2,204 matches
-
aer cu bagheta de care se agățau roți lucitoare în lumină. Cerca parcă să prindă muștele muzicale suflate din instrumente. De la spectacol ieșeam plin de o emoție curată. Peste acoperișe cerul așternea teroarea unor nori ale căror burți violete se înfuriau ca o gușă de cocoș. Deasupra turlelor unei biserici evolua un zbor de porumbei. Părea că sub cer plutesc petale străvezii care strălucesc ireal în soare. Un joc naiv și delicat de artificii conjura furtuna să se depărteze, pierzîndu-se sub
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
îl disprețuiau pentru studiile neisprăvite, învățătoarele înclinau acum vădit către dînsul. Corul lor era dirijat chiar de soția lui Costică care, pînă atunci, predase obiectul meu la clasele mai mari. Văzîndu-se nevoită să treacă înapoi la grădiniță, apariția mea a înfuriat-o, înfricoșînd-o. Ca să-și disimuleze descumpănirea, îndată ce m-a cunoscut, dînsa exclamă cu satisfacție: „Bine că a venit un profesor să am și eu cu cine mă consola.” Credea că spusese „consulta”. * Era sezonul nucilor verzi și, după ce vămuiau în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Dacă prin toate astea se înțelege fericire, atunci există și aceasta. Trăiască lupta pentru noua societate, o luptă de eroi. Vor fi și drame în romanul meu. Să presupunem, de pildă, că excavatoristul, care urma să plece în concediu, se înfurie că, în loc de asta, a fost trimis pe șantier. Conflict neantagonist. Se răzbună pe manete. Mașina cu grumaz de taur (îmi place imaginea!) mușcă pămîntul și se rotește pe șasiu cu mișcări de reptilă atacată. Barajul crește văzînd cu ochii. Minunîndu-se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
electric pătrunde în ele. Curentul a fost făcut de Hans însuși. Nu de bunul Dumnezeu. Doar ți‑a plăcut întotdeauna munca pe care o faci, îl dojenește mama. Există lucruri mai frumoase, iar eu chiar știu care‑s alea, se înfurie Hans. Și pentru asta a murit tatăl tău. Din partea mea n‑avea decât să nu moară, mă doare‑n cot (Hans). Gândește‑te ce‑ar fi, mamă, dacă ar mai fi încă o persoană aici, n‑ai mai avea loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
vrea ca Sophie să‑l privească pe el cu atenție, nu pe Hans, și dă de pământ cu porția de înghețată care tocmai îi este adusă. Înainte de a călca în picioare înghețata colorată - fiindcă nu‑i place, iar când te înfurii banii nu contează - Sophie spune: te‑ai țicnit? Sophie, dacă vrei, îl pun pe Hans s‑o mănânce de pe jos cu lingurița. Azi te porți din nou ca un copil (Sophie). Îți arăt eu acuși cine ce mănâncă cu lingurița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
aiurea, că până la urmă tot Între coapsele fetei primarului o să se ostenească el. Totuși, Încheindu-și lectura și privind buimac fețele roșii de hohot ale tovarășilor, a Înțeles. S-a rușinat, s-a necăjit și, peste câteva ceasuri, s-a Înfuriat de-a binelea. A adunat Încă doi gealați și l-a pândit pe Leac. Ăsta se Întorcea cu oile de la pășune. L-au băgat În cânepă, ăia doi Îl țineau de grumaz. Futu-ți soarele tău, mă batjocorești tu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
de abțibilduri. De unde bani, din nou bani. Noi fuseserăm mai modești vizând cu textele noastre tramvaiele și anunțurile gratuite. Modești, modești, dar nu le făcuserăm nici pe alea. Așa că ne câcâiam. Florin ne-a răbdat o vreme, apoi s-a Înfuriat și, probabil pentru că era proiectul lui, a plusat. Bătând cu palma În masă, a așezat pe ea două hârtii de cinci sute. Era o sumă mare pentru el. Așa că, impresionați, nu ne-am lăsat mai prejos. Mai Întâi Leac, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ar reuși să intre în atelier ! Bunul său prieten, conducătorul spitalului degli Innocenti, îi comandase un tablou pentru panoul din stânga intrării în Cappella Pugliese, acceptase toate amânările, ca și pretențiile lui repetate de bani, dar tot n-a reușit, nici înfuriindu-se, nici amenințându-l, să vadă măcar un amă nunt din lucrare, înainte de sfârșit ! Madona și Sfinții, acum în Cappella dell’Ospedale, au răsplătit, însă, generozitatea și deznădejdea celui care nu înțelegea mânia maestrului față de oricine încerca să-i vadă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
-le... zi-le să-i Învețe și pe ceilalți cuvintele! Și spune-le și vorbe din cele noi, din cele meșteșugite de mine. Învață-i cuvintele noi! - Krog e mut, i-am spus cu mintea. - Iar Moru e bătrân! - se Înfurie Vindecătorul. Moru a Început să uite cuvintele și, la fel ca el, și ceilalți Vindecători, sunt sigur. Spune peste tot pe unde ajungi că a sosit vremea vorbelor, iar ceilalți Vindecători vor Înțelege. În clipa aceea am uitat de Siloa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
care Începe trocul. Cu pruncul ei, mi-o arătă el pe Runa, ce ai de gând? - Pruncul meu o să Învețe să vorbească cu gura, răspunse Runa În locul meu. O să fie primul care Învață să vorbească de la Însuși Krog. - Femeie! - se Înfurie Vindecătorul. Treaba asta trebuie să mi-o spună chiar mutul! - O să-l Învăț să vorbească, m-am sumețit și eu. - Așa credeam și eu. Așa mi-au spus și bătrânii. Dar, tot ei mi-au spus că oricine trece brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Cu luntrele n-o să putem să trecem marea, l-am Încercat eu pe Logon. - Ar trebui niște luntre foarte mari, și asta doar ca să ne Înecăm mai Încolo. Până la urmă, marea asta o să scufunde orice luntre... - Ascultă, Logon, m-am Înfuriat. Și dacă nu sunt eu Vindecătorul ăla pe care l-ați așteptat? - Păi, acum, ce să mai facem? Noi pe tine te-am urmat și din cauza ta s-a iscat lupta asta de sânge peste tot pe unde ai trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
din câmpie, Îl crescuseră ca pe-un prunc de-al lor. Îi spuneau cal și-l țineau pe lângă case, bucurându-se de frumusețea lui. Putea să fie țanțoș sau drăgăstos, putea să-ți manânce din palmă, sau putea să se Înfurie și să se dea la alți cai, ba chiar și la oameni. Era fie mândru precum o stâncă uriașă, fie un răpciugos de animal care cădea din picioare. Dar, oricum ar fi fost, când te privea, credeai că Înțelege tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
la rândul lui. Iar tu, cu povestea ta despre vorbă, tocmai asta nu vrei. Am stat puțin pe gânduri. La asta era Logon cel mai priceput - să-ți vâre Îndoieli În suflet. - Și de ce crezi tu că Scept o să se Înfurie așa de tare dacă o să te umilesc? Îmi zâmbi din colțul gurii și iarăși mă privi În felul acela. N-am să fiu În stare să-l pricep niciodată, fir-ar să fie. Iar el, zâmbind din ce În ce mai larg: - Scept e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
lor. Mă sorbeau din ochi - pfuuh, de ei mi-era și mai silă decât de Logon. Unii au dat să mă atingă și, din noaptea aceea a rămas că niciodată, nicicum, căpetenia să nu fie atinsă de supuși. În loc să-i Înfurie, porunca mea Îi bucură, de parcă veacuri Întregi mă așteptaseră doar pentru că n-avea cine să-și bată joc de ei. - Barra! am strigat. Trimite oameni să caute leșul lui Enkim. Să nu-l sfârtece lupii. Logon și Dupna unde sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Îl mai ții minte pe Moru? Se uită și ea la mine și, pentru o clipă, ochii Îi sclipiră ca odinioară, dar asta trecu iute de tot. - Ba, zise ea, te mai țin minte și pe tine, mutule! - Mamă! - se Înfurie Zarge și dădu s-o Îmbrâncească. - Las-o. - Mărite Krog, dar ai auzit-o cum... - Ți-am spus s-o lași! Iar Siloa: - Lasă-mă, măi Zarge, că uite, stăpânul Vorbei se uită În gura unei babe ca mine... Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Într-adevăr mergeam cu treizeci de kilometri pe oră, dar parcă mi se păreau o sută, și am trecut pe lîngă un polițist călare, și calul s-a speriat și a-ncercat să fugă și, Doamne, ce s-a mai Înfuriat polițistul: a pornit-o În galop pe urmele noastre strigînd să ne oprim, iar tata rîdea ca un nebun și spunea: Dă-i bătaie! Dă-i bătaie! Nu există pe lume cal care să te poată ajunge! Dar tînărul s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de gînd să facem și unde ne trezim; era ferm hotărît să ne aresteze pe toți pentru că am tulburat liniștea la ora aceea tîrzie cu „comedia aia“; și-i tot spunea „comedia aia“ cu atîta dispreț, Încît tare m-am Înfuriat pe el, pentru că mie mi se părea că arată minunat, era vopsită În culoarea vinului roșu, parcă-ți venea s-o mănînci, și m-am enervat cumplit auzindu-l cum vorbește. Nu știu de ce m-am enervat, dar probabil singura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
gata să se Împlinească și care făcea parte din noapte, din misterul și bucuria vieții, din bucuria Întunericului violet, așa cum făcea parte din ele și parfumul fiorilor, al frunzelor, al ierbii și al pămîntului. Probabil că de-aceea m-am Înfuriat atît de tare cînd l-am auzit pe polițist că-i spune „comedia aia“, deși atunci nu mi-am dat seama care-i motivul. Se pare că polițistul era hotărît să ne bage pe toți la răcoare, dar atunci tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și-ncercam să o depășim, mașina s-a Înecat, a tușit și s-a oprit. Bine-nțeles, i-am auzit pe cei din trăsură rîzÎnd, iar unul ne-a strigat ceva În legătură cu iepurele și broasca țestoasă. Iar eu m-am Înfuriat atît de tare și m-am simțit așa de umilită și mi-a fost atît de milă de șofer, că tata a zis: „Nu te necăji, poate că nu totdeauna cîștigă cei iuți cursa, dar o să vină și vremea iepurelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și a ridicat pînzele bucuros. Avea doar un singur ochi și nu găsise aur. Cei din Catawba sînt neîntrecuți În arta discuțiilor și dezbaterilor bine argumentate. În timp ce locuitorul din Carolina de Sud sau de pe Mississippi, mai iute din fire, se Înfurie și e gata să-l ia la bătaie pe cel care-i pune la Îndoială cuvîntul sau Îi contrazice părerile, În ochii locuitorilor din Catawba se aprinde o altă lumină - plăcerea de a demonstra dragostea scoțianului pentru discuția În contradictoriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și Rufus Porter a-ncercat din nou același vicleșug, a avut neobrăzarea să intre-n biroul tatălui tău, țanțoș ca un cocoș, și să-i ceară să-i semneze o poliță de cinci sute de dolari. Taică-tu s-a Înfuriat așa de tare că l-a luat de guler și l-a azvîrlit În mijlocul pieții și i-a zis: „Dacă te mai prind pe-aici, maimuțoi nenorocit“ - chiar așa i-a zis, că doar știi cum vorbea, nu se-ncurca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mi-am zis atunci, am suferit destul, nu mai pot să suport, așa că am pornit-o de una singură ca să lămuresc odată lucrurile. Mi-am dat seama că Ambrose spune adevărul... atunci mi-a povestit cum bate cîmpii și se-nfurie pe chinezi tatăl tău și ce multă bătaie de cap le dă... ceea ce era cît se poate de adevărat... O fi fost el cîrciumar, dar cu mine a fost cinstit și cred că mi-a spus adevărul. „Am făcut tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
înfățișare plăcută. Trei zile ieșiseră împreună la teatru, la filme, la restaurante. Mă uit în jur la camera cu pereții de paiantă, cu tavanul jos, cu plasa de pâine agățată într-un cui pe zid, să nu intre șoarecii. Mă înfurii cumplit. Hai să ieșim, să ne plimbăm! Mă sufoc aici. Mergem pe malul gârlei, pe lângă casele vechi în fața cărora, pe băncuțe, stau babe interbelice. Intrăm în Herăstrău și mărșăluim împreună cu coloana de funcționari care se plimbă pe aleea strâmtă dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în ureche: ce faci, domle, vrei să mă nenorocești de tot? Da’ chiar nu te uiți ce faci cu mâinile alea? Cetățeanul își cere scuze cu jumătate de gură și se intoarce cu spatele, să privească pe fereastră. Asta o înfurie cumplit pe mătușă-mea: păi știi dumneata de câte ori am fost eu operată la ochiul ăsta? Știi câți bani am dat prin spitale? Pasagerii dau din cap cu reproș civic: așa e unii, critică bătrânii, da pe ei nu se vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Căci eu am căutat și sinonime pentru război și am găsit gherghef, care vine din turcă și, dacă aveți posibilitatea, căutați sensul acestui cuvânt În limba lui de origine. Vă rog!) În rest, bine. Zare * În cele din urmă te Înfurii pe ceva și pleci fără a-ți lua răma bun de la bătrânul Învățător. Vei sta două ore În stația autobuzului, fumând și gândindu-te la lucruri frumoase, luminoase, viitoare. Cu vreo jumătate de oră Înainte de sosirea autobuzului În stație mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]