modele și de a manifesta imaginație socială, de a aborda situații, probleme; - personale: de a manifesta, de exemplu, echilibru afectiv, emoțional. În plus, se consideră că aceste competențe-cheie trebuie să fie transferabile, deci aplicabile în situații și contexte diverse, și multifuncționale, în sensul că pot fi folosite pentru a atinge

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
fațete. În lucrarea Structura revoluțiilor științifice (1970), Thomas Kuhn afirma că, în orice știință, în orice eră, o anumită paradigmă (cadru conceptual)/perspectivă teoretică este dominantă. Această paradigmă definește modul în care este construită cunoașterea și în care domeniul respectiv abordează anumite probleme specifice. În acest fel, nu există cunoștințe pure, despre cunoștințe putându-se vorbi doar înrelație cu un anumit context social și cu anumite valori. De aceea, este posibil ca, înștiințele sociale (care au adoptat punctul de vedere al

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
numai o pedagogie a adulților”, Stoian a pledat pentru cunoașterea aspectului pedagogic al mediului sătesc, deoarece o școală pentru educarea poporului trebuie să fie profund legată de situația culturală specifică a satului românesc într-un anumit moment (*** 1968, pp. 35-42). Abordând această problemă în viziune iluministă, dar cu o ușoară tentă poporanistă, profesorul Stanciu Stoian este de părere că programa școlară a cursurilor țărănești trebuie adaptată pedagogic mediului sătesc, deoarece caracteristica mediului sătesc tipic trebuie să stabilească permanent relația dintre pregătirea

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
programelor de educație a adulților, cu atât mai mult cu cât este unanim recunoscut faptul că cele mai importante beneficii ale oricărei investiții sunt cele care se manifestă la nivel uman, social și educațional. Finanțarea educației adulților trebuie să fie abordată ca o investiție în resursele umane, fiind necesar să se ia în considerare, pe de o parte, eficiența resurselor consumate (cele financiare) și, pe de altă parte, calitatea resurselor create (cele umane). În subcapitolul 1.3, am putut vedea care

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
la ceea ce se întâmplă în „spațiile” de desfășurare efectivă a activităților - adică la nivel de „clasă” - și una care se referă la ceea ce se întâmplă în afara „clasei”, la nivel de comunitate, respectiv societate. Demersul nostru pune accent pe prima dimensiune, abordând patru componente ale mediului de învățare: ambianța fizică, condițiile psihologice sau emoționale, influențele determinate de încorporarea tehnologiei informatice în mediul de învățare (prezentă prin echipamentele folosite în cadrul activităților) și influențele sociale și culturale date de diversitatea participanților implicați, toate acestea

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
determinate de încorporarea tehnologiei informatice în mediul de învățare (prezentă prin echipamentele folosite în cadrul activităților) și influențele sociale și culturale date de diversitatea participanților implicați, toate acestea modelând procesul de învățare la vârsta adultă și conferindu-i specificitate. Nu am abordat aspecte legate de structura socială, de nivelul de dezvoltare economică și tehnologică, pentru că am considerat că acestea influențează mai degrabă fenomenul participării adulților în programele de formare și dezvoltare personală și profesională. Pentru a contura însă o imagine mai clară

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
3.2.6. Bariere în învățarea la vârsta adultă" Participarea adulților în diferite programe de formare și dezvoltare poate fi împiedicată de o multitudine de factori, dar, pentru ca tranzacțiile de predare-învățare să fie cât mai eficiente, mediul de învățare trebuie abordat dintr-o perspectivă holistă, legată de toate acele probleme cotidiene cu care se confruntă adultul, unele generate de cultură, altele de presiunile familiale sau de condițiile academice. Dintre posibilele bariere ce pot împiedica sau îngreuna accesul la formare, Johnstone și

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
ale vieții. Concret, este vorba, pe de o parte, despre împlinirea în profesie, dobândirea unui partener stabil și a rolului de părinte etc., iar, pe de altă parte, despre modelarea unei identități de sine mai profunde și mai rafinate. Dacă abordăm vârsta tinereții în arealul ideativ a lui Erikson (1965), vom preciza că ea reprezintă a șasea etapă a vieții. Resortul propulsator care îi asigură tânărului evoluția ulterioară constă în găsirea unui partener de viață pe măsură. În caz contrar, însăși

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]