21,807 matches
-
se adaugă admirația pe care Jakobson o mărturisește deschis pentru ideile lui Gerard Manley Hopkins care, într-un eseu din 1865, Poetic Diction, evocase problema paralelismului gramatical. În mod precis, acesta transformase paralelismul dintr-o problemă etnografică într-una de poetică generală, văzând în el o condiție a oricărei opere în versuri. Jakobson se simte strâns legat de acest gânditor din secolul al XIX-lea, pe care îl vede ca pe un partener de dialog la mare distanță. "O sută de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
registru înalt, vorbind de reflecția în marginea paralelismului ca de o "datorie": "Să revenim la această obligație devenită urgentă pe care ne-a fixat-o Hopkins: să procedăm la o cercetare generalizată a paralelismului chiar și în sistemele de creație poetică unde nu intervine decât un paralelism latent, și nu cel canonic"45. Interesându-se de problema paralelismului gramatical, Hopkins era la rândul lui condiționat de un context al curiozității romantice pentru culturile naționale exotice, care prilejuise între 1840 și 1860
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literar a asimilat instrumentele gramaticii pentru a putea descrie funcționarea operelor literare; în opoziție cu o știință a literaturii care miza pe resursele figuralului, ale vocabularului sau ale prozodiei, s-a constituit o critică care se baza în evaluarea textelor poetice pe modalitățile de dispunere a pozițiilor în frază și pentru care mitologia franceză a ordinii sintactice "firești" subiect/ verb/ complement a devenit parte a unui dispozitiv descriptiv. Or, ceea ce constată Gilles Philippe e că acest "moment gramatical" al practicilor de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mele merge în altă direcție: mă întreb dacă scriitorul e și el, în anumite circumstanțe istorice, un homeless, dacă sărăcia corespunde unor gesturi sau atitudini specifice, pe care acesta le adoptă în încercarea lui de a face operă. Există o poetică a sărăciei, un mod diferit de a face literatură într-o relație efectivă cu o percepție a nimicului? Putem identifica niște strategii, politici, moduri de acțiune ale literaturii care să se bazeze pe o practică a săracului? Ceea ce constat - și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al doilea caz privește o situație particulară, evocată într-un text de tinerețe al lui B. Fundoianu. E un articol faimos din 1925 care deschidea numărul omagial din "Integral" dedicat lui Arghezi. B. Fundoianu distinge între două forme ale conduitei poetice, una fondată pe invenție, cealaltă pe conservare. În mod evident, aceasta din urmă îl interesează pentru că îi dă ocazia să facă un portret al poetului care agonisește și păstrează: Invenția e un dar de sus, impersonal; împrejurări excepționale, un cutremur
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
răspândită în epocă, a unui Arghezi "revoluționar" și încearcă să îi facă o caracterizare în specia "reacționarului". Trebuie remarcată metoda antropologică a acestei portretizări, care recurge la gesticulații ancestrale, ca un soi de demitizare prin reducere la primitivism a meseriei poetice. Fundoianu îi împrumută poetului gesturile simple ale săracului - a culege, a utiliza, a conserva. Particularitatea poeziei argheziene la care se referă e binecunoscută: e vorba de etica moștenirii pe care o presupune estetica "cuvintelor potrivite", o poezie a resurselor seculare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
binecunoscută: e vorba de etica moștenirii pe care o presupune estetica "cuvintelor potrivite", o poezie a resurselor seculare, bazată pe culegere, recontextualizare, combinare. E însă ceva mai mult în ideea lui Fundoianu. Ceea ce vrea să sublinieze e faptul că materia poetică nu apare evenimențial, printr-o ruptură în ordinea universului, ci e permanent disponibilă. Pentru cel care trăiește din cules tot timpul există ceva util în mediul înconjurător. Gesturile umile ale conservării și agoniselii arată caracterul permanent accesibil al resurselor. Poetul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
E un spațiu saturat, în care capacitatea productivă nu e sporadică, calificată de "șansă" sau "hazard", ci uniformă, neîncetată, continuă. Împotriva unei definiții romantice a poeziei ca dotare rară a unui caracter, Fundoianu descrie prin sărăcie o banalizare a dispoziției poetice. Nu e ceea ce apare în virtutea unei emergențe revoluționare, ci ceea ce se găsește în mod sigur în teritoriu: nimicul care mobilează cu certitudine universul homelessului. Conduita poetică bazată pe gesturile săracului are astfel particularitatea de a atrage atenția asupra unui mediu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca dotare rară a unui caracter, Fundoianu descrie prin sărăcie o banalizare a dispoziției poetice. Nu e ceea ce apare în virtutea unei emergențe revoluționare, ci ceea ce se găsește în mod sigur în teritoriu: nimicul care mobilează cu certitudine universul homelessului. Conduita poetică bazată pe gesturile săracului are astfel particularitatea de a atrage atenția asupra unui mediu și asupra "puterilor" lui. Dacă inventivitatea vorbește despre poet și excepționalitatea lui, "conservatorismul", "agoniseala", "măsurarea" vorbesc despre abundența și disponibilitatea teritoriului. Altfel spus, sărăcia a operat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
săracului are astfel particularitatea de a atrage atenția asupra unui mediu și asupra "puterilor" lui. Dacă inventivitatea vorbește despre poet și excepționalitatea lui, "conservatorismul", "agoniseala", "măsurarea" vorbesc despre abundența și disponibilitatea teritoriului. Altfel spus, sărăcia a operat în miezul carierei poetice o deplasare de accent dinspre om spre materie. În sfârșit, al treilea caz. În eseul lui Jean Paulhan despre dispariția retoricii, Florile din Tarbes 60, există un capitol care se intitulează "sărăcia și foamea": e vorba de modernii care se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru că o convenție refuzată e tot o formă de asumare - polemică - a filiației). Sărăcia numește aici o tehnică elementară a povestirii care se realizează în absența oricăror modele, ca și cum literatura nici măcar nu ar fi existat. În același spirit, unele programe poetice românești recente vorbesc despre "mizerabilism" pentru a indica abandonul unor procedee literare (metafora sau în general structurile oblice ale limbajului) și reflectarea "nudă" a realității, prin suprimarea mecanismelor de stilizare. De fiecare dată când o epocă vrea să se debaraseze
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai degrabă ca o modalitate simultană a prezenței, în care totul e dat în același timp. Pentru o literatură bazată pe combinatorică elementele sunt deja predispuse, ca și piesele de pe tabla de șah. Toate formele geometrice minerale care constituie imaginația poetică a lui Caillois există din primul moment. De aceea, oricât de jos am coborî în istoria literaturilor vom găsi mereu un teren "plin", de aceea nu ne confruntăm niciodată cu vidul: mereu va exista ceva în preajma utilizatorului gata să fie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
E un mod de a avea totul simultan, însă dispersat și nefocalizat. Ca și teritoriul în care se mișcă homelessul, resursele supraviețuirii se găsesc pretutindeni, însă în concentrații inegale: resturile stau undeva în grămadă, altundeva sunt rare și împrăștiate. Ca poetică, sărăcia presupune așadar o deplasare dinspre dimensiunea verticală a temporalității, spre orizontala disponibilităților coprezente. Așa cum literatura se poate face în perspectiva unei istorii, în funcție de evenimente și de praguri ale unei descendențe, ea se poate face și în funcție de ceea ce e dat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
convinge cum că între climele acelor țări și între a noastră este foarte mică osebire, iar în ceea ce privește la pusețiunea [poziția] locului, pe a noastră în partea cea mai mare o aflăm mult mai romantică, prin urmare mai favoritoare pentru inspirațiunile poetice. Nu cu a doua: pentru că, de se pare la întâia vedere moldavo-românul mai deștept, mai isteț și oarecum mai viu decât cel din patria noastră, aceea nu provine din vreun talent mai deosebit, ci din coîmbletul [legătura] ce-l au
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Grănicerul curajos care știe să se uite drept în ochii interlocutorului, care are deschidere spre celălalt, care nu se teme să converseze și să primească în orizontul lui cognitiv realități străine dezvoltă o "istețime" care e deja compatibilă cu inteligența poetică. Mureșanu nu spune despre acesta că va crea literatură, nici că "poporățiunea militară" va da naștere unui popor de poeți. Dar realitățile sociale și psihologice presupuse de aceste activități intră în calculul anticipator pe care îl desfășoară: aici, în aceste
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
patronului său Filipescu i dete ocaziune a face o elegie asupra mormântului acestui patriot însemnat. Cu ocaziunea întemeierei școalei de la St. Sava compuse el oda etc.69. Din punct de vedere sociologic, ceea ce subliniază aceste figuri e absența unei profesii poetice în care scriitorul să poată crea în mod continuu. Barbu Paris Mumuleanu nu e plătit ca scriitor, nu acționează într-un cadru specializat în producția de literatură și scrie pe furate, atunci când circumstanțele i-o permit. Poezia se naște în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în producția de literatură. A fi la tine acasă sau a fi în exil, a trăi un eveniment interior precum iubirea sau a participa la un eveniment public precum inaugurarea unei școli - toate par să favorizeze în mod egal producția poetică. Heliade Rădulescu, care încă nu știe cine sau ce va crea literatura în Țările Române, preferă să nu excludă nimic, păstrând prin figurile oportunității o deschidere maximală asupra realității. Întrebarea - ce l-a făcut pe Mumuleanu să scrie - o pune
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în câteva împrejutări, unificarea societății într-o singură voință amenință latențele creatoare: criticul le va reproșa contemporanilor săi că prin gesturile lor de omogenizare pun în pericol existența "inteligențelor" și a "capacităților"55. Să privim alegerea "multitudinii" și din unghiul poeticii. În acel moment de început al culturii române există o relație strânsă, aproape un determinism, între reprezentările politice și producția literaturii române. "Poporul", figura socială pe care Heliade Rădulescu o respinge, avea să se impună ca reprezentare privilegiată a productivității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu sunt două fapte separate. Dezvoltarea religioasă a utopiei științifice nu se poate face pe un alt teren decât acela al sensibilității estetice"75. Rezultatul acestei vaste activități de imaginație colectivă e binecunoscut: a fost elaborat un model al acțiunii poetice bazat pe profetism, în sensul anticipator presupus de science fiction, și pe sacralizare, ca o formă de calificare a excelenței prin transferul de valori religioase. Saint-simonismul a inspirat o imagine a geniului neînțeles de mase, dar funcționând ca ghid moral
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ei trebuie să distingem și o admirație care s-a "specializat". Vulcan, care revendică pentru sine o apreciere a vieților geniale, lasă altora aprecierea operelor geniale: "Dară lăsăm altora onoarea și totodată sarcina plăcută dar grea de a aprețui creațiunile poetice ale lui Bolintineanu"96. Frumusețea operei nu se apreciază în același cadru în care se apreciază eroismul unui destin. Există două filiere paralele ale admirației care se pot dezvolta autonom, fără ca unul să îl presupună pe celălalt. Poți să admiri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
el însuși, poezie? În ce fel poeticitatea străbate existența, gesturile, acțiunile unei persoane? Trebuie să recunoaștem aici ideea romantică a "poeticității generalizate", care presupune o transfigurare a realității prin diverse "încarnări" ale poeziei. Concret, e vorba de transferul unor elemente poetice, care țin fie de tehnicile prozodice, fie de caracterul specific al figuralității, asupra formelor de viață sau asupra ipostazelor naturii. Pentru înțelegerea acestei idei și mai ales a modului ei de funcționare, mă sprijin pe explicațiile date de Jacques Rancière
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
demiurg al istoriei, ar zugrăvi prin ele alegoria unui alt scenariu, agitația și acțiunile altor personaje. Cineva a "scris" prin corpul lui o altă istorie și în această mișcare de transportare spre viitor și de dedublare, faptele lui au devenit poetice. Descrierea filosofului francez vizează de fapt un mecanism pe care Erich Auerbach, în eseul său de arheologie filologică Figura îl pune la baza unei interpretări creștine a conceptului de figurare: toate evenimentele și acțiunile evocate în Vechiul Testament sunt "prefigurări" ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
evenimentele recente care au zguduit societatea, revoluțiile și acțiunile eroice mustesc de poeticitate. Totul poate deveni poezie printr-o procedură foarte simplă de dublare. E suficient ca un gest să se oglindească, să reverbereze, să lanseze o mișcare alegorică. Lectura poetică a unui fapt, a unei acțiuni sau a unui om trebuie să cuprindă și descrierea evenimentului originar, și detenta lui, repercutarea lui asupra unui alt eveniment, ulterior. Ca și cum abia duplicarea ar desăvârși semnificația. Și în această privință și faptele, și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Heliade Rădulescu presupune existența unor lanțuri de oglindiri. Faptele dintr-o ficțiune se răsfrâng în faptele unui erou care la rândul lor se reflectă în faptele dintr-o altă ficțiune. "Poezia încarnată" operează în buclă: fiecare nou corp îl articulează poetic pe cel precedent. Astfel Homer își creă Nestorii, Agamemnonii, Ulisii, Ajaxii săi, ce formară apoi Leonizi și Temistocli [...]. Acești tipi ideali serviră de modele regilor și eroilor reali ce se formară în urmă și apoi faptele și virtuțile acestora inspirară
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că "poezia îcarnată" cade în spațiul inefabilului, că identificarea ei ține de capriciul subiectiv - și în niciun caz că e lipsită de tehnică. Mi se pare utilă în acest context o reflecție recentă a unui poetician, Laurent Jenny, asupra "momentului poetic". Eseul său recent asupra "vieții estetice"108 propune o reflecție asupra felului în care poezia modelează experiențele noastre de viață. Laurent Jenny numește prin "momente poetice" tot ceea ce s-a sedimentat în noi prin lecturile pe care le-am făcut
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]