2,611 matches
-
1963 citați de Pahlavan). Dependența de filum în declanșarea comportamentului ofensiv la animalele ce au fost supuse unor stimulări "aversive" i-a determinat pe cercetători să emită ipoteza conform căreia atât la oameni, cât și la animalele există o tendință înnăscută spre agresivitate (Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). O ipoteză contrară afirmă în schimb că comportamentul ofensiv nu trebuie considerat la fel cu cel alimentar, sexual etc. (Scott, 1958 citat de Pahlavan, 1987). În opinia autorilor ultimei ipoteze, nu există
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv. Ținând cont de criteriul folosit pentru a explica originea comportamentului agresiv, teoriile tributare concepției biologice îmbrățișează două orientări fundamental diferite. Prima orientare consideră că agresivitatea este un comportament intern spontan, rezultat al unei pulsiuni interne, considerată de cele mai multe ori înnăscută și care se manifestă prin reacții agresive (Lorenz, 1966). Cea de-a doua orientare susține ipoteza conform căreia agresivitatea este răspunsul organismului la un stimul exterior (Scott, 1958). Concepția comportamentul agresiv ca mecanism bazat pe pulsiuni interne susține ipoteza, slab
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
elemente funcționează de parcă ar avea o semnificație anume pentru membrii unei specii date. În opinia lui Eibl-Eibesfeldt (1979 citat de Pahlavan, 1987), organizarea unor comportamente, printre care și cele agresive, este determinată de un proces de maturizare influențat de caracteristici înnăscute. Reluând definiția lui Medioni, Pieron (1979 citat de Pahlavan, 1987) consideră că, în calitatea lui de comportament instinctiv, comportamentul agresiv este spontan, având o structură specifică și fixă "ce depinde de existența unei înlănțuiri neuroendocrine particulare ca mecanism declanșator înnăscut
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
înnăscute. Reluând definiția lui Medioni, Pieron (1979 citat de Pahlavan, 1987) consideră că, în calitatea lui de comportament instinctiv, comportamentul agresiv este spontan, având o structură specifică și fixă "ce depinde de existența unei înlănțuiri neuroendocrine particulare ca mecanism declanșator înnăscut". În opinia unor cercetători, spontaneitatea comportamentului agresiv se datorează unei acumulări de energie în sistemul nervos (Freud, 1887-1902/1956; Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). De unde rezultă nevoia de eliberare, nevoie pe care organismul o satisface prin manifestarea unor reacții
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nivelul validării științifice a ipotezelor, cât și la nivelul fundamentelor și consecințelor ideologice. Sociobiologii se identifică cu orientările teoretice ce susțin că genotipurile determină în mod direct comportamentele. Originalitatea concepției lor se regăsește în ipoteza care presupune existența unui mecanism înnăscut în fiecare organism ce încearcă să asigure păstrarea și supraviețuirea genotipului. Această nevoie fundamentală înnăscută determină o selecție a comportamentelor care să permită supraviețuirea genotipului, incluzând comportamente în favoarea unor indivizi considerați a fi purtătorii unui genotip asemănător sau identic. Cairns
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
identifică cu orientările teoretice ce susțin că genotipurile determină în mod direct comportamentele. Originalitatea concepției lor se regăsește în ipoteza care presupune existența unui mecanism înnăscut în fiecare organism ce încearcă să asigure păstrarea și supraviețuirea genotipului. Această nevoie fundamentală înnăscută determină o selecție a comportamentelor care să permită supraviețuirea genotipului, incluzând comportamente în favoarea unor indivizi considerați a fi purtătorii unui genotip asemănător sau identic. Cairns (1986 citat de Cairns et al., 1988) subliniază importanța factorilor biologici în dezvoltarea indivizilor, dezvoltare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
prietenii de-o viață a faimoasei sale mame cu Viorica Cortez. Viorica Cortez, despre care el azi scrie și pe care toată lumea o cunoaște. Imensă, marcantă personalitate artistică, deosebit om de cultură. Când am colaborat prima dată, impresia unei naturaleți înnăscute în a-și împărtăși arta cu tinerii artiști a fost de neașteptat. M-a tulburat. Delicatețea sufletească, puritatea expresivă a cântului, toate acestea m-au sedus și, desigur, am simpatizat cu ea. Generozitatea sa proverbială nu s-a dezmințit și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Cine să uite spectacolele de la Opera din Paris, din 1970, în care a dat peste cap toate cli șeele pe care se obișnuise să le aibă eroina lui Bizet? Avea de partea ei senzualitatea naturală, privirea fulgerătoare și seducția vocală înnăscută. Devenită franțuzoaică după căsătoria cu Emmanuel Bon de ville în 1974, Viorica a întruchipat la Palais Garnier, într-o ma nieră aproape referențială, câteva dintre personajele marelui repertoriu, alături de cei mai mari cântăreți ai timpului. A fost superbă în dificilul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mai înainte partidul contrar care îl precedase. O altă calitate a lui Julie este că, așa înflăcărată cum era în opiniile sale, spiritul de partid n-a împins-o niciodată către spiritul de intrigă. O ferea de asta o mândrie înnăscută. Cum ne facem întotdeauna un sistem care să se potrivească defectelor noastre, multe femei își imaginează că ele cer posturi, credit, influență pentru prietenii lor doar pentru că le e drag binele. Numai că, fie și admițând că motivul atât de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
căsătorește cu poetul Scarron, care o lasă văduvă la 25 de ani. Este educatoare a copiilor lui Ludovic al XIV-lea. Are un puternic ascendent asupra regelui, astfel că, după moartea reginei, acesta se căsătorește cu ea în secret. Institutoare înnăscută, creează Saint-Cyr, unde puteau fi educate fetele din familiile nobile în mod gratuit. MARAT, JEAN-PAUL ăBoudry, Elveția, 1743-Paris, 1793). Om politic revoluționar. Înainte de Revoluție, medic în garda contelui d’Artois ă1777); ca revoluționar, este dintre cei mai radicali; funcționează ca
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
II și III de studenție, respectiv în ultimii săi ani la catedră. Se impunea prin alura sa atletică, mersul elegant, figura plăcută și zâmbetul cuceritor (studentele îl mâncau din ochi, dar el n-avea timp pentru ele). Era un orator înnăscut ... însoțit de o gestică expresivă. Deși venea totdeauna la curs cu un text scris, nu îl folosea niciodată. Prof.dr. Nicolae Lupu Nu l-am auzit repetându-se vreodată. Folosea harta și tabla în ritmul vorbirii ... într-o cursivitate perfectă, accesibilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
absolut nimic fără umor. Umorul dezumflă cel mai bine prefăcătoria și, ca romancier, mă interesează cum sunt oamenii cu adevărat și nu cum s-ar vrea ei prezentați. Acestea fiind zise, cred că mai pot exista eroi și eroine: nu înnăscuți, ci creați de împrejurări. LV. Folosești, cu mare economie peisajul. Spre deosebire de majoritatea autorilor contemporani (chiar poeți) care fug de descrierea realistă demodată, atât de compromisă de Balzac și alții, faci din fiecare peisaj un mic poem. Îți condimentezi astfel romanele
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
linie este considerat părintele străbun al asociaționismului. În acest sens, el a explicat și modul în care se combină mental diversele date reflectate, cum acestea corespund unei ordini logice. Astfel, Aristotel a demonstrat cum unele din mișcările corporale pot fi înnăscute, cum, sub influența agenților lumii externe, se pot lega unele de altele (condiționare) și că această împreunarea (asociere) dintre elemente este o funcție dependentă de gradul lor de asemănare, de diferențiere sau de succesiune temporală. Prin formularea principiului condiționării, Aristotel
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cunoaștere pentru științele naturii. d. În sfârșit, există acte psihice care atunci când sunt angajate dau naștere la cunoștințe adevărate despre lume, adică oferă informații cu privire la reglarea mișcărilor corporale. De actele de acest fel răspunde gândirea, ea fiind un proces psihic înnăscut, independent de experiența și voința omului. Gândirea este posibilă datorită proprietății sale substanțiale independente, care pe căi tainice ajunge să se poată asocia în epifiză cu substanța materială. 5. Monismul lui Baruch Spinoza Centrul filosofiei și gândirii progresiste medievale a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acord cu opiniile congenerilor săi, Locke a fost cel care s-a dovedit a fi adversarul cel mai aprig al metafizicii carteziene. A arătat, în acest sens, că în mintea noastră nu poate exista nimic prefăcut, vreo idee sau principiu înnăscut. 2. Critica apriorismului gândirea științei prin experiență Critica vehementă a ideilor înnăscute a abătut atenția de la înrudirea internă și de fond a concepției lui Locke cu cea a lui Descartes. Ambele perspective s-au clădit pe postulatul conform căreia obiectul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dovedit a fi adversarul cel mai aprig al metafizicii carteziene. A arătat, în acest sens, că în mintea noastră nu poate exista nimic prefăcut, vreo idee sau principiu înnăscut. 2. Critica apriorismului gândirea științei prin experiență Critica vehementă a ideilor înnăscute a abătut atenția de la înrudirea internă și de fond a concepției lui Locke cu cea a lui Descartes. Ambele perspective s-au clădit pe postulatul conform căreia obiectul înțelegerii se află nu în lucrurile externe și nu în ideile din
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
distinct și cu autonomie funcțională în raport cu lumea fizică și neanimată. Diferențele senzoriale înregistrate la oameni le-a explicat pe baza modului de funcționare a nervilor, a legăturilor posibile dintre aceștia. În plus, a luat în considerare problema delicată a ideilor înnăscute, pe care le-a explicat pe baza funcționării acelorași circuite neuronale, acelea cu care individul se naște. Nu a admis soluția, potrivit căreia, înnăscute ar putea fi cumva și unele concepte și gânduri; a considerat că acestea se constituie doar
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nervilor, a legăturilor posibile dintre aceștia. În plus, a luat în considerare problema delicată a ideilor înnăscute, pe care le-a explicat pe baza funcționării acelorași circuite neuronale, acelea cu care individul se naște. Nu a admis soluția, potrivit căreia, înnăscute ar putea fi cumva și unele concepte și gânduri; a considerat că acestea se constituie doar pe baza experienței. Totul pornește de la elementele primare ale senzațiilor, care preexistă în structura sistemului nervos. A postulat în acest fel o întrepătrundere încă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aceleași legi de progres și direcționare ca și cele trupești. Influența darwinismului asupra psihologiei s-a materializat în mai multe direcții. Prima s-a concretizat prin asimilarea în noul sistem a ideii însăși de dezvoltare. Ipoteza existenței unor caractere moștenite, înnăscute, ca fiind diferită de cea a caracterelor dobândite ontogenetic era, desigur, mai veche decât lucrarea lui Darwin, însă în contextul teoriei lui aceste idei au fost reformulate și așezate la locul lor. Desigur, cu mult înainte de Darwin se ajunsese la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
modalități senzoriale de recepție a creat terenul favorabil pentru căutarea mecanismelor neuronale implicate. Soluțiile au apărut abia ulterior, din partea celor aflați sub influența concepției evoluționiste. Era necesară realizarea unei deschideri conceptuale care să permită implicarea în reflectare a ceea ce este înnăscut alături de ceea ce ține de domeniul experienței individuale, fapte care anterior erau puse simplist pe seama intervenției rațiunii reflectante prea generice, a celei apriorice. A fost necesar ca însemnătatea exercițiului să ajungă pe masa de lucru a fiziologilor, ca efectele acestuia să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
exercițiului să ajungă pe masa de lucru a fiziologilor, ca efectele acestuia să fie evidențiate distinct ca acționând independent de buna funcționare a receptorului. Pe de altă parte, s-a înmulțit simțitor numărul celor care susțineau însemnătatea intervenției unor factori înnăscuți în producerea reflectării senzoriale. Necesarul progres s-a materializat la confluența dintre tendințele explicative nativiste și cele empiriste și îl are ca un reprezentat distinct pe fiziologul german Hermann Helmholtz (1821-1894). De numele lui Helmholtz se leagă reconstrucția din rădăcini
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
că gândirea este un produs al activității creierului. Punctul de plecare al gândirii lui Helmholtz în problema recepției senzoriale se găsește la Müller, de la care preia și acceptă ideea existenței la nivelul modalităților senzoriale a unor elemente primare, în sine, înnăscute. O soluție care contribuie la deschiderea și totodată la închiderea sistemului său de cuprindere a reflectării senzoriale. El însuși va recunoaște că descrierea producerii senzațiilor în formă pură devine ceva foarte dificil; explicarea senzației este cu atât mai dificilă cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
însemnele nașterii viitoarei științe a psihologiei, ale cărei fundamente a reușit să le schițeze. A făcut acest lucru prin emiterea de numeroase ipoteze privind suportul organic al reflectării senzoriale. Dintre acestea, mai importante sunt cele privitoare la: circumscrierea rolului caracterelor înnăscute în favoarea rolului decisiv al experienței anterioare în reflectarea senzorială; accentuarea faptului că reflectarea senzorială depinde de obiectul de reflectat, spre care este îndreptată modalitatea senzorială; evocarea rolului mecanismelor musculare în realizarea vederii spațiale; evidențierea caracterului unitar al acțiunilor senzoriale și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
le-a considerat că au relevanță cantitativă, care să fie cuantificabile numeric. O astfel de variabilă luată în considerare a fost cea a încheierii de căsătorii, rata sinuciderilor, etc. Deși acestea au fost clasate în categoria comportamentelor involuntare și deci înnăscute, considerarea lor din perspectivă psihologică întârzia. Erau efecte sociologice, și apariția psihologiei ca știință de sine stătătoare încă nu a fost desăvârșită. Fenomenul psihic considerat era dependent de factori sociali și nu de cei naturali. Întrepătrunderea dintre cele două perspectivă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe a cărui bază aceștia să poată fi selecționați și îndreptați spre școli speciale. Trebuiau deci separați cei apți pentru învățătură, fie ei și leneși la învățătură sau care nu vor să învețe, de cei care, dintr-un motiv oarecare înnăscut și bine determinat nu pot să o facă. În cartea sa, Studii experimentale ale inteligenței, care a apărut în 1903, el remarcă distanța existentă între psihologia de laborator (wundtiană) și psihologia diferențială, aceasta din urmă centrată pe efectuarea de anchete
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]