20,245 matches
-
vizitat, pot avea, în era modernă, asemenea maniere și că, de plan, își stimează totdeauna adversarul. Să fii invitat, nu de organul respectiv, ci de un civil ca Pană, era o subtilitate. Ceaiul, eu îl beau fără zahăr. Acela era dulce, dulce de tot. Nici o cerere? Nimic? Ca românu'!... (Și nici când nu ceri nimic nu-i bine, devenind și mai suspect...). Am spus doar, gândindu-mă la noua funcție de staroste al scriitorilor, că, de obicei, respect ce se cuvine respectat
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
pot avea, în era modernă, asemenea maniere și că, de plan, își stimează totdeauna adversarul. Să fii invitat, nu de organul respectiv, ci de un civil ca Pană, era o subtilitate. Ceaiul, eu îl beau fără zahăr. Acela era dulce, dulce de tot. Nici o cerere? Nimic? Ca românu'!... (Și nici când nu ceri nimic nu-i bine, devenind și mai suspect...). Am spus doar, gândindu-mă la noua funcție de staroste al scriitorilor, că, de obicei, respect ce se cuvine respectat, dovadă
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
anumite stări: starea de dezamăgire, pe toate fronturile. Dezamăgirea celui marcat, cale de o viață, de două mituri, care s-au dovedit false: mitul Occidentului și mitul anului 2000. Filmul le pulverizează, cu o energie comică nu lipsită de o dulce nostalgie. Occidentul nu e un Eldorado, e mai curînd o nebuloasă neliniștitoare. Cît despre anul 2000! "Tu te-așteptai s-arate așa anul 2000?" (dar cine se aștepta?), o întreabă, amar, pe o bancă, un băiat pe o fată - ambii
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
Iar glasul meu, neascultat și fără Ecou, va răsuna și după moartea-mi Pustiu, ca vântu-n trestiile bălții. O: N-ascultă nimeni glasul tău, știi bine. Vrea cineva s-asculte glas de schimnic Curat la suflet? Iată, măscăriciul Cu vorbă dulce strânge-n jur mulțimea Spre-a o minți, și ea e mulțumită. Rămas-ai singur. Mâine? Ce contează! Când ei vor fi uitați și-n schimb de tine Și-or aminti urmașii, doar un anume Vei însemna; un nume doar
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Mai fericit, deși nu fericirea-i Pe lume totul. Mie-mi place gustul Amar al vieții, chinul de-a gândi Cu capul meu, cu remușcări cu tot, Să-nfrunt ispitele ce stau la pândă. D: Mărturisește, biet ascet sărman, Ce dulci sunt bogăția și puterea: Îți dau aripi, spre soare să te-nalți, Alungă umbra, satisfac dorințe, În cârdășii îți înlesnesc viața. Și cumperi ce poftești, că-i de vânzare. Mizeria din jur când o contempli, Plăcerea ta e mult mai
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
exprima, de a privi și de a medita asupra existenței. Așa am fost toată viața și sunt bucuroasă că încă mai sunt la fel. LV. Divination by Hair e un poem remarcabil, agresiv și neajutorat în același timp, amar și dulce, neputincios și viguros. îți smulgi firele albe, la oglindă, însă, "Mai devreme sau mai târziu va trebui să aleg între/ chelie și încărunțire". Ironia face mâhnirea să amuțească. Ce reacții aștepți de la lectori? Cum ți-ai descrie cititorul ideal? RF
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
târg fusese horă mare" (s.n.). Termenul "nebunii" evoluează de la un sens conotativ către unul propriu pe măsură ce textul se construiește, prin acțiunea celor doi lunatici, iar urarea cerșetoarei: "s-ajungă la bătrâneți frumoase, ca mine" către fata care îi dă turta dulce completează acest cadru repetitiv. Caragiale folosește hora din târg ca posibil element declanșator al evenimentului nocturn și amănuntul care unește cele două "distracții" este bucata de turtă dulce căpătată de bătrână de la una dintre fete, un fel de ștafetă magică
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
ajungă la bătrâneți frumoase, ca mine" către fata care îi dă turta dulce completează acest cadru repetitiv. Caragiale folosește hora din târg ca posibil element declanșator al evenimentului nocturn și amănuntul care unește cele două "distracții" este bucata de turtă dulce căpătată de bătrână de la una dintre fete, un fel de ștafetă magică. Același aliment (pe care tinerii îndrăgostiți îl cumpărau din târgurile românești) i se oferă și diavolului Prichindel, și putem presupune că el funcționează ca afrodiziac, în virtutea proprietăților chimice
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
ștafetă magică. Același aliment (pe care tinerii îndrăgostiți îl cumpărau din târgurile românești) i se oferă și diavolului Prichindel, și putem presupune că el funcționează ca afrodiziac, în virtutea proprietăților chimice binecunoscute ale ingredientelor sale obligatorii: cuișoarele și scorțișoara. Oricum, turta dulce este un aliment prin excelență erotic, prin autoritatea principiului analogic și un exemplu grăitor în acest sens dă S.Fl. Marian: "Precum turta asta-i dulce și o mănâncă toată lumea cu drag, așa și eu să fiu dulce și văzută
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
afrodiziac, în virtutea proprietăților chimice binecunoscute ale ingredientelor sale obligatorii: cuișoarele și scorțișoara. Oricum, turta dulce este un aliment prin excelență erotic, prin autoritatea principiului analogic și un exemplu grăitor în acest sens dă S.Fl. Marian: "Precum turta asta-i dulce și o mănâncă toată lumea cu drag, așa și eu să fiu dulce și văzută la cine mă vede, cu cine vorbesc, unde șed și lucrez!" (Sărbătorile la români, I, București, Editura Fundației Culturale Române, p. 277). Vorbind despre chimia alimentară
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
Oricum, turta dulce este un aliment prin excelență erotic, prin autoritatea principiului analogic și un exemplu grăitor în acest sens dă S.Fl. Marian: "Precum turta asta-i dulce și o mănâncă toată lumea cu drag, așa și eu să fiu dulce și văzută la cine mă vede, cu cine vorbesc, unde șed și lucrez!" (Sărbătorile la români, I, București, Editura Fundației Culturale Române, p. 277). Vorbind despre chimia alimentară a textului caragialian, trebuie să observăm o răsturnare tipică a ritualului creștin
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
personalitate culturală în domeniul muzicii, cu vocație universală. A compus în numeroase domenii ale muzicii clasice. Autor al coloanei sonore a filmelor „Șatra”, „Maria Mirabela”, „Lăutarii”, „Ana Pavlova”, „Binecuvântați femeia”, „Portretul soției pictorului”, „Regina Margot”, „Patul lui Procust” ș.a. Valsul „Dulce și blânda mea fiară”, din filmul „O dramă la vânătoare” (după A. Cehov), în regia lui Emil Loteanu, a fost considerat de președintele american Ronald Regan drept „valsul secolului al XX-lea”. O Enciclopedie apărută la Sankt Petersburg, în 2001
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
George Enescu, în rândul primilor 62 de „compozitori ai secolului al XX-lea”. De asemenea, un top internațional cu cele mai bune 200 de piese muzicale din toate timpurile include două valsuri ale lui Eugen Doga - „Gramofon” (locul 83) și „Dulce și blânda mea fiară” (poziția 94), care îl plasează pe compozitor alături de cele mai mari genii muzicale ale lumii (Beethoven, Johann Strauss, P. Ceaikovski și mulți alții). Este mândru de originea sa românească, pe care nu și-a renegat-o
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
vine lângă zid. Liniște. MOSOR: (Ca Pyram) O, noapte rea și fără de lumine O, noapte ce profiți că nu e zi O, noapte vai, văleu și vai di mine Mă tem că Thisbe-a mea nu va veni. Iar tu perete dulce, drăguțel, Curtea lui taică-su desparți de-a mea, Tu, zidule, ia crapă-te nițel Să bag un ochi prin găurica ta. Zidul îi arată crăpătura Să ti proteje zeii pentru asta. Da’ ce zăresc? Pi Thisbe nu, oricum. Of
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
adesea mă auzi jelind. De Pyram mă desparți și de iubire. Ți-am sărutat atât de des, tânjind, Și piatra 3 și mortaru-armat cu fire. MOSOR: (Ca Pyram) E glasul ei. M-apropii de fisură Și-o să aud a Thisbei dulce față. FLUIERAȘ: (ca Thisbe) E scumpul meu. I-aud iubita gură? MOSOR: (Ca Pyram) Bine grăiești: sunt el. Și el, pe viață, Precum în basm Lemandru 4, te-o iubi. FLUIERAȘ: (ca Thisbe) Iar eu ca și Elena 5, atât
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
Ilie Constantin Eu nu știu mai dulce lucru ca iubirea-n tinerețe doi amanți stând să-i răsfețe; din ea unu-n altul piere. Eu nu știu mai grea durere ca absența ăstui bine, nici un lanț nu port pe mine decât două brațe goale, albe; de se
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
surpă, moale, e pe-o clipă - scurtă pace. Apoi gura ei ce tace, totu-n ea îmi spune: încă. Aurora roz-adâncă iese-n cer, cu somn sosește, să gustăm ne întărește acel mare, unic lucru. 2) Eu nu știu mai dulce lucru ca iubirea, dar e-un alt mai șiret ca tine, cald, ce-s născut să-ndur deplin. Nu plăcerea, acel chin al iubirii mi-i pe plac; zace-n pieptu-mi, și-i prefac chipu-n mine cum doresc. Singuratic
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
-i prefac chipu-n mine cum doresc. Singuratic drumuiesc peste munți, peste câmpii, cu în ochi captive, vii chipuri, gesturi de mister. Oamenii-i evit sever: să nu pângăresc, aminte iau, ce e la mine-n minte un atât de dulce lucru. 3) Eu nu știu mai dulce lucru ca a mă gândi. Iubirea pură în mine și-are firea, tot în mine-i revenită. Zi și noapte fericită de-a fi însămi știu în tihnă. Grija mea fără odihnă-i
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
Singuratic drumuiesc peste munți, peste câmpii, cu în ochi captive, vii chipuri, gesturi de mister. Oamenii-i evit sever: să nu pângăresc, aminte iau, ce e la mine-n minte un atât de dulce lucru. 3) Eu nu știu mai dulce lucru ca a mă gândi. Iubirea pură în mine și-are firea, tot în mine-i revenită. Zi și noapte fericită de-a fi însămi știu în tihnă. Grija mea fără odihnă-i să mă fac frumoasă mie. Vocea-n
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
-nmlădie ori coboară, rău și bine totu-i pur atunci când vine în albastra mea pupilă. Ca o apă imobilă, calmă, ce-n culori de seară munți răsfrânge, țărmul - clară - pe cei vii, și orice lucru. 1) Eu nu știu mai dulce lucru ca ascunsa-mi casă; toate îmi anunță-un ceas ce bate, toate mi-l aduc aminte. Surdă e ca în morminte, zvonuri n-o ajung, reflectă - în gravura lor perfectă - stele, ziua de poveste. Parte de Levant îmi este
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
pentru-a tihnelor sorocuri; pentru veselele jocuri are pat adânc, anume. Tot ce e frumos în lume luându-ți ochii și chemându-i poți vedea că-n ea, le rându-i spre-acel mare, unic lucru. 2) Eu nu știu mai dulce lucru ca ascunsa-mi încăpere, s-o tot văd e o plăcere goală ca o pușcărie. Și puținul ei doar mie îmi e bun, ființei mele. Ale vieții zvonuri grele îmi sosesc, dar de departe. Tot ce-n lume-i
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
parte, rău la mers și la schimbare, loc prieten în ea are, cum polenul stă pe gene. În culcuș mă-ntind alene, ca ostașu-n aspre pături. Gândul meu îmi zace-alături, al meu mare, unic lucru. 3) Eu nu știu mai dulce lucru nici vreun alt locaș îmi place ca hoinar în a mea pace să fiu - nor în zarea sură. Îmi sunt, drept e, pe măsură, nedorind, iubesc pe cine e îndrăgostit de mine, pot în focul meu să-l bântui
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
voi? Al cui rându-i să-l fac mâine fericit? Poate-un jalnic prăbușit în rușine, până jos. Urcă-n piept impetuos o deplină grațiere, promptă; schimbă-a lui durere într-un mare, unic lucru. 1) Eu nu știu mai dulce lucru ca iubirea-n tinerețe; însă poate să răsfețe o beție mai deplină. Nu-i de mine, căci m-alină forma dulce a femeii, pentru cel ce vrea cu zeii în dorinți să fie geamăn. Nu o fată fără seamăn
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
o deplină grațiere, promptă; schimbă-a lui durere într-un mare, unic lucru. 1) Eu nu știu mai dulce lucru ca iubirea-n tinerețe; însă poate să răsfețe o beție mai deplină. Nu-i de mine, căci m-alină forma dulce a femeii, pentru cel ce vrea cu zeii în dorinți să fie geamăn. Nu o fată fără seamăn - viu ciorchin crescut în toamnă - pentru el plăcere-nseamnă soartei lui să te-ncovoaie. Și un drum al său își taie prin inerți
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
să nu te-nșele. Printre chinuri, trude grele ce-i fac proprie lui soarta lui doar i se crapă poarta spre ocultul paradis. Ucigaș nu-i, nici ucis acolo, și nu-i demență. Din blânda adolescență eu nu știu mai dulce lucru. 3) Eu nu știu mai vesel lucru ca seninu-mi, iubit mult. Totuși, când vorbind v-ascult în discuții aiurând, pacea mea v-aș da curând, pentru-a voastră, oh, să pot! Dar din limite de tot să ieșim nu
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]