20,850 matches
-
a avut loc la 31 august, cu care ocazie locul a fost declarat "Cimitirul Eroilor Neamului". Regele Ferdinand a plantat un gorun. De asemenea, au fost plantați goruni în numele reginei Maria și al generalului Berthelot. La 1 noiembrie 1931 pe mormântul lui Avram Iancu a fost așezată o lespede inscripționată. La 6 decembrie 1935 sub gorunul lui Horea s-a semnat acordul de Front Popular Antifascist, acțiune organizată de Frontul Plugarilor. Biserica, ortodoxă, având hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
depusă la 31 decembrie de studenții Coriolan Steer, Georhge Novacovici și Ioan Scurtu și pe flamura cu tricolor are inscripția „"Dormi în pace! Noi veghem! Tinerimea română lui Avram Iancu"”, gest pentru care au fost anchetați, judecați și exmatriculați. Inițial, mormântul era de pământ, conform obiceiului, Crucea de la căpătâi a fost donată de preotul Ioan Tisu (al doilea), care pregătise crucea pentru propriul său mormânt. Mormântul este acoperit cu o lespede de marmură gri inscripționată, sculptată de Gheorghe M. Cantacuzino, și
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
veghem! Tinerimea română lui Avram Iancu"”, gest pentru care au fost anchetați, judecați și exmatriculați. Inițial, mormântul era de pământ, conform obiceiului, Crucea de la căpătâi a fost donată de preotul Ioan Tisu (al doilea), care pregătise crucea pentru propriul său mormânt. Mormântul este acoperit cu o lespede de marmură gri inscripționată, sculptată de Gheorghe M. Cantacuzino, și este înconjurat de un gard de beton ornat cu lanțuri. Mormântul este clasificat monument istoric cu codul LMI HD-IV-m-A-03501. Ioan Buteanu (1821, Sighetul Marmației
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
Tinerimea română lui Avram Iancu"”, gest pentru care au fost anchetați, judecați și exmatriculați. Inițial, mormântul era de pământ, conform obiceiului, Crucea de la căpătâi a fost donată de preotul Ioan Tisu (al doilea), care pregătise crucea pentru propriul său mormânt. Mormântul este acoperit cu o lespede de marmură gri inscripționată, sculptată de Gheorghe M. Cantacuzino, și este înconjurat de un gard de beton ornat cu lanțuri. Mormântul este clasificat monument istoric cu codul LMI HD-IV-m-A-03501. Ioan Buteanu (1821, Sighetul Marmației - d.
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
donată de preotul Ioan Tisu (al doilea), care pregătise crucea pentru propriul său mormânt. Mormântul este acoperit cu o lespede de marmură gri inscripționată, sculptată de Gheorghe M. Cantacuzino, și este înconjurat de un gard de beton ornat cu lanțuri. Mormântul este clasificat monument istoric cu codul LMI HD-IV-m-A-03501. Ioan Buteanu (1821, Sighetul Marmației - d. Iosășel, 1849) a fost un revoluționar pașoptist, prefect al Zarandului și tribun (grad militar echivalent cu colonel) al legiunii "Auraria Gemina" în perioada 1848-1849. A fost
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
sate zarandene” l-a descris George Bariț în "Părți alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă", însă ca viceprefect era mai mult decât tribun. Este o cruce înaltă de 3 m, situată lângă latura din nord a mormântului lui Avram Iancu (v. imaginea din caseta articolului). Este un simbol al fraternității zărăndenilor cu românii din Regat, în Războiul de Independență al României, război pe care l-au sprijinit material, financiar și prin voluntari. Inițial crucea se afla în
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
numele voluntarilor căzuți. Pe spatele crucii se poate desluși inscripția: „"[...] se înal-/ția aceasta Cruce în/ Marirea Domnului/ cel Stelpanitoru Eroii/loru Sub pastori-/rea spirituale a loru/ Ioane Tisu si Ioane/ Jurca. La 20. Martiu/ 1877"” Cele 75 de morminte strămutate împreună cu cele ale eroilor locali sunt amplasate în două grupuri. La est, pe cinci rânduri, este un grup de 72 de morminte ale unor luptători ale căror nume sunt cunoscute, iar la vest 18 morminte ale unor eroi necunoscuți
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
pastori-/rea spirituale a loru/ Ioane Tisu si Ioane/ Jurca. La 20. Martiu/ 1877"” Cele 75 de morminte strămutate împreună cu cele ale eroilor locali sunt amplasate în două grupuri. La est, pe cinci rânduri, este un grup de 72 de morminte ale unor luptători ale căror nume sunt cunoscute, iar la vest 18 morminte ale unor eroi necunoscuți. Numerele sunt simbolice, reunite formează numărul 1872, anul morții lui Avram Iancu. Pe crucile din partea de est este trecut gradul, numele și numărul
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
1877"” Cele 75 de morminte strămutate împreună cu cele ale eroilor locali sunt amplasate în două grupuri. La est, pe cinci rânduri, este un grup de 72 de morminte ale unor luptători ale căror nume sunt cunoscute, iar la vest 18 morminte ale unor eroi necunoscuți. Numerele sunt simbolice, reunite formează numărul 1872, anul morții lui Avram Iancu. Pe crucile din partea de est este trecut gradul, numele și numărul unității militare a fiecărui combatant. În mijoc se află mormântul lt. Constantin Ștefan
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
la vest 18 morminte ale unor eroi necunoscuți. Numerele sunt simbolice, reunite formează numărul 1872, anul morții lui Avram Iancu. Pe crucile din partea de est este trecut gradul, numele și numărul unității militare a fiecărui combatant. În mijoc se află mormântul lt. Constantin Ștefan Bârsan din Medgidia și al soldatului Ilie Bota din Șteia. Crucea este amplasată în zona dinspre vest a mormintelor eroilor, între mormântul și gorunul lui Avram Iancu. Pe fața dinspre sud conține 46 de nume ale unor
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
din partea de est este trecut gradul, numele și numărul unității militare a fiecărui combatant. În mijoc se află mormântul lt. Constantin Ștefan Bârsan din Medgidia și al soldatului Ilie Bota din Șteia. Crucea este amplasată în zona dinspre vest a mormintelor eroilor, între mormântul și gorunul lui Avram Iancu. Pe fața dinspre sud conține 46 de nume ale unor țebeni căzuți pe câmpuri de luptă din Galiția, Italia și Franța și care nu s-au mai întors. Pe fața dinspre nord
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
este trecut gradul, numele și numărul unității militare a fiecărui combatant. În mijoc se află mormântul lt. Constantin Ștefan Bârsan din Medgidia și al soldatului Ilie Bota din Șteia. Crucea este amplasată în zona dinspre vest a mormintelor eroilor, între mormântul și gorunul lui Avram Iancu. Pe fața dinspre sud conține 46 de nume ale unor țebeni căzuți pe câmpuri de luptă din Galiția, Italia și Franța și care nu s-au mai întors. Pe fața dinspre nord conține inscripția „"RECUNOȘTINȚĂ
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
armata română, a căzut în al Doilea Război Mondial pe frontul din Crimeea. În memoria sa soția, Silvia, învățătoare și ea în Țebea, și sătenii au ridicat o troiță de lemn, înaltă de 4 m, sculptată în stil maramureșean. Sunt mormintele unor persoane care au contribuit la înființarea în 1869 a gimnaziului greco-ortodox din Brad, primul gimnaziu cu predare în limba română din Munții Apuseni, al cincilea cu predare în limba română din Transilvania și ulterior la transformarea sa în liceu
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
n. 1827 Șiria - d. 1883 Baia de Criș) a fost pretor și protonotar (prim notar) al Comitatului Zarand. Ca deputat (1865-1878) din partea Zarandului în Parlamentul de la Budapesta a susținut interesele Zarandului, inclusiv înființarea unui gimnaziu în limba română la Brad. Mormântul său se află în partea de nord a bisericii, la capătul rândului de morminte ale eroilor din război. Teodor Pop (n. 1833 Burda - d. 23 iunie 1900 Baia de Criș). Urmează liceul la Beiuș și dreptul la Oradea. Între 1868-1876
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
notar) al Comitatului Zarand. Ca deputat (1865-1878) din partea Zarandului în Parlamentul de la Budapesta a susținut interesele Zarandului, inclusiv înființarea unui gimnaziu în limba română la Brad. Mormântul său se află în partea de nord a bisericii, la capătul rândului de morminte ale eroilor din război. Teodor Pop (n. 1833 Burda - d. 23 iunie 1900 Baia de Criș). Urmează liceul la Beiuș și dreptul la Oradea. Între 1868-1876 a fost pretor al comitatului Zarand. După desființarea acestuia, în 1876, a rămas ca
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
al delegației care în 1892 a prezentat împăratului Francisc Iosif textul Memorandumului. Și-a donat întreaga avere, în valoare de 120 000 de coroane (echivalent cu 36 kg aur) gimnaziului din Brad, cea mai mare donație primită vreodată de acesta. Mormântul său se află în partea de nord a bisericii, lângă cel al lui Sigismund Borlea. Pe soclul crucii există incripția "Această cruce a ridicat-o în semn de recunoștință și pietate reprezentanții gimnaziului gr. or. din Brad fericitului binefăcător care
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
binefăcător care a închinat averea sa acestui institut de învățământ. fie etern pomenirea lui". Zaharia Francisc Werner (n. ? Baia de Criș - 29 aprilie 1897, Baia de Criș). Țăran de etnie germană, și-a donat și el averea gimnaziului din Brad. Mormântul său se află și el în partea de nord a bisericii, lângă cele ale lui Sigismund Borlea și Teodor Pop. Pavel Oprișa (n. 29 septembrie 1861, Țebea - d. 1937, Țebea). Provenit dintr-o familie de preoți, a urmat școala din
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
științifice, manuale școlare și conferințe și „Fondul Prof. Dr. Pavel Oprișa și soția Eugenia” (1906), destinat premierii elevilor. A fost director al Despărțământului Brad al ASTREI și unul dintre organizatorii Adunării Generale a Societății pentru Crearea Fondului de Teatru Român. Mormântul său se află în partea de sud a bisericii, și are inscripția „"Dr. Pavel Oprișa, fost profesor-director al liceului «Avram Iancu» din Brad și luptător pentru cultura națională a românilor din Zarand. 1861-1937. Soția Eugenia dr. Oprișa n. Cuteanu 1874-1948
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
află în partea de sud a bisericii, și are inscripția „"Dr. Pavel Oprișa, fost profesor-director al liceului «Avram Iancu» din Brad și luptător pentru cultura națională a românilor din Zarand. 1861-1937. Soția Eugenia dr. Oprișa n. Cuteanu 1874-1948"”. În același mormânt este îngropat fiul său cel mic și cele două soții ale sale, inscripția pe spatele monumentului fiind „"Dr. Tit Liviu Oprișa, advocat 1904-1978 și tovarășele sale de viață Arety Dr. Oprișa n. Busitia 1902-1948. Silvia Camber n. Florea 1909-1967"”, ultima
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
2005. Actual din gorun n-a mai rămas decât sarcofagul de beton. Gorunul este clasificat monument istoric cu codul LMI HD-IV-m-B-03502. Din ramura ruptă în 2005 s-a cioplit o cruce de 1,8 m, "Crucea lui Horea", amplasată alături de mormântul lui Avram Iancu. Inaugurarea crucii a avut loc la 30 aprilie 2006. Din 2007 crucea este protejată de o vitrină de sticlă. Este în realitate un stejar ("Quercus robur"), în vâstă de circa 200 de ani, având o înălțime de
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
ocazia manifestărilor din 1924 au plantat goruni regele Ferdinand I și Regina Maria și s-a plantat un gorun în numele generalului Berthelot. În anul 1966, prezent la Țebea, Nicolae Ceaușescu a dorit să planteze și el un gorun la căpătâiul mormântului lui Avram Iancu, dar acesta nu a prins rădăcini. Ca să nu se afle acest lucru, lucrătorii silvici au plantat în mare secret un alt puiet, care a avut aceeași soartă și abia al treilea puiet s-a prins în pământ
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
avea aproape 10 ani și care s-a prins. Pe aleea de la intrarea de la nord este situată o placă a cărei inscripție este „"ȚEBEA — INIMĂ DE NEAM ȘI ȚARĂ, PANTEON AL MARTIRILOR LUPTEI PENTRU LIBERTATE ȘI NEATÎRNARE"”. Între cele trei morminte, ale lui Iancu, Buteanu și Groza se află o placă de marmură cu inscripția "ÎN AMINTIREA CELOR TREI CONDUCĂTORI AI REVOLUȚIEI DE LA 1848 ÎNMORMÂNTAȚI ÎN ACEST LOC — AVRAM IANCU, IOAN BUTEANU, SIMION GROZA, SIMBOLURI VII ALE LUPTEI EROICE DUSĂ DE
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
curentului Sezession,dar căile lor artistice s-au despărțit. Hirémy-Hirschl s-a făcut cunoscut prin tablouri de mari dimensiuni în genul celor ale lui Karl von Piloty, având subiecte dramatice din istorie și mitologie, ca, de pildă, „Hanibal trecând Alpii”, „Mormântul lui Ahile”, „Invazia vandalilor la Romă” sau „Ciumă la Romă” (1884, lucrare care s-a pierdut) și care i-au adus un mare succes la răspântia dintre veacul al XIX-lea și cel al XX-lea. În aceste picturi se
Adolf Hirémy-Hirschl () [Corola-website/Science/335425_a_336754]
-
Tekirdag, Çorum, Kocaeli au definitivat ca numele organizației să fie Tinerii Atsîzi (). Numele de Tinerii Atsîzi, a ieșit la suprafață inspirându-ne din următoarele versuri ale poeziei “Cântecul Revoluționarilor Turkistanului”: “Noi, suntem tineri atsîzi care au murit fără a avea mormânt, Rana cu apă ne-o spălăm și cu iarbă ne-o înfășurăm, Nu avem pe nimeni, dar în inimi noi existăm” Organizația Tinerilor Atsîzi a tipărit următoarele 3 publicații pe care le veghează individual: Revista Tinerilor Atsîzi, Revista Kömen (Vis
Genç Atsızlar () [Corola-website/Science/335478_a_336807]
-
piane, Valsurile nobile și sentimentale și Gaspard noaptea pentru pian, Daphnis și Chloe, Introducere și Allegro pentru harpă ș.a. La cererea lui, este înrolat în armată unde se îmbolnăvește, iar în 1917 este demobilizat. Reluându-și activitatea componistică mai scrie: Mormântul lui Couperin (1917), Valsul (1920), Copilul și vrăjitoriile (1925), Sonata pentru pian și vioară (1927) și Bolero (1928), cele două Concerte pentru pian (1929-1931), realizând un turneu în Statele Unite și Canada (1928), unde primește și titlul de ,Doctor honoris causa
Introducere și Allegro (Maurice Ravel) () [Corola-website/Science/335527_a_336856]