204,613 matches
-
Henric al II-lea (1547-1559) au fost marcate de o întărire a puterii regale, care tinde să devină absolutistă, și de o Renaștere literară și artistică puternic influențată de Italia. În 1539, ordonanța de la Villers-Cotterêts a făcut limba franceză limbă administrativă și judiciară în regat. Unitatea Franței în jurul persoanei regelui a fost însă afectată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea de probleme religioase: între 1562 și 1598, s-au succedat între catolici și calvini. Această criză religioasă a
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
ales în 1995, și apoi alegerile legislative l-au adus pe socialistul Lionel Jospin în fruntea guvernului. Franța a adoptat în aceeași perioadă și moneda unică europeană. Franța este o , iar forma de guvernământ este republica. Fundamentele organizării politice și administrative actuale a Franței au fost fixate în 1958 prin celei de a Cincea Republici. Conform primului articol, „Franța este o republică indivizibilă, laică, democratică și socială”. Începând cu 2003, același articol afirmă în plus și că „organizarea sa este ”. Organizarea
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Națională. Atunci când președintele și majoritatea parlamentară nu aparțin aceluiași partid politic, se vorbește despre o situație de . Puterea judecătorească, la rândul ei, este separată în două ramuri, iar președintele dispune de dreptul de grațiere. Ea este subdivizată între un ordin administrativ, a cărui instanță supremă este , și un ordin judiciar, a cărui instanță supremă este . Dreptul francez, de tradiție , stipulează că orice acuzat, înainte de a fi condamnat, este presupus nevinovat, și că un caz se poate rejudeca prin apel la cererea
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Conformitatea legilor cu Constituția, reglementarea scrutinurilor și, în sens larg, respectul rolului instituțiilor statului, sunt controlate de . Franța metropolitană este împărțită în mai multe unități teritoriale, pe trei niveluri: comuna, departamentul și regiunea. Aceste unități sunt, în același timp, circumscripții administrative în care statul intervine prin intermediul serviciilor sale deconcentrate. Comunele, în număr de în metropolă, la 1 ianuarie 2014, corespund, în general, teritoriului unui sat sau oraș; ele sunt conduse de un , care alege un primar, care joacă, în același timp
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
de dată mai recentă, ele sunt conduse de un , iar statul este aici reprezentat de un prefect de regiune. La aceste unități administrativ-teritoriale se adaugă alte diviziuni, cum ar fi cantonul, arondismentul sau, mai recent, „”, dar ele nu sunt unități administrative, neavând administratori aleși. Prin comparație cu vecinii săi europeni, Franța a fost marcată de multă vreme de o puternică tendință de centralizare politică, unitățile teritoriale dispunând de puteri relativ restrânse. Această situație a evoluat însă mult începând cu anii 1980
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
niveluri constituie sursă de dezbateri pe marginea viitorului descentralizării, subiect asupra căruia s-a aplecat între 2008 și 2010. Teritoriile franceze situate în afara Europei, care corespund fostelor colonii care au ales să rămână franceze, sunt și ele supuse unor regimuri administrative diferite de la caz la caz. Aceste teritorii, a căror situație economică este în general mai puțin bună ca cea a metropolei, beneficiază de numeroase ajutoare de stat. Guadelupa, Guyana franceză, Martinica, Réunion și, după 2011, Mayotte sunt, în același timp
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Blekinge, Scania (Skåne), Halland, Västergötland, Östergötland și insula Öland din Marea Baltica. Numele de Småland înseamnă "țări mici ". Formă latinizata "Smalandia" a fost utilizată în alte limbi. Altitudinea maximă din Småland este Tomtabacken, 377 m. Provinciile suedeze tradiționale nu au scopuri administrative sau politice, fiind doar entități istorice și culturale. Provincia Småland este divizată în trei județe (unități administrative): Jönköping, Kalmar și Kronoberg. Acestea acoperă cea mai mare parte din provincia istorică Småland, mici porțiuni din aceasta fiind totuși situate și în
Småland () [Corola-website/Science/296694_a_298023]
-
Formă latinizata "Smalandia" a fost utilizată în alte limbi. Altitudinea maximă din Småland este Tomtabacken, 377 m. Provinciile suedeze tradiționale nu au scopuri administrative sau politice, fiind doar entități istorice și culturale. Provincia Småland este divizată în trei județe (unități administrative): Jönköping, Kalmar și Kronoberg. Acestea acoperă cea mai mare parte din provincia istorică Småland, mici porțiuni din aceasta fiind totuși situate și în județele Halland și Östergötland. Stema curentă, adoptată în 1569 înfățișează un leu roșu, bogat stilizat, pe un
Småland () [Corola-website/Science/296694_a_298023]
-
Banatul Craiovei. Craiova era capitala unei regiuni care beneficia de o autonomie relativă, dar care era parte integrantă din Țara Românească. Mulți bani ai Craiovei sau familii importante din urbe, devenind domnitori în virtutea poziției pe care o ocupau în aparatul administrativ al Craiovei (dar și datorită bunelor relații cu otomanii în cazul Craioveștilor), cel mai bun exemplu este cazul familiei Bibescu care a dat pe ultimii doi domnitori din Țara Românească, Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. În timpul lui Mircea cel Bătrân
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
La Podul Jiu, populația (printre care Ecaterina Teodoroiu) a reușit chiar să oprească coloana germană, până acestora le-au sosit întăriri. Situația nu s-a repetat și în Muntenia unde orașele, inclusiv Bucureștiul, au fost cedate fără luptă. Înainte de reforma administrativă din 1950, când au fost desființate județele, Oltenia era subdivizată în județele Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Dolj și Romanați. În 1938, regele Carol al II-lea introduce, prin decret, organizarea administrativă bazată pe ținuturi. Pe teritoriul Olteniei a fost alcătuit Ținutul
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
orașele, inclusiv Bucureștiul, au fost cedate fără luptă. Înainte de reforma administrativă din 1950, când au fost desființate județele, Oltenia era subdivizată în județele Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Dolj și Romanați. În 1938, regele Carol al II-lea introduce, prin decret, organizarea administrativă bazată pe ținuturi. Pe teritoriul Olteniei a fost alcătuit Ținutul Jiu (numit uneori și "Ținutul Olt"), care cuprindea, pe lângă cele 5 județe oltenești și județul Olt. În perioada 1950-1952, pe teritoriul Olteniei au existat regiunile Gorj, Dolj, Vâlcea (aceasta cuprindea
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
mare parte a teritoriului Olteniei (84,25%) este alcătuită din Regiunea Oltenia (numită până în 1960: "Regiunea Craiova"). Nord-estul Olteniei a făcut parte din Regiunea Argeș (numită până în 1960: "Regiunea Pitești"). Comuna Islaz a făcut parte din Regiunea București. Actuala organizare administrativă a spațiului oltenesc datează din 1968.
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
unei dezvoltări vertiginoase a bogatei zone agricole Lombardia. Aglomerația urbană se centralizează în jurul orașului Milano, extinzându-se totuși și în zonele limitrofe, inclusiv în unele din teritoriile Elveției - în sudul Cantonului Ticino, deși aceasta nu implică nici un fel de unitate administrativă. Numele celtic dat de Isubri acestei așezări nu este atestat, cunoscută fiind numai denumirea sa romană - Mediolanum. Milano (Milano în limba italiană), provine așadar din denumirea în latină, "mediolanum" cu înțelesul de "în mijlocul câmpului", de unde a fost preluat în limba
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
definiție, statele și zonele fără constituție duc lipsă de limbă oficială.) Limba oficială este limba prevăzută pentru oficiile și instituțiile statului, atât ele între ele, cât și în comunicația cu cetățenii. Limba oficială trebuie folosită de ex. la formularea documentelor administrative, a legilor și normelor, la procese (pentru cereri, dezbateri, protocoale), informarea cetățenilor, relațiile poliției cu cetățenii și multe altele. Aproximativ o jumătate din țările lumii își definesc o limbă oficială. Unele au o singură limbă oficială, ca de ex. Franța
Limbă oficială () [Corola-website/Science/296701_a_298030]
-
care în dependența de timp, spațiu și alte condiții au contribuit la asimilarea relativ rapidă a traco-geto-dacilor. Printre factorii de bază ai romanizării traco-geto-dacilor pot fi evidențiați următorii: limba latină, colonizarea română, armata română, instituția cetățeniei române, dreptul român, sistem administrativ provinciala, cultele religioase române, religia creștină, căsătoriile mixte daco-romane, educația de tip român, valorile culturale și morale române, urbanizarea, așezările rurale române, relațiile economico-comerciale, sistemele de alianțe cu dacii liberi, limesul dacic etc. Factorii hotărâtori ai romanizării au fost limba
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
până în 2014, PNL). Obiectivul lor este conservarea identității culturale a maghiarilor din România, iar mijlocul de acțiune este obținerea treptat de mici concesii care să amelioreze statutul minorității pe care o reprezintă; un deziderat maximal al său este obținerea autonomiei administrative a teritoriilor din România în care maghiarii sunt majoritari. Actualul președinte al partidului este Hunor Kelemen. Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) - Partid politic parlamentar înființat în 2010, prin unirea majorității grupului parlamentar al independenților într-o singură formațiune. Conține
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
proprietatea industriașilor Popovici și Costinescu, ultimul deținând și o fabrică de văr hidraulic. De asemenea, în ianuarie 1892 a fost deschisă și o fabrică de cuie de fier, care avea 45 de angajați, români și germani. Din punct de vedere administrativ, comuna era reședința plaiului Peleșul din județul Prahova. În 1925, Anuarul Socec consemnează că Sinaia avea sistem de canalizare și apă curentă, alimentată din izvoarele Peleșului și Vânturișului, precum și o uzină hidroelectrica de 1500 de cai-putere care alimenta sistemul de
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
repede oprit de oamenii din jur. Atacatorul, Maxime Brunerie, a fost găsit ulterior iresponsabil, fiind astfel imposibil de a fi judecat într-un proces; grupul violent de extremă dreapta cu care a fost asociat, "Unité Radicale" a fost atunci dizolvat administrativ. El a fost de asemenea canditat pentru partidul "Mouvement National Républicain" la alegerile locale. El nu a dorit război cu Irakul decât ca ultimă soluție (cu rezoluție și mandat a Consiliului de Securitate al ONU) în 2002 și 2003, cerând
Jacques Chirac () [Corola-website/Science/296732_a_298061]
-
are o suprafață de 25.700 km² și 5,1 milioane de locuitori. Prinicipalele orașe sunt Palermo, Cătănia, Agrigento, Caltanissetta, Enna, Messina, Ragusa, Siracusa și Trapani. Vulcanul Etna este situat în Cătănia. În nord, insulele Eoliene fac parte din punct administrativ din Sicilia, la fel ca și insulele Egadi la est. Sicilia este cunoscută de peste 200 ani pentru producția să de cereale; măslinele și vinul sunt două alte produse importante. Minele din regiunea Caltanissetta au fost în secolul al XIX-lea
Sicilia () [Corola-website/Science/296740_a_298069]
-
ale comunității autonome basce, plus Navarra, în basca "Nafarroa") formează Hegoalde. Nordul regiunilor basce franceze formează Iparralde. Regiunile basce (franceze) sunt parte a departamentului Pyrénées-Atlantiques. Ele sunt: Țara Bascilor include următoarele teritorii istorice, care sunt echivalente cu provinciile Spaniei (diviziuni administrative spaniole): Aceasta reguine are 251 municipii, dintre care 51 se află în Álava, 88 în Guipúzcoa și 112 în Vizcaya. În Țară Bascilor se vorbește atât spaniolă, cât și basca, ultima fiind limba maternă în această reguine. Limba basca se
Țara Bascilor () [Corola-website/Science/296730_a_298059]
-
limbii catalane. Întreaga regiune istorică amintită este cunoscută sub numele de "Țările Catalane" (catalană: "Països Catalans"). Termenul "Catalonia" este, oricum, câteodată aplicat de catalani, mai ales de cercurile naționaliste, pentru întreaga regiune istorică vorbitoare de catalană. Din punct de vedere administrativ Catalonia este divizată în patru provincii: Barcelona, Girona, Lleida, și Tarragona. De asemenea provinciile sunt divizate in „comarques”, adică districte sau raioane. Numele "Catalunya" ("Catalonia") a început să fie folosit pentru patria catalanilor ("Cathalanenses") în sfârșitul secolului al 11-lea
Catalonia () [Corola-website/Science/296731_a_298060]
-
aceasta și datorită constituirii aici (estimată a fi între 1468-1475) a unei Curți Domnești (menționată ulterior în mai multe rânduri - 1552, 1570, 1594), de către Ștefan cel Mare. Aceasta a exercitat o puternică influență atât în plan economic, politic, cât și administrativ, chiar dacă ea nu a fost decât o casă voievodală. În urma săpăturilor efectuate în anii 1950, atât aici, cât și la Bâtca Doamnei, au fost descoperite vestigii medievale. Marco Bandini menționează că în anul 1646 încă mai erau vizibile ruinele vechii
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
(în ) este capitala, cel mai mare oraș și centrul administrativ, teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova. Orașul este așezat la o margine a pantei de sud-est a Podișului Central al Moldovei, în zona de silvostepa, fiind străbătut de răul Bic, un afluent de dreapta al Nistrului. Este unul dintre
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
estimare). Chișinăul este legat prin căi ferate și drumuri cu toate municipiile, orașele și centrele raionale și multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia și alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Râșcani și Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primăria municipiului (Consiliul municipal). Chișinăul este supranumit „Orașul din piatră albă”. Respectivul supranume provine din abundență clădirilor deschise la culoare, fiind construite
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
specific comunismului (vizibil, bunăoară, în palatul guvernului său la Ciocana), dar construind și monumente de stil tradițional rusesc. Sub regimul sovietic Chișinăul ajunge la 700.000 de locuitori (în majoritate sosiți din alte republici unionale) și devine un important centru administrativ și industrial. După independența, capitala republicii a fost centrul vieții economice și politice, unde apărură numeroase întreprinderi și magazine, ziare și reviste, consulate și ambasade străine, sedii ale partidelor. Ca atare, în Chișinău avură loc mitingurile și protestele cele mai
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]