10,960 matches
-
această perioadă cea mai frumoasă și îndrtăzneață realizare a fost construirea Palatului Cultural( azi Theodor Costescu). Edificiu a fost proiectat de renumitul arhitect Grigore Cerchez și continuă să fie o capodoperă a arhitecturii românești, azi recent reabilitat și a cărui înfățișare este emblematica pentru perioada interbelică din Europa. Palatul începe să fie construit în 1912, iar evenimentele anului 1916 găsesc clădirea la roșu și acoperită. Primul comitet pentru construcția Palatului Cultural a fost format din Theodor Costescu, dr. C. Gruescu și
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN. III(PRIMA JUMĂTATE A SEC XX) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360419_a_361748]
-
vale.De acolo se vedea ascuns printre copaci bătrâni o cocioaba cu acoperișul din stuf de pe lac și pereții din bârne,acoperiți cu argila.Un pustnic se grăbi să i-a apă dintr-un izvor înconjurat cu pietre.Avea o înfățișare ciudata.Barba netunsa căpătase noante de cenușiu,care trădau vârstă inaintata.Hainele erau tăbăcite,un cojoc din blană pe deasupra și pantaloni negrii.In picioare avea bocanci masivi că cei purtați de soldați pe front.Deslega o cană din metal agățata
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
de luminos încât nu-i poate fi dăltuită forma și nu i se poate descătușa izvorul strălucirii, decât într-o piatră mai rară decât oricare dintre acelea trecute prin mâna șlefuitorului de diamante. Regina Maria a fost uimitoare în toată înfățișarea și purtarea sa, distinsă, elegantă, sensibilă, frumoasă și deopotrivă eroică, luptătoare, răzbătătoare, purtând în sine și translând prin generații o sublimitate rară, un sumum al frumuseții reginelor Europei, înrudite și de o seamă în calitățile de corporalitate și spirit care
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
în pripă, în ceas neprevăzut, Renăscând paloarea florilor de ceară. Brumă peste rouă în noapte ai cernut Și-asmuțind vâltoarea, văi se înecară, Distrugând savoarea verii cea sprințară, Rătăcind, când plouă, reci picuri de sărut. Tu ai dat naturii nouă-nfățișare, Rod bogat în cramă, ca-n trecute timpuri, Livezii, pădurii, fruct în maturare, Dulce miere-n ramă, între două cicluri, Ai adus tu gurii, să auzi chemare: Vino, mare doamnă, printre anotimpuri! Sărutul iernii Îți simt sărutul diafan pe pleoape
DIN SĂRUTUL ANOTIMPURILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360533_a_361862]
-
prin dragoste. Totdeauna încuraja și niciodată nu descuraja. Gândea permanent. Pătrundea realitatea atât în esențialul ei cât și în amănunt. Se ghida după principiul dăruirii totale. A avut o educație severă și se cunoștea bine pe el însuși. Radia credință. Înfățișarea Părintelui dădea impresia desăvârșirii” (Părintele Amfilohie Mânăstirea Diaconești-Bacău). Cred că el avea un plan de a încreștina - termenul e puțin cam pretențios- de a încreștina România, de a da un suflu nou vieții duhovnicești în România, și a încercat să
SPOVEDANIA STAREŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360627_a_361956]
-
ar mai trece Dumnezeu prin țară/ să ne citească sufletul afund,/ cel răstignit a nu știu câta oară/ pentru îndrăzneala de-a se vrea rotund,/ ar da de mari palate-mpestrițate/ și de bordeie-ascunse sub pământ,/ dar niciodată, Doamne, ferecate/ la-nfățișarea Oaspetului Sfânt./ O, de-ar veni Bătrânul din poveste/ cu barba Lui de sălcii și mălini,/ ne-am ridica încreștinați pe creste/ spre Răsăritul hojma de străini./ Și zornăind cătușele commune/ ce-au ruginit în temnițele lor/ ne-am lumina
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
fie copaci, fie flori, fie stele, fie iarbă, fie ape, fie cântări, fie rugi, trebuie să devină cuvinte-doruri după chipul și asemănarea frumuseții omului iubitor. Literele frumos meșteșugite par niște păpădii aprinse în candelabrul cuvântului. Literele smerite dau cuvântului o înfățișare evlavioasă. Într-un cuvânt profanator literele sunt răstignite. Frumusețea cuvântului trebuie să împodobească sufletul fiecărui creștin. Prin geneza sa, cuvântul trebuie să trăiască intens în noi pentru a deveni o Carte deschisă oricui, o Evanghelie a tuturor. Omul poate schimba
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
un scutecel de borangic al viitorului. Prin cuvântul ales dăruit atingem rugăciunea neîncetată, pocăința neîntreruptă și dragostea nemuritoare. Cuvintele au har numai pentru cei care le află darul. Cuvintele Cuvântului sunt mlădițele mângâierii creștine. Cuvintele alese au cea mai frumoasă înfățișare în veșmântul luminii lor. Numai cuvintele duhovnicești îți brodează chipul în lumină. Mărturisirea, ca pocăință, aduce creștinului răstignit pe crucea-cuvintelor lumina iertării. Prin inima și mâna poetului toate versurile cântă. Cuvintele psalmilor sunt niște domuri ale înțelepciunii. Rafinamentul vorbirii vine
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
din materia primă celestă acele fragmente care împreună pot cristaliza compoziții de genul unor asemenea declarații testamentare emoționante. „Singur, sinele meu” (Ed. Junimea, Iași, 1996) vine cu noutatea poemelor ample, degajând forță și rezistență. Tot din punctul de vedere al înfățișării exterioare notăm curajul poetei de a propune formule clasice de adresare directă și maximă simplitate, dar care rămân totuși cu succes pe etajul superior al poeziei, atât prin tensiunea și dramatismul lor intestin, cât și prin știința de a capta
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
Ana. Ea stătea rezemată de speteaza patului și privea prin geamul mare, afară. Acea cameră, deși era spațioasă, dădea de la început impresia celui ce intra acolo că se afla în camera unui bolnav, de la medicamentele aflate pe masă și întreaga înfățișare a Anei ce avea burta umflată și picioarele de asemenea umflate, fața ei era marcată adânc de desnădejde și suferință. Cândva fusese o femeie energică, robustă, plină de viață trăind cu bucurie însă, acum boala o răpuse necruțător. De asemenea
O RAZĂ DE SPERANȚĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360149_a_361478]
-
împletituri din nuiele de salcie. Tot în categoria întreprinderilor care foloseau forță de muncă salariată, includem și moara din Ulmeni, aflată în proprietatea lui Soos Karol, care avea 8 muncitori. Prin existența și activitatea acestor întreprinderi, comuna tinde să capete înfățișarea unei veritabile așezări agroindustriale. Componenta principală a vieții economice o reprezintă agricultura; activitatea industrială își are rolul și locul său în peisajul economic al comunei. Rolul celor două componente, agricultură și industrie, își aduc contribuția, în mod inegal însă, la
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
care 483 sector de stat, 319 ha, asociație, unități de stat, 2.585 ha, aparțineau unităților cooperatiste, iar 622 ha, gospodăriilor populației, sub formă de loturi în folosință. Cultivarea pământului a cunoscut astfel modificări substanțiale în perioada care a urmat. Înfățișarea însăși a comunei s-a schimbat. Mecanizarea și modernizarea exploatărilor agricole, trecerea de la culturile extensive la cele intensive, într-o anumită măsură, utilizarea îngrășămintelor chimice, a pesticidelor, asigurarea tuturor domeniilor agricole cu specialiști, amenajarea unei mari suprafețe din cadrul comunei cu
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
suflet? Pentru că te miști? Dar aceasta este și a făpturilor necuvântătoare. Pentru că mănânci și bei? Dar și fiarele sălbatice fac aceasta. Atunci, poate pentru că umbli pe două picioare? Aceasta mă face să cred că ești mai degrabă un aminal cu înfățișare omenească” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 6 la II Corinteni. NPNF, vol.12, p. 307). Întreaga viață ascetică luminată de Sfintele Taine reface terapeutic sufletul bolnav: „Desfăcându-se deci sufletul de aplecarea spre cele rele, și alipindu-se prin
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
De cum îl văzu, fata rămase cu privirile pironite asupra lui, și cu gândurile la fel. Toate chipurile de tineri pe care-i văzuse ea, în desele ei plimbări cu trăsura prin cetate, le uită pe loc, din clipa când descoperi înfățișarea acestui tânăr răsărit deodată în cetate. Noua ei revelație începea să nu-i mai dea pace, iar gândul la tânărul chipeș, în ținuta aceea impecabilă de sutaș de oaste de garnizoană, o copleșea. La rândul său, Orestes, chiar de la prima
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
noi lupi flămânzi să-i adulmecam doar urmele pașilor și să-i pierdem urma în beatitudinea parfumului tău încât mi se pare că nici nu ai trup ci ești doar o încântătoare mireasma căreia doar iubirea mea i-a dat înfățișare de femeie. Referință Bibliografica: Iubitei (eu știu că doar auzul ...) / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 257, Anul I, 14 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
IUBITEI (EU STIU CA DOAR AUZUL ...) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359597_a_360926]
-
o întâmpină nimeni. Se întorcea pe același traseu și examina atent toate detaliile din teren. Cunoștea unde sunt zone aglomerate, unde nu sunt strada ori aleile dintre blocuri bine luminate și a reținut toate locurile în care nimic nu schimba înfățișarea de la o zi la alta. S-a hotărât să-și pună planul în aplicare a patra zi, care urma să fie vineri. „E numai bine, că nu cred să muncească și sâmbăta sau duminica. Dacă acceptă cu vorbă bună, o
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359661_a_360990]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > URME DE DRAGOSTE CAP. II / 7 - Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 389 din 24 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului După ce s-au spălat, au trecut în bucătărie să mănânce. Înfățișarea acestei încăperi i-a umplut de groază până și pe ei, cei care începuseră dezmățul aici, printre farfurii și pahare, ulcele și resturi de mâncare. Angelica s-a trezit prima la realitate. - Ce dracu’ este aici, fraților? Parcă au trecut
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359659_a_360988]
-
un aspect comunitar. Ea nu privește numai pe primitorul ei luat izolat, ci are rezonanța și în jurul său, asupra comunității în care a primit-o și a cărei lucrare este. Dintre toate tainele cea care prezintă cel mai evident această înfățișare comunitară este Sfânta Euharistie. Împărtășirea cu Isus Hristos în Sfânta Euharistie, pe lângă aspectul prezenței lui Iisus Hristos în noi, așa cum a promis celor ce cred în El (Ioan 6, 66), are și un aspect comunitar-eclezial, fiind o încorporare desăvârșită în Trupul
DESPRE CARACTERUL COMUNITAR A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359649_a_360978]
-
asta a făcut și revista franceză de caricaturi Charlie Hebdo: N-a jignit niciodată mozaismul și sentimentele religioase ale evreilor, în schimb și-a făcut un scop în viață din batjocorirea sistematică a creștinismului apusean și din ofensarea islamismului prin înfățișarea caricaturală a profetului Mohamed. Dacă ierarhii bisericii catolice n-au protestat dintr-o îngăduință care teamă mi-e că merge până la totala nepăsare în fața blasfemiei repetate, nu același lucru s-a întâmplat cu mahomedanii fanatici. Drept urmare, nechibzuința încăpățânată a revistei
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
dat pentru cultivarea sufletului sufletele altora... Ajuns la treapta cea mai înaltă de păstor a fost socotiti vrednic să se apropie de Dumnezeu și să împartă cuvântul dumnezeiesc celor ce se țineau departe de credința noastră. Blând, fără mânie, cu înfățișare senină, cu suflet înflăcărat, bogat în ceea ce apare privirii, dar mai bogat în culori lăuntrice.” (J. P. Mygne, Patrologiae cursus completus, series greaca, vol. 35/ Constantin I. Cornițescu, Sf. Grigorie de Nazianz despre familia sa, în St. teolog., nr. 5-6
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]
-
aceasta fiind făcută cu încălcarea unor dispoziții legale esențiale“. ... 24. Pe de altă parte, instanța supremă a observat că, potrivit art. 300 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, „instanța este datoare să verifice din oficiu, la prima înfățișare, regularitatea actului de sesizare“. Ca urmare, potrivit acestor din urmă prevederi, instanța, constatând neregularitatea actului de sesizare, sub aspectul lipsei mențiunii referitoare la verificarea rechizitoriului cu privire la legalitate și temeinicie, în condițiile art. 300 alin. 2 din Codul de
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
electoral desfășurat în primul tur de scrutin (noiembrie 2024), aspecte care au fost reținute în decizia BEC de respingere a candidaturii candidatului independent Călin Georgescu, și să administreze în acest sens probele menționate în prezenta contestație (în special, declasificarea și înfățișarea de informații clasificate referitoare la motivele anulării alegerilor). Consideră că, în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a ales să dea eficiență notelor informative ale serviciilor de informații, care nu au reglementare constituțională, în locul aplicării prevederilor
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
2102 m. ... – Dealurile și podișurile ocupă suprafețe întinse în bazinul Someșului și mai reduse în cel al Tisei, constituind forma dominantă de relief. ... – Podișul Someșan se caracterizează printr-un complex de forme domoale, cu altitudini medii de 600 m, având înfățișarea unor platforme vălurite, cu frecvente forme de structuri monoclinale. Printre depresiunile importante se numără Depresiunea Lăpuș, Depresiunea Baia Mare, Depresiunea Copalnicului și Depresiunea Maramureșului. ... – Câmpia Transilvaniei ocupă estul bazinului, între valea Someșului Mic la vest, Valea Someșului Mare la nord
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
artistică a multor autori de muzică clasică, compozitori sau interpreți celebri, de la Paganini, Beethoven la Yvri Gitlis, Emil Gilels ori Yehudi Menuhin... Cum vi se par, după trei decenii, stațiunile „de tineret” din România, cât de mult s-a schimbat „înfățișarea” de promovare a unor valori culturale alături de fireasca destinație către divertisment, distracție etc.? Iată, în acest sens, mărturia Marinei: „Țin minte că și eu, și partenerul meu de microfon, fermecătorul Andrei Partoș, am fost, la început, foarte sceptici când ne-
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
una. In toate zările și destinările am strâns frumuseți netulburate; cu suflet rănit de bunătate multiplicăm aiurea respirările. Cântă regăsirea-n harfe uriașe și migrează doruri de cuvinte; râvnim statornic înainte în numele vestirii, iubirii copărtașe. Și prind lucrurile o altă-nfățișare, liniștea se sparge-n unde sonore; densitatea veșniciei majore ne arde-n inimi dureros de tare. Referință Bibliografică: George Pena / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 426, Anul II, 01 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George
GEORGE PENA de GEORGE PENA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340506_a_341835]