5,200 matches
-
acasă!/ Nu pot, căci acasă am soție!/; Ia-mă, dragule soră acasă!/ Nu pot, pentru că am soră acasă!/ Ia-mă, dragule străină acasă!/ Nu pot că acolo nu am nevoie de străini!/”, sau „Gerule, nu mă-ngheța/, Gerule nu-mi îngheța calul/”, uită se alină, visează...! În egală măsură cu farmecul cântecului, artista Tania Popa înflorește în oglinda privirii spectatorilor încă un chip agreabil, acela de actor de teatru și cinema. E radios, acest chip, spontan, vivace, luminos! În fața Taniei Popa
TANIA POPA. SCENA ESTE A EI ŞI EA A SCENEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373797_a_375126]
-
și soare! Pune-n coșul rodniciei, dăruire sufletească! Din fiorii nostalgiei, o iubire să renască! Lasă-n vremuri de restriște, cu iubire trecătoare, ploaia gândurilor triste. Spre a vieții resemnare. Cu plâns de frunze scăldate în lacrimile sângerii, sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii. Prin a iernii hibernare, duc în scorbură de gânduri, vis de primăveri cu soare, cu al lirei glas în rânduri. © Maria Filipoiu 24.09.2014 © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: TOAMNA GÂNDURILOR MELE / Maria Filipoiu : Confluențe
TOAMNA GÂNDURILOR MELE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373821_a_375150]
-
Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului TOAMNA CARE VA SOSI Sosește iarăși toamna cu frunzele de-a valma, Cu cețuri încâlcite printre copacii goi, Să-ți răvășească părul și să-ți înghețe palma, Să-ți ude iar obrajii cu lacrimi și cu ploi. Și-aduce în vârtejuri frunziș uscat și veșted, Așează strai de brumă pe parcuri și alei Și-un fir de lămâiță îți pune iar pe creștet Și-n gene
TOAMNA CARE VA SOSI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373851_a_375180]
-
ce-o știam. Îți simt iubirea, cred în ea, Dar ce păcat că o umbrești, Cu fantezii ascunse-n firea Ce-ți vine strașnic s-o hulești. Îți amintești, a nins cu lacrimi, Într-un moment dorit divin, Sângele a înghețat în inimi, Și cât de frig mi-e în destin. Mă doare acum, ca altădată, Ce cruntă soartă să primești, Când ești curat și fără pată, Iubire, pe care o contești. Ce pot să fac? Să te păstrez? Să-ți
MI-E UN DOR NEBUN DE TINE de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373935_a_375264]
-
Acasa > Poezie > Delectare > CRIOGENIE Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2052 din 13 august 2016 Toate Articolele Autorului Te-aș îngheța într-o secundă nudă. Și trupu-n vin l-aș conserva-n aval. Să te păstrez în epiderma-mi udă de pofte decăzute, imoral. Te-aș inventa un fluture pe sâni, Să-mi gâdili cu antena un pistrui și-o păpădie
CRIOGENIE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373962_a_375291]
-
în care azi am primit ultimul bilet, Pentru ultima călătorie cu o destinația necunoscută mie. Vagoanele sunt pline dar fără de lumină, Tăcerea muribundă se instalează și-n oasele turtite În care inima nu mai pulsează, Câtă tăcere, unde totul mă-ngheață! Referință Bibliografică: Tăcere muribundă Autor: Claudia Bota / Claudia Bota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2291, Anul VII, 09 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Claudia Bota : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CLAUDIA BOTA de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374025_a_375354]
-
rece... Viscolul, prăpăd în cale-i, numărata-mi zile, zece. Pomii îmbrăcați în gheață-și osândesc chircite ramuri, Flori de gheață nemiloasă înfloresc timid pe geamuri, Pe obrazul unei mame curge-o lacrimă sărată... Numai ea în miezul iernii nu îngheață,-i prea curată. Păpușa de cârpă În fiecare zi când se-ndrepta spre școală Fetița se oprea la o vitrină... goală... Se-apropie acum cu o mânuță-ntinsă, Să mângâie fereastra ușor întredeschisă. A fost un magazin cu multe jucării
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
mâncăruri bune și mămăligă la un pui de om, noi străbăteam întreaga lume și ne iubeam la umbra unui pom, acuma toamna a venit prin vii, amestecată e cu iarna peste dealuri și brumărește într-una pe câmpii și uneori îngheață apa în maluri, e frig, e ger și zilele au scăzut și scot afară luna să-mi lumin căsuța mea, un cort făcut în care mă iubesc lângă un vin. Referință Bibliografică: toamnă nomadă / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TOAMNĂ NOMADĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374135_a_375464]
-
zile, de când îi fugise secretara în Germania, lipsea din sertarul școlii ștampila oficială, cea cu care parafau diplomele de bacalaureat. Femeia nu putea uita cum îi îndesase în brațe soțului - îmbrăcat în grabă cu izmene și haine groase, ca să nu înghețe dacă-l duc la canal - o legătură cu cele trebuicioase, periuță de dinți, o fotografie cu copilele și ceva merinde. În acea noapte de pomină, intrusul se dovedise a fi un oarecare, cetățean german, venit întâmplător să-și viziteze familia
PORTRETUL FĂRĂ OCHI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375300_a_376629]
-
din contră, în ajun de bucurii, la țărmul unde totul stă să-nceapă, cu buze noi, de bine te-aș vorbi. CRĂCIUN Ce trup poate să aibă o idee? Ca-n veșnica poveste de Crăciun, când în oglinzi de ape-ngheață tun un gând, ca Dumnezeu într-o femeie. Citește mai mult SURGHIUNDin sute de puternice cuvinte,te rog, alege dulce-njurătura,ca în grădini să mă trimiți cu gura,pe unde lumea încă stă cuminte,și totuși i se dau
ELISABETA ISANOS [Corola-blog/BlogPost/375489_a_376818]
-
soare,din contră, în ajun de bucurii,la țărmul unde totul stă să-nceapă,cu buze noi, de bine te-aș vorbi.CRĂCIUNCe trup poate să aibă o idee?Ca-n veșnica poveste de Crăciun,când în oglinzi de ape-ngheață tunun gând, ca Dumnezeu într-o femeie....
ELISABETA ISANOS [Corola-blog/BlogPost/375489_a_376818]
-
din contră, în ajun de bucurii, la țărmul unde totul stă să-nceapă, cu buze noi, de bine te-aș vorbi. CRĂCIUN Ce trup poate să aibă o idee? Ca-n veșnica poveste de Crăciun, când în oglinzi de ape-ngheață tun un gând, ca Dumnezeu într-o femeie. Băltoace albe, fete-nsărcinate, necunoscutul mire nu apare, și totul este rugă-n așteptare, tăcere, noapte și singurătate. E plin de-un nimeni care prinde carne în ape și în aburii pe
POEME DIN OMBRIA de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375485_a_376814]
-
de remișcarea cutremurelor care se succedau încontinu, gravitația pământului se pierdu-se și ecuația a rămas nerezolvată, o bucată din planetă s-a rupt dispărând în Univers, numai Europa a rămas suspendată de un colț nordic al Siberiei, și totul înghețase la comandă, orașul își purta vâlvele pe planuri orizontal-verticale, iar de la ferestre mai priveau încă umbre lipite de geamurile nespalate ale timpului, iar în mintea mea devenită între timp analogică, au apărut oameni de zăpadă anacronici, dar obezi și hexagonali
OAMENI DE PĂMÂNT ŞI PIATRĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375573_a_376902]
-
un strop de Dumnezeu... Să discernem că viața e doar un pas Care mult prea repede trece pe pământ Să facem în noi adesea câte un popas Să culegem nectar din al sorții cuvânt. Să nu lăsăm speranțele să ne înghețe Prin ceața și zloata unui cântec de viori În orice notă a clipei se ascunde noblețe Să i-o cântăm celuilalt cu ai iubirii fiori. Referință Bibliografică: Nedezlegată epopee / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2351, Anul
NEDEZLEGATĂ EPOPEE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371833_a_373162]
-
și soare! Pune-n coșul rodniciei, dăruire sufletească! Din fiorii nostalgiei, o iubire să renască! Lasă-n vremuri de restriște, cu iubire trecătoare, ploaia gândurilor triste. Spre a vieții resemnare. Cu plâns de frunze scăldate în lacrimile sângerii, sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii. Prin a iernii hibernare, duc în scorbură de gânduri, vis de primăveri cu soare, cu al lirei glas în rânduri. PRINȚESA TOAMNĂ Toamnă-prințesă cu frunze-n diademă, te-așteaptă Vântul hoinar la răspântii! Să te
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
Sub nori se ascund raze de soare, focul să le stingă aburi plumburii. Soarele-n zâmbet pune răcoare, iar vremea vopsește pomii ruginii. Văl plumburiu întunecă văzduh și înfiorează gânduri omenești ce-și duc ecouri în vorbe de duh. Că îngheață maniere sufletești. În văl plumburiu se cerne viața naturii în a vremii amorțire. Prin iarnă să-i legene speranța, cu dor de-a Primăverii revenire. SUNT TOAMNA IUBIRII Sunt Toamna iubirii pierdute, de dorul unui vis fremătând. Dorințe-mi pun
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
fruntea îmi mângâie tandru. Cu reci fiori, în suflet pătrunde, dor înfocat cu ploaie să-mi ude. Cu frunze în zbor îmi alungă vis că, Toamna vieții cu ele mi-am scris. Cu sărut rece îmi lasă fior, să-mi înghețe dorință de amor. Mă vindecă de iubire și dor, cât din misiune e dezertor. Suvenir îmi dă lira viorii. Pe-aripi mă poartă să ating norii. Cioburi de speranță-mi duce-n zare, până în primăvară cu floare. Din frunze strâng
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
dar fericiți că abia au scăpat de profesori sau învățători, coboară gălăgioși în fugă dealul pe strada ce vine de la Cimitirul Eroilor, unde s-au depus coroane. Ici, colo câte un pensionar veteran de război, cu pieptul plin de decorații, înghețat de frig merge grăbit spre casă cu gândul la cana de vin (sau de ceai) ce-l așteptă pe sobă sau poate la rețeta compensată pe care trebuie s-o cumpere. Ziua liberă, care oricât de liberă ar fi pentru
CUM MI-AM PETRECUT ZIUA NAȚIONALĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371947_a_373276]
-
miracol din care ieșim mult prea devreme, iar mulți dintre copiii din ziua de azi o părăsesc fără amintirile pe care le scoatem noi la lumină cu ocazia iernii mai ales.Aș opri mașina ca să dau ocazia odraslei mele să înghețe puțin lângă ceilalți copii, dar scopul călătoriei este slujba de Sfântul Andrei. Poate că, va veni și zăpada în curând, să le ofere copiilor aceleași plăceri care ne-au bucurat nouă copilăria. Mănăstirea e acolo, în liniștea pură a pădurii
SLUJBA DE SF.ANDREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371971_a_373300]
-
Dar tu nu știi că pe mine, negreala ta mă necăjește, și naturii nu-i place. - Bine, bine zăpadă, nu-mi mai filozofa tu atâta, că nici tu nu ești mai bună decât mine. Că de multe ori, gerul te-ngheață și oamenii alunecă și-și rup câte-o mână sau vreun picior. - Da, așa este, dar eu nu fac rău intenționat ca tine, eu fac rău din cauza neatenției oamenilor. - Bine, bine, hai că nu vreau să mă cert cu tine
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
spre oazele plăpânde, În care caravane au campat. Valuri fierbinți acoperă-n perdele Orice mișcare, izolată-n noaptea grea, Pierdut în vraja piramidelor rebele, Te-ntrebi unde e luna când nevoie ai de ea? Țipete stranii și răscoliri de lupte, Îngheață sufletul și-l împietresc, Din alte lumi par zgomotele rupte, Se-apropie și știi că nu te ocolesc. Cămila, scurt tresare lângă tine Și călăuza pare c-a pierit demult, Să urli-n întuneric și ție parcă-ți vine De
PRINTRE PIRAMIDE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371992_a_373321]
-
luminoase portretele marilor gânditori ai lumii: Marx, Engels și sfrijitul acela de Lenin. La ei se uitau oamenii când devorau și lăcrimau de bucurie... *** Consiliul Seniorilor Supraveghetori se întruni sub auspicii nefaste. Aripile negre ale președintelui zbârnâiră sinistru. Întreaga adunare îngheță: - Am tolerat peste poate liberul arbitru, legea fundamentală a speciilor dotate cu conștiința de sine! Eroare! Acești nefericiți pe care trebuie să-i veghem și să-i îndrumăm au luat-o pe o cale complet greșită. Sunt paraziții universurilor inteligente
ÎN SFÂRŞIT, COMUNISM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371982_a_373311]
-
Băiatul era cel care trebuia să facă prima mișcare. Deodată, Ștefan se opri. Neonul de pe stâlpul apropiat pâlpâia sfârâind și împrăștiind umbre mișcătoare în jur. Oana se opri și ea, cu ochii sfredelitori în ușoara ei miopie. Spațiul și timpul înghețară concomitent. Erau doar ei doi, singuri în fața clădirii adormite în coasta Parcului Municipal, scăldați în lumina chioară, pâlpâitoare, la nici un pas unul de altul. Ștefan îi zâmbi: - Ce ai spune dacă te-aș săruta? Oana tresări în adâncul ei, nerăbdătoare
PRIMA ÎNTÂLNIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372001_a_373330]
-
nu reușește să termine toate brazdele de legat până se ridică soarele, ar trebui să mai vină o zi, însă spera să reușească. Spre ziuă au căzut câteva picături de umezeală. Noaptea fusese răcoroasă și acum simțea cum transpirația îi îngheța pe spatele său ud. Razele lunii îi călăuzeau pașii prin lan. Aproape că legase jumătate din suprafața secerată. Aduna cu brațele, strângea tare snopul sub genunchi, băga legătura de cicoare pe sub el, apoi o împletea să fie snopul cât mai
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
zbor, Când plutesc spre tine, peste negrul nor. Brațele tristeții se-ntind, în tăcere Și îți cuprind ființa plină de durere. Să scapi, aș vrea, de a ei strânsoare Gândul tău să fie, din nou, plin de soare Ai lacrimi înghețate de răsuflul rece Voi aștepta ca răul, ploaia, să-l înece Să dispară umbra, ce-ți stătea în suflet Ușori să-ți fie pașii prin a sorții umblet... M-am întrebat, ades, ce-am fi fără Soare, Făr' de mângâiere
ATÂT NE MAI RĂMÂNE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372042_a_373371]