3,404 matches
-
puternici și sănătoși, pentru că acela care nu era sănătos și puternic nu ajungea să crească. Dar acolo, în acele suburbii urât mirositoare, între gunoaie și vicii, copiii creșteau înfometați și bolnăvicioși, susținuți doar cât să trăiască în continuare, dar nu îndeajuns cât să fie puternici, veseli și sănătoși. Oamenii civilizați măsurau progresul prin statisticile mortalității infantile și se simțeau mândri când constatau că indicele scădea pe zi ce trece. Dar nimeni nu se gândea serios că făptura omenească e alcătuită din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
sunt genul de oameni care vorbesc despre lucruri de felul ăsta. Și nu sunt, aș putea adăuga, nici genul de oameni cum care să stai de vorbă. — A-i face de rușine la petrecerile oficiale nu e nici pe departe Îndeajuns ca să-i faci să Înceteze, sări Brunetti. Și nici nu va face să dispară brusc lucrurile pe care le-au aruncat deja. — Îți Înțeleg sarcasmul, Guido, dar mă tem că asta e-o situația În care oamenii sunt neputincioși. Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
trebuie să ajung la aeroport. Mă așteaptă soția pentru cocteiluri, după care, precum ți-am spus, avem musafiri la cină. Trebuia să-i fi spus lui Patta și numele acestor musafiri, căci simpla aducere aminte a puterii lor magice fu Îndeajuns să-l facă pe Patta să zâmbească larg și să-și lovească palmele una de cealaltă, parcă Într-un gest de bucurie indirectă pentru prezența lor acolo, În biroul lui. Patta aruncă o privire la ceasul de la mână și Brunetti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
fiecare dată extreme de prețioase. Multe cazuri (privire care sfredelește fața bătrânelului) au fost rezolvate tocmai datorită respectivelor informații... - Nu știu dacă voi putea fi de folos (voce tremurătoare, ca și cum Vecinul s-ar fi simțit, deja, vinovat fiindcă nu spionase îndeajuns printre perdele), eu și dânsul nu suntem, știți dumneavoastră (nu știu, spune-mi!), în relații... Spusese „relații” apelând la o tonalitate aparte, cineva ar fi putut sau ar fi trebuit să tragă concluzia că moșulică avea „relații” cu totul speciale
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
onorul, în timp de Omul cu Joben iese din scenă. În urma lui, umbrelele se rotesc amețitor, iar orizontul explodează în roșu și galben... Atunci când trecu peste pod, cu viteză redusă, Detectivul aruncă doar o singură privire, profesională, cu coada ochiului, îndeajuns pentru a fotografia întreg decorul. Scriitorul părea că se odihnește, cu brațele sprijinite de balustradă și cu privirea pierdută (probabil) undeva, departe, arătând eventualilor trecători - un Detectiv curios, de pildă; plus un Magician teribil pe care tocmai acel Detectiv curios
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
pare să depindă de un fapt vizibil tuturor: criza anunțului moral creștin legat de o criză antropologică tot mai evidentă. Văzută din perspectivă etică, această criză nu este cauzată de refuzul valorilor, ci de faptul că ele nu sunt înțelese îndeajuns. Alături de acest fapt asistăm în mod paradoxal la un fenomen opus, la ceea ce a fost numit „întoarcerea eticii” , la nivelul unor contexte de dezbatere publică în domenii, precum bioetica, mijloacele de comunicare, economia, ecologia, politica și sportul. Criza despre care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ideile principale, iar În a treia pui ceva carne pe ele, nu excesiv de multă, ca tocilarii, suficientă Însă ca să ieși cu fața curată, măcar de un șapte, acolo. Singurul avantaj al facul- tății a fost acela că mi-a lăsat Îndeajuns timp liber pentru scris, jurnalistică, pictură și tot ceea ce mă interesa cu adevărat. Prima oară l-am remarcat pe Ducu În ultimul an de facultate, căutând cu disperare un curs care Îmi lipsea. Ducu era un tip tăcut, ușor supraponderal
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de seară unul la altul după echilibristica foarte complicată pe buza pră- pastiei de peste zi și ne bucuram că reușiserăm să mai supra- viețuim Încă o dată În acel dialog al surzilor și orbilor din care totuși mulți păreau să facă Îndeajuns sens ca să ducă o viață aparent Îmbelșugată și lipsită de griji. Secretul fericirii avea să fie găsit de roberto abia după vizita vărului George din America. VĂrul George era un tip timid care toată viața oftase după o fată care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
subliniezi ideile principale, iar în a treia pui ceva carne pe ele, nu excesiv de multă, ca tocilarii, suficientă însă ca să ieși cu fața curată, măcar de un șapte, acolo. Singurul avantaj al facultății a fost acela că mi-a lăsat îndeajuns timp liber pentru scris, jurnalistică, pictură și tot ceea ce mă interesa cu adevărat. Prima oară l-am remarcat pe Ducu în ultimul an de facultate, căutând cu disperare un curs care îmi lipsea. Ducu era un tip tăcut, ușor supraponderal
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Ajungeam seară de seară unul la altul după echilibristica foarte complicată pe buza prăpastiei de peste zi și ne bucuram că reușiserăm să mai supraviețuim încă o dată în acel dialog al surzilor și orbilor din care totuși mulți păreau să facă îndeajuns sens ca să ducă o viață aparent îmbelșugată și lipsită de griji. Secretul fericirii avea să fie găsit de roberto abia după vizita vărului George din America. Vărul George era un tip timid care toată viața oftase după o fată care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și ei doi, și inimile și sufletele lor și, parcă, viitorul lor, Însuși. Se cuprinseră În brațe, se sărutară iar, Îndelung, de parcă, a-ți Înclina să-i judecați, cu o anumită invidie, argumetând, că, o Întreagă noapte nu le fusese Îndeajuns. Dar - nu! N-ați avea dreptate. Și iată de ce. Pentru că, pur și simplu, v-ați Înșela. De ce v-ați Înșela? Din cauză că, Întreaga noapte, tinerii mei eroi și-au făcut planuri de viitor. Copii de oameni la locul lor, de prin
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
O simțeau, le apăsa, oarecum, sufletele, și, nu au știut, dintru Început, despre ce anume poate fi vorba. Timpul a mai trecut, după ce s-au cunoscut și s-au apropiat și s-au mai sfătuit și s-au și iubit Îndeajuns de bine, de mult și de decent, și-au dat seama că ei nu sunt de călugărie și călugăria nu-i de ei. Încât, pentru a nu Înșela pe nimeni, pentru a nu se Înșela nici pe ei Înșiși, au
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
chiar valorile ce se constată la analiza sîngelui, contribuind la Îmbunătățirea stării generale a organismului și la vindecarea unor boli. Deși nu m-a mai asaltat cu o altă Întrebare, după cum mă privea, era clar că Dragoș nu prea părea Îndeajuns de mulțumit de explicațiile mele. Era desigur un subiect destul de pretențios, despre care se putea discuta mult În contradictoriu, riscînd la fel de mult ca discuția să se termine fără ca unul dintre noi să reușească a găsi argumentele cele mai potrivite pentru ca
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
În urmă cu mai bine de un veac, aproape două; atunci, țara fusese nepregătită să se trateze de ciuma Kierkegaard, crezuse că molima va trece, ignorînd-o, iar rezultatele s-au văzut mai tîrziu. Nici Hamlet, mai Înainte, nu fusese luat Îndeajuns În seamă; prințul, prin grija unui englez, răscolise multe În Danemarca, totdeauna Anglia urzise ceva contra vecinilor. Din poveștile lui Andersen se hrănea, de ceva vreme, mai toată țara, copiii știindu-le de mici: ar fi trebuit, la maturitate, să
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
sexul omora bărbații; somonii, de pildă, după ce stropeau icrele cu lapți, sfîrșeau, nu mai aveau rost, În rațiunea naturii. Cu femeile, lucrurile, tot după Thomas, stăteau nițel diferit. Mult. Niciodată nu a spus de ce. Iubise doar În cîteva rînduri; niciodată Îndeajuns; fără flacără. Pentru că Antonia fusese o măsură a feminității, asemănătoare ei ar fi vrut Thomas să Întîlnească o femeie, tînără, desigur. La vremea ei, Rusoaica fusese, se vedea asta din poze, deosebit de frumoasă; și la anii pe care Îi avea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
el simte, maxima lui Pascal părea că pune capac. Biserica ar fi putut să lămurească, oarecum, lucrurile. Dacă nu ar fi fost, În unele țări, tot mai mult cuprinsă chiar de sodomie, tocmai erau niște scandaluri. Cine ar fi fost Îndeajuns de curat pentru a zvîrli cu pietre În cele două lesbiene? Cele două femei nu făceau nimănui vreun rău. Aveau o casă Îngrijită, mergeau - a aflat Thomas - la liturghii, duminica, se rugau pentru odrasla lor, nu comiteau jafuri, nu se
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
bărbat-femeie, bărbat cu copil, Învățătoare cu elev, frate cu soră, părinte cu odraslă, preot cu enoriaș, șef de stat cu stagiară, diavol cu Înger, destul pentru a duce toate apele lumii la moara Antoniei: nici apa, nici focul nu erau Îndeajuns: pămîntul trebuia făcut fărîme, pulbere, pentru a nu reînvia nimic pe urmă, Într-un alt ciclu, Rusoaica știa povestea cu pasărea Fenix. Aflase În rezumat și ce decretase Darwin, iar În amănunt știa tot ce scria În Geneză, Însă cele
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
firesc pentru toate realitățile create. Istoria ne atestă plăsmuirea, creșterea și declinul unor realități de la care au rămas urme, însă care nu mai sunt actuale în istorie decât ca amintire a unui dar primit, acceptat și din nou oferit. Este îndeajuns să ne gândim la înfloritoarele schituri din deșertul Egiptului ori la o instituție monastică precum Cluny, cu mărețele sale mănăstiri și cu cetele sale de monahi. Decadența, chiar dacă uneori poate avea aceleași simptome pe care le prezintă un normal declin
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
reîntoarcere la mănăstiri nu este o noutate. Însă este și o surpriză, având în vedere marea trudă de de-monahizare a vieții religioase ne-monastice și eliberarea clerului de acele obligații specifice mai degrabă ritmului monastic. Această fază de de-monahizare - este îndeajuns să ne gândim la scurtarea Liturgiei Orelor - este un «semn al timpurilor» ce trebuie aprofundat și nu refuzat, așa cum, uneori, se poate vedea la mișcările sacerdotale și laicale. De-monahizarea - care din păcate a afectat și unele mănăstiri - a fost de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
conștientizării și al sensibilizării față de chemarea interioară, care depinde de contextul în care viețuim. Nu trebui să uităm că, uneori, tocmai constrângerile vieții, la nivel personal, cât și obligațiile istoriei, la nivel instituțional, sunt acelea care permit această flexibilitate. Este îndeajuns să ne gândim la impactul pe care l-a avut, din punct de vedere lingvistic și comportamental, revoluția franceză și suprimările și ce impact ar putea avea actuala criză economică asupra multor instituții. Dacă e adevărat că trebuie să avem
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
o atenție purificată de orice formă de ingenuitate, căci nu ne naștem persoane, ci devenim persoane. Nu trebuie să subevaluăm riscurile pe care le implică grija față de necesitățile personale care, oricât de legitimă și necesară ar fi, nu întotdeauna este îndeajuns de purificată de pasiuni și de neliniști. Dorința fiecărui frate și soră de fi acceptați și valorizați ca persoane și nu doar ca «personal» destinat să asigure o întreagă serie de prestații, necesită o prealabilă și o continuă edificare interioară
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
În primul rând, cred aceasta pentru că este unica lume pe care o avem, dar și pentru că, dacă stăm bine și ne gândim, în ciuda tuturor ambiguităților, complicațiilor și a contradicțiilor, este lumea cea mai evanghelică dintre toate câte au existat. Este îndeajuns să ne uităm în orice carte de istorie pentru ca să ne dăm seama că, dincolo de ambiguitățile și complicațiile care au caracterizat epocile ce ne-au precedat, doar în lumea noastră aflăm o pasiune pentru libertate ce nu a mai fost vreodată
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
cunoa(tere clinic(. Aceast( cultur( organizeaz(, pu(în cîte pu(în, comportamentul lor (i determin( (n mod special cantitatea muncii pe care ei sînt preg(ți(i s( o presteze: a munci atît cît trebuie pentru a place profesorilor sau îndeajuns pentru a dobîndi cuno(țin(e utile (n exerci(iul medical. Profesorii sînt astfel confruntă(i cu aceast( cultur( colectiv( (i autonom( a studen(ilor. Observarea direct( a persoanelor (n activit((ile lor cotidiene permite descoperirea categoriilor pe care le
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
controlul foarte personal al condițiilor de lucru. 2) "Tema culturii profesionale inspirate de Hughes părea să convină acestei "umile" meserii. Chiar dacă această temă oferea o imagine completă a "vieții profesionale" în toate fazele sale, în calitate de schemă narativa ea nu punea îndeajuns în lumina miza centrală a acestei meserii, problema bacșișului". 3) "Există, de asemenea, istoria magiei lui Malinowski pe care o vedeam reactualizata în felul în care șoferii își clasau clienții. Această clasificare era o modalitate de a atribui o oarecare
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
putea fi decât o curtezană, se înțelege, dar și aici sunt grade nesfârșite. Georgeta părea prea fină, ca să nu se teamă că face o grosolănie pretinzând să se urce la ea sus. Coborâră în fața unei case cu două caturi înalte, îndeajuns de elegantă. "Hotărît, își spuse Felix, fata nu e o profesionistă oarecare a dragostei." Georgeta privi în sus spre etaj, și zise, fără preciziuni: - Aici stau! O luptă scurtă se dete în sufletul lui Felix între scrupulele sale și îndemnurile
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]