221,754 matches
-
majoritar de germani, așa cum era zona Orașului Liber Danzig/Gdańsk sau cea a Coridorului polonez dintre Prusia Răsăriteană și restul Germaniei. Astfel de conflicte aveau să fie exploatate în viitor de Führerul nazist, Cancelarul Adolf Hitler. Conflictele polono-germane aveau să ajungă la paroxism în 1939, când Al treilea Reich a invadat Polonia.
Marea Revoltă Poloneză () [Corola-website/Science/305107_a_306436]
-
pregăteau mese pentru trecători, case de odihnă, cai de schimb, etc. Satul Cobîlea este atestat documentar la 18 februarie 1456, când voievodul Petru Aron l-a dăruit lui Ioil protopop al Iașilor și fiului său Giurgiu grămătic. Apoi satul a ajuns în stăpânirea Fetcăi Spineanu, care l-a vândut la 15 aprilie 1482 rudei sale, Cozma ușar. În 1529 Petru Rareș dăruia acest sat lui Pavel Scripcă brănișter. În a doua jumătate a secolului satul este stăpânit de Ion Moghilă logofăt
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
sale, Cozma ușar. În 1529 Petru Rareș dăruia acest sat lui Pavel Scripcă brănișter. În a doua jumătate a secolului satul este stăpânit de Ion Moghilă logofăt, iar apoi de urmașii săi. În 1620, după îndelungate procese de judecată Cobîlea ajunge în posesia lui Ionașco Paicul pârcălab. Între anii 1629 - 1650 Cobîlea a trecut prin vânzare de la strănepoții Cozmei la Dumitrașco Ștefan și apoi la Gorgan. Proprietatea este des tulburată prin dese procese la divan de călugării de la mănăstirea Pantocrator ( în
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
Sturza - 1709, Dumitrașcu Sturza - 1774, Grigoraș Sturza - 1817, Mihai Sturza - 1835) și Sinadino (Ioan și Victor Sinadino - 1877). Un alt proprietar de terenuri în Chițcanii Vechi, comerciantul englez Richard Cartațki, apare reclamant într-un litigiu cu Sandulachi Fedosiu. Procesul a ajuns până la curtea țarului N. P. Romanov care i-ar fi spus guvernatorului Basarabiei, generalului Pavel Fiodorov: ”Dacă dvoreanul Sandulachi din Șerbeni duce lipsă de pământ, îi dau trei mii de hectare pe râul Amur, numai să nu ne implice în
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
764 mm a coloanei de mercur . Cantitatea medie anuală de precipitații atmosferice este de 500 mm. Suma precipitațiilor atmosferice pentru perioada de vegetație active este de 429 mm. Stratul de zăpadă este de 10 - 25 cm, în unele ierni poate ajunge chiar și la 30 - 50 cm. Vegetația este reprezentată de plante specifice zonelor de câmpie, cu unele particularități de stepă și silvostepă. Speciile de arbori și arbuști mai răspândite sunt stejarul, carpenul, fagul, frasinul, arțarul, plopul, salcâmul. Flora este bogată
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
spune că era o familie înstărită, dar care nu au putut avea copii, dedicându-și viața și toți banii pentru a ridica acest lăcaș sfânt în Colonița. Bătrânii spun că aceștiași-au vândut casele și moșiile, pentru a finanța construcția bisericii, ajungând să-și sfârșească viața în sărăcie lucie. „Părinții mi-au povestit că înălțarea bisericii nu a fost deloc ușoară, chiar dacă ea a fost ridicată într-un termen scurt. Și nici nu a fost lipsită de ispite. Se spune că în
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
putea fi deschisă, Andrei Radu a pățit o nenorocire. În drum spre autoritățile responsabile de acest domeniu, calul pe care mergea s-a speriat din senin, aruncându-l pe călăreț. Acesta și-a frânt picioarele, dar aproape pe brânci a ajuns acolo unde se îndreptași a depus actele necesare” spune Olga Țoiu, profesoară de istorie din Colonița. „Mi s-a mai spus că după ce Andrei Radu s-a stins din viață, soția sa a plecat la Ierusalim, pe jos. Toți o
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
în 1775, după desființarea Secei Zaporojene (o republică căzăcească la pragurile Niprului) de către Ecaterina II, cazacii zaporojeni au luat drumul pribegiei. O parte dintre aceștia s-au îndreptat spre gurile Dunării, unde un grup condus de un oarecare Micolcea, a ajuns în locul unde astăzi se află Nezavertailovca. Din cauza revărsărilor de râuri (Cuciurgan și Nistru), aceștia nu au mai putut continua drumul spre sud-vest, fiind nevoiți "să facă cale-ntoarsă" (in dialectul cazacilor: “завертатъ” [zavertat']). Astfel, locul a primit inițial denumirea de Zavertailovca
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
cu o înălțime și un diametru de 15 m, ce se află în partea de sud-est a satului, pe locul numit Sub Pădurea Trebisăuților, ar vrea să spună că aici au trait oameni în vremuri străvechi, deoarece nu întîmplător au ajuns pînă aici triburile nomade. Cîndva, după cum povestesc bătrînii satului, movila avea cca 2 m înălțime, dar, arîndu-se mereu, acum ea mai că s-a egalat cu restul țarinei. Documentar însă satul e menționat la 2 mai 1589, în mărturia hotarnică
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
vîrstă școlarâ. Preotul Teodor Trofimov, care de 17 ani preda în școală religia, cerea insistent să se organizeze o bibliotecă și ea își primește primii cititori în 1910, deși avea încă prea puține cărți. Totuși prin a. 1914 fondul ei ajunge deja la 385 de volume și un număr de 90 de cititori.Biserica din lemn data din 1889(revista lunară ”Viața Basarabiei” martie 1933, dir. P.Hallipa). În 1937 școala a dat prima promoție de 7 clase în număr total
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
a lui Ion Zamfir s-a născut la Sadâc în 1910. Grație auzului muzical cu care e dotat, el a fost inițiat în domeniu de mic copil. De la vîrsta de 8 ani a cîntat în corul bisericesc, iar cînd a ajuns la maturitate, a devenit și dascăl la biserica din satul natal. Tot pe cînd era băiat s-a învățat să cînte la fluier. Din 1927, s-a dedicat viorii, deprinzînd-o de la cumnatul său Alexa Caspirovschi din Enichioi. Luat la armată
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
pătrundeau pînă la măduva oaselor a fost o frumusețe rară”, La 10 mai 1944 este concentrat în armata română și , în cadrul companiei I sanitare Craiova, comandate de maiorul Herețu, participă la cel de-al doilea război mondial. Și astăzi, deși ajuns la o vîrstă respectabilă, acea vioară cu care a cîntat pe la atîtea nunți îi mai alină sufletul din cînd în cînd purtînd arcușul pe strunele ei cu aceeași voiciune de cîndva.
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
drept al râului Răut. Pe partea opusă a apei se zăresc satele Bălășești și Răculești. Răutul înconjoară satul Jăvreni din trei părți: nord, sud și est. În anii cu depuneri atmosferice Răutul se revarsă, acoperind șesul, semănăturile și livezile. Apa ajunge până la periferia de nord a satului. Dealurile înalte, bogate în piatră de calcar, nisip și argilă (lut), dau sătenilor posibilitatea să-și construiască case trainice din materiale locale. Aceste bogății naturale extrase din carierele satului sînt foarte apreciate de specialiștii
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
toate acestea țin de domeniul trecutului. Au mai rămas cîteva tractoare, 1-2 combaine, restul fiind toate distruse, furate. Vechiul atelier de reparație a mașinilor agricole și utilajului tehnic, care odinioară asigura 100% populația cu serviciile tehnice necesare, în prezent a ajuns să funcționeze la capacitățile minime. Pe lîngă toate acestea unii din locuitorii satului au fost foarte inventivi și și-au creat propria afacere în propria casă. Astfel, unii se ocupă cu prepararea pastelor făinoase chiar sub ochii clientului, alții s-
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
satul Colibași in prezent dispune de cale ferată. La moment are loc gazificarea satului, mai mult de jumătate din sat fiind deja gazificat. Acest lucru s-a dorit încă în anii din timpul colhozului, și iată în prezent s-a ajuns să se îndeplinească acestă dorință a localnicilor. În ultimii 4-5 ani Internetul a ajuns în sfîrșit și în unele din casele colibășenilor, cei drept a celor mai înstăriți, însă nu aceasta este important, ci însăși faptul că acesta există în
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
mai mult de jumătate din sat fiind deja gazificat. Acest lucru s-a dorit încă în anii din timpul colhozului, și iată în prezent s-a ajuns să se îndeplinească acestă dorință a localnicilor. În ultimii 4-5 ani Internetul a ajuns în sfîrșit și în unele din casele colibășenilor, cei drept a celor mai înstăriți, însă nu aceasta este important, ci însăși faptul că acesta există în sat. Deasemeni s-au instalat cabluri TV cu diferite canale la diferite prețuri. În
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
corectă a culturilor, aplicarea asolamentelor nerespective, utilizarea mașinilor învechite, fapt ce duce la excluderea din circuit a unor teritorii. În legătură cu criza economică, începînd din anii 1990 cantitatea de îngrășăminte minerale folosite la hectar s-a micșorat de mai multe ori, ajungînd doar la 3-5 kg/ha, ceia ce este foarte puțin în comparație cu cantitatea folosită în timpul colhozului, circa 200-300 kg/ha. Aceasta a dus la scăderea procentului de humus din sol, fiind doar de 2-3%. Nefolosirea îngrășămintelor chimice în cantitățile care se
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Deoarece erau mai multe clase, a fost creată o cancelarie în centrul satului în casa lui Harabară Gavriil. Deoarece clasele se găseau pe tot teritoriul satului, și la depărtări rezonabile, se făceau recreații de 15-20 minute pentru ca profesorii să poată ajunge de la o clasă la alta. Odată cu trecerea anilor și cu mărirea populației a fost deschisă prima școală serală de 7 clase în anul 1952, după care în 1964 s-a construit prima școală în centrul satului, care mai există și
Hiliuți, Fălești () [Corola-website/Science/305167_a_306496]
-
satul astăzi, pămîntul nu era populat, din motivul că era foarte hleos și mai ales pe timpul ploilor era imposibil de trecut prin această localitate. Cum spune Legenda, o oarecare cucoană pe nume Cezara se îndrepta cu careta spre orașul Cernăuți. Ajungînd de asupra locului unde în prezent se află satul a pornit să ploaie puternic, că cît nu s-a stăruit vizitiul a fost imposibil de a scoate careta cu cai din hlei. Enervată cucoana a blestemat de astăzi înainte locul
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
împroprietărirea lor în 1922, cu pământ fără răscumpărare. În 1923 satul Hlinaia avea 520 de case cu 1488 de locuitori. Satul are deja o moară de aburi, școală primară, 3 cârciumi, post de jandarmi și primărie. În 1940 satul a ajuns la 1897 de locuitori, fiind aproape în totalitate de moldoveni (98,4%), dar în vara anului viitor numără 525 de case, deja cu 2102 locuitori. Recensămînturile din 1979 și 1989, înscriu în liste 2032 locuitori și respectiv 1983. După transformările
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
de astăzi. În jurul curții au început a se construi case, a se largi suprafețele populate. După decesul Smarandei, localnicii au hotărât sa dea denumirea acestei așezări in numele moșieresei lor Smaranda, adică Smărăndeni. Cu timpul aceasta denumirea s-a modificat ajungând denumirea de astăzi Mărăndeni. Localitatea a fost menționată în scris la 8 august 1847. Primele familii care au trecut cu traiul aici au fost familiile: Banu veniți din Soloneț, Gorban - veniți din Ceabrii. Veniții au ales locul pentru sat pe
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
Capriana, situată în vecinătatea acestor locuri. Iar răzeșii s-au statornicit aici păstrând denumirea cătunului. O altă legendă despre formare satului este despre un drumeț Ciuciulea care făcuse un drum lung și nu găsise apă de băut nicăieri până a ajuns la Șipot (cișmea de pe suta II). Bând apă pe săturate a rămas și peste noapte și apoi și-a făcut culcuș în salcia mare de lângă izvor. A doua zi a plecat dar în urma lui a rămas numele de Ciuciulea. Argument
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
soi de cernoziom, este prielnic plantațiilor agricole de cele mai multe feluri, în zilele noastre crescând culturi de viță-de-vie, porumb, pomi de cireș și vișin și multe alte culturi și plante. Râul Botna este un afluent al râului Nistru. Debitul râului poate ajunge și la zero, în vreme de arșiță și uscăciune. Râul nu provoacă pagube sau inundații din cauza debitului care a slăbit din cauza poluării și a numărului scăzut de izvoare. Ulmu se află la o poziție strategică, la distanțe prielnice față de Chișinău
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
antene situate în puncte cheie ale tuturor operatorilor de telefonie mobilă. Aici activează și un operator de cablu, bucurându-se de un mare succes în rândul locuitorilor satului. Microbuzele și autobuzele pleacă zilnic, după un orar prestabilit din Chișinău și ajung în 40-60 de minute la destinație. În sat bătrânii și tinerii se bucură de o atenție sporită din partea primăriei. Astfel, a fost deschis un azil de bătrâni în locul fostei școli, o grădiniță complet renovată. În sat activează și un azil
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
și din cauza salariilor mici de aici, mulți dintre locuitori fac naveta zilnic de la Ulmu la Chișinău, parcurgând o distanță de 35,5 km pe L464 și E581 (prin satele Ruseștii-Noi și Văsieni) sau de 39,8 km pe șoseaua Balcani, ajungând în sectorul Buiucani al orașului. Satul are și unele nume de familie, specifice numai acestei zone. Locuitorii satului au un temperament al caracterului mai liniștit în comparare cu locuitorii din satele vecine. Tradițiile naționale sunt respectate cu sfințenie aici, populația
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]