5,366 matches
-
struguri, a mere și pere bronzate, Purtând semnul toamnei ușor auriu. Un soare pe dealul de sus de la cramă Întors e din drum de-o umbră obscură, Privește în lături, pe zări se destramă, De parcă-ar pleca dar nu se îndură. Și parcă nu are de-acuma nici lege, Cu razele-n aer, ușor se-încălzește, Pe-o boare de vânt, căutând să dezlege, Misterul ce toamna, îl întrezărește. Octombrie, coșuri cu fructe pe-ales, Purtate cu zel, de cucoane grăbite
POEME DE TOAMNA de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379458_a_380787]
-
contopit privirea/ Și-n veci d eveci în tine mă găsesc,/ Tot năzuind eu îți cunosc menirea/ Să apăr graiul meu cel strămoșesc.” (Imn) Între valorile importante ale poetei, de factură tradiționalistă, se numără credința: „Dă-mi doamne puterea să-ndur/ Piatra ce mă macină în fiecare zi:/ Uitarea și tăcerea celor din jur.” (Litanie de dimineață); „În cer există Dumnezeu./ Și nici nu-i cum e pe Pământ/ Să te tot bați cu mori de vânt.” (Dinco de viață) Elisabeta
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379527_a_380856]
-
din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Se scurge noaptea-n dimineți, Triluri de păsări se răsfață Solfegiind frânturi de viață În crângul plopilor semeți... O undă molcomă respiră Pe-un râu plecat în aventură, Dar apa lui nu se îndură A zăbovi,ci ea aspiră A se-mplini când i-e sorocul În altă apă,mai fecundă, Departe de viața imundă Ce-i adusese nenorocul. Pe mal,copii,cu inocență, Coc în nisip ouă de-acasă Și-n ziua ce
PE MALURI DE OLTEŢ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379531_a_380860]
-
bagi în pat, Nu plângi ca înainte... Și simți și tu că ai bărbat În brațe să te-alinte? Că nu mai drămuiești în gând O ultimă lețcaie, În neputința ta plângând Prin colțuri de odaie? Că spaima, câtă-ai îndurat, Și grija pentru pâine Din inimă ți-au tot mușcat Scurtând prea scurtul mâine? Că nouă, trup din trupul tău, Copii bătuți de soarte, De rău fugim la și mai rău Și viața ne desparte? Că suntem tot mai mulți
LACRIMI PENTRU MAMĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379535_a_380864]
-
tați și frați Și-acasă nu știm cum e...? Că-n inimi doru-l mistuim Mințind din prost orgoliu, Iar mamele, când mor, murim Și noi în veșnic doliu? Iar eu, cu lacrimile-n gât Când viața se destramă, Cât să îndur, să sufăr cât...? Eu ce să-ți mai scriu, mamă? Referință Bibliografică: Lacrimi pentru mamă / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1860, Anul VI, 03 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LACRIMI PENTRU MAMĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379535_a_380864]
-
A struguri, a mere și pere bronzate,Purtând semnul toamnei ușor auriu.Un soare pe dealul de sus de la cramăîntors e din drum de-o umbră obscură,Privește în lături, pe zări se destramă,De parcă-ar pleca dar nu se îndură.Și parcă nu are de-acuma nici lege,Cu razele-n aer, ușor se-încălzește,Pe-o boare de vânt, căutând să dezlege,Misterul ce toamnă, îl întrezărește.Octombrie, coșuri cu fructe pe-ales,Purtate cu zel, de cucoane grăbite
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
seci, vorbire obtuză de buze lipită să plece departe, să-și ia și durerea stăpână-n adâncu-i de trup decrepit, să pună lăcate, să-și urle tăcerea cu gura închisă, în hău tăinuit să rămână acolo până când înserarea s-o-ndura de părinte, s-o-ndura de bătrân, se închide-un capitol, se înfundă cărarea și doar timpul rămâne peste toate stăpân ... Citește mai mult vine o vârstă când părintelui-i vinesă plece departe, undeva în pustiu,să-și fie străin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
lipită să plece departe, să-și ia și durerea stăpână-n adâncu-i de trup decrepit, să pună lăcate, să-și urle tăcerea cu gura închisă, în hău tăinuit să rămână acolo până când înserarea s-o-ndura de părinte, s-o-ndura de bătrân, se închide-un capitol, se înfundă cărarea și doar timpul rămâne peste toate stăpân ... Citește mai mult vine o vârstă când părintelui-i vinesă plece departe, undeva în pustiu,să-și fie străin, să se uite pe sine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
strecurate, piezișe și seci,vorbire obtuză de buze lipităsă plece departe, să-și ia și durereastăpână-n adâncu-i de trup decrepit,să pună lăcate, să-și urle tăcereacu gura închisă, în hău tăinuitsă rămână acolo până când înserareas-o-ndura de părinte, s-o-ndura de bătrân,se închide-un capitol, se înfundă cărareași doar timpul rămâne peste toate stăpân... X. SE DEZGHIOACĂ PE ALEI, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016. se dezghioacă pe alei castana și melcii, iar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
să o cunoască direct și care ar trebui să fie un model pentru noi toți datorită aleselor Sale însușiri de caracter: modestie, dragoste și devotament familial, căldură sufletească, calm, răbdare, încredere în oameni, atitudine de mamă ocrotitoare, grijă, solicitudine, suferință îndurată cu demnitate. Părintele Claudiu Băzăvan și-a exprimat recunoștința față de Doamna Profesor care, și de data aceasta, a scos la iveală cu multă delicatețe lumini, frumuseți din întunericul istoriei pentru a ne face să ne iubim țara și de a
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
drept măritor creștin. Lanțurile sunt verigile trădării, zalele lașității și ale mișeliei, prinse într-un belciug al urii de iudele vânzării, pentru umilința celor mai bravi Fii ai Națiuni noastre creștine: „Priviți la cer cum spânzură-n zăbrele,/ abia se-ndură să se facă zi,/ abia cutează umedele stele/ cu sfânta lor betală pân-aci.// Lumina însă-i din adânc a noastră/ și-i românesc acest văzduh puțin./ Mai blânde par zăbrelele-n fereastră/ ca zarea fără-ntoarceri la străin.// Cu
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
întâlnesc în strădania de a-mi apară credință. Binecuvântează-mă și pe mine, că să mă pot împotrivi greutăților pe care le întâlnesc în strădania de a-mi apara credință. Bunul Dumnezeu a răsplătit cucernicia și dragostea cu care ai îndurat toate suferințele săvârșind nenumărate minuni cu moaștele tale, care atunci când au fost găsite emanau un parfum plăcut mirositor. Da-mi și mie harul să fiu în viață o plăcută mireasma a lui Cristos în mijlocul lumii stricate și să duc pe cât
RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL DUMITRU de MIRON IOAN în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381110_a_382439]
-
sacră îndumnezeire-eroismul-martiriul-sfințenia, toate întru Neam, întru Dumnezeu și Creația Sa. Creștinul ortodox, trăitor primește durerea ca pe o suferință îngăduită de Dumnezeu prin milă, spre folosul omului sau al națiunii, tămăduindu-l și fericindu-l: „Orice suferință pe care o îndură un om sau un neam nu-i nimic altceva decât leacul vindecător pe care Mila cea veșnică îl dă din belșug oamenilor și neamurilor pentru a le scăpa de la veșnica pierzanie.” (Sf. Ier. Nicolae Velimirovici, Dicționarul Vieții Veșnice. Trad. din
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
darul Său. Ai căutat slava lumii leagănul deșertăciunii. Te-ai încredințat în om și-ai uitat de-al Vieții Domn. Nu te-ai lăsat instruită de Cuvânt călăuzită. Ai pus la grea încercare, îndelunga Mea răbdare. Totuși Tatăl azi se-ndură, ne-nsemnata ta făptură, Să poată fi mântuită de pedeapsă izbăvită. Haide nu mai zăbovi, nici în urmă nu privi. Și deschide-ți inima, azi Cinez în casa ta. Vremea cercetării tale e deschisă azi pe Cale, De acest prilej profită
ISUS, PASTORUL CEL BUN de MIRON IOAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381115_a_382444]
-
omului ca Evanghelia. Din ce pricină? Pentru că inima lui Hristos a fost străpunsă de cele mai mari dureri, nu pentru El, ci pentru binele și izbăvirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, însă le-ar fi îndurat cu mândrie și dispreț pentru semenii lui. Și Socrate a băut paharul cu otravă; dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică lumii antichității. Pe când amărăciunea lui Iisus ne impresionează profund, aflând că, în clipa supremă, Acesta S-a rugat Părintelui
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Cum dușmanii mi te seacă/ Săraca, țară, săraca!// Ștefane, Măria Ta,/ Lasă Putna, nu mai sta,/ Lasă Arhimandritului/ Toată grija schitului/ Iară grija gropilor/ Dă-o-n seama popilor/ La metanii să tot bată,/ Ziua toată, noaptea toată,/ Să se-ndure Dumnezeu/ Ca să-ți mântui neamul tău.../ Tu te-nalță din mormânt/ Să te-aud din corn sunând/ Și Moldova adunând/ Adunându-ți flamurile; Să se mire neamurile;/ De-i suna din corn odată/ Ai s-aduni Moldova toată/ De-i
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
o familie binecuvântată de Dumnezeu, la 29 Aprilie 1921. Copilăria a fost desprinsă dintr-un basm, ... XXXI. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - PETRU C. BACIU: LUPTĂTORUL - EROUL - MĂRTURISITORUL, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 1658 din 16 iulie 2015. „Cele îndurate cu propriul sânge se aștern pe hârtie ca un document al sufletului transfigurat și luminat de flacăra talentului.” (Varlam Șalamov) Omul creștin-ca expresie ziditoare a Chipului Atotcreatorului său, trebuie să se reflecte ca experiență a vieții sale ortodoxe în icoana
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
al lumii Ortodoxe. Gândurile sale albe cu reflexe albăstrii de azur, dăltuiesc fruntea de zenit cuprinzând soarta sa sub povârnișurile destinului Neamului. Viețuirea Luptătorului creștin în această lume trebuie să fie eonul ceresc al dăruirii sale ... Citește mai mult „Cele îndurate cu propriul sânge se aștern pe hârtie ca un document al sufletului transfigurat și luminat de flacăra talentului.” (Varlam Șalamov) Omul creștin-ca expresie ziditoare a Chipului Atotcreatorului său, trebuie să se reflecte ca experiență a vieții sale ortodoxe în icoana
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
câteva ore, cu tot cu pauze. Ajunseră în haltă către amiază. Mama era sfârșită, abia mai respira. Mai trebuiră să aștepte vreo jumătate de oră, până veni trenul. Făcură aproape două ore cu personalul până în oraș. Acolo găsiră un șofer care se îndură de ei și îi duse direct la spital. După ce îl consultă pe Ionică, doctorul fu destul de rezervat: - Băiatu` ți-o răcit la plămâni, trebuie să rămână aici, să-i dăm leacuri! Vino peste vreo săptămână, să vedem cum reacționează la
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
2016 Toate Articolele Autorului Sunt o rugă Sunt o aripă de vultur Ce-a ajuns în primăvară, Sunt o zbatere de flutur Îngrozit că o să piară. Sunt o frunză din pădure Fără rost și fără nume Ce se teme să îndure Zborul, singură prin lume. Sunt petala cea aparte Ce vă spune că mai este Poate doar presată-n carte, Printre rânduri de poveste. Sunt un picure de rouă Speriat că sfântul soare Îl evaporă și-l plouă Peste lumi fără
SUNT O RUGĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381327_a_382656]
-
un sacrificiu, o jertfă. Căsătoria este o cruce, asumată. Iubirea nu este sex, nu este instinct ori plăcere trupească, iubirea este ce spune același Sfânt Apostol Pavel în capitolul 13 la Epistola I către Corinteni: toate le rabdă, toate le îndură, nu este geloasă, iubirea nu caută ale sale, ci ale celuilalt... Iubirea nu cade niciodată. Aceea este adevărata iubire și dragoste, când poți să mori pentru cineva. Dacă tânărul nu este în stare să moară pentru o fată, aceasta să
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
Vin alte zile pline de sălbatice hățișuri Parfum de nebunie lasă-le arvună Îmbată-te de soare, de calde ploi , de stihuri! Din carnea vieții înfometat să muști Să simți gustul neîmplinit al rațiunii Din înțelepciunea lecțiilor ei să guști Îndură și iubește pân’ la sfârșitul lumii. Referință Bibliografică: SFATURI DE VIAȚĂ / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2046, Anul VI, 07 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SFATURI DE VIAȚĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381350_a_382679]
-
scrum să părăsesc povestea asta în care-am rătăcit un drum mi-e dor să torc din dor năpasta să țes o pânză-n borangic cu mâna ta de catifea s-alint doar degetul cel mic mi-e dor să-ndur iubirea noastră iubirind întortocheat să-ți simt dragostea albastră și trupul tău desperecheat Referință Bibliografică: mi-e dor / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Tălpău : Toate
MI-E DOR de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381360_a_382689]
-
dansa dorind-o crunt A voastră crimă - cuțit cu două tăișuri - în mine-nfipt... că, tu, prieten bun și drag iubia-mi furi deși mă știi cât sunt al ei iubit, ci nu eucalipt, o suferință dublă îmi dai și nu te-nduri să nu-mi dai a alege între-o iubire sacra și-a ta prietenie, pe sponci acum lăsată, piezându-te pe tine, iubita-mi, poama acra, mă faci s-o scuip, în fața mea fiind făptura prea versata Dar, iată bucuria-mi
SONET 42 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381395_a_382724]
-
iubește Katalinca - fata lui Ivan pescarul - Și cu votca rus-palinca își îneacă lent amarul. Ar fi vrut s-o ia drept soață pe femeia ce-o iubește, Dar ea s-a dovedit o hoață, furând la inimi nebunește. Nu se-ndură să o uite pe siberianca rece, Ce-a făcut la rele multe - ignorând un timp ce trece. Gânduri negre de ocară se preling prin mintea-i beată, Aducând o grea povară peste-un suflet făr’ de pată. Traiul rosturi nu
ECOU DE BUN RĂMAS ÎNTR-O SIBERIE DE GHEAŢĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381409_a_382738]