16,346 matches
-
și s-a produs urmarea imediată. 2.2. Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materiale radioactive, este o infracțiune introdusă în Codul Penal prin Legea 140/1996 și este definită de art. 2791, C.p. astfel: „Primirea, deținerea, folosirea, modificarea, înstrăinarea, dispersarea, expunerea, transportul sau deturnarea materialelor nucleare și a altor materiale radioactive, precum și orice alte operațiuni privind circulația acestora, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Dacă faptele prevăzute în alin. 1
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
radioactive ori corpul persoanei. Subiectul activ îl reprezintă orice persoană. Subiectul pasiv principal este statul precum și persoana fizică ori juridică care a devenit victimă a amenințării sau folosirii materialelor radioactive. Latura obiectivă este reprezentată de acțiuni (primirea, deținerea, folosirea, modificarea, înstrăinarea, dispersarea, expunerea, transportul sau deturnarea materialelor nucleare și a altor materiale radioactive, amenințarea). Cerința este ca acțiunile să fie efectuate fără drept. Urmarea imediată crearea unei stări de pericol pentru valorile apărate de lege. Latura subiectivă o constituie intenția directă
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
scop sau mobil la faptele comise cu intenție. 2.6. Nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri Această infracțiune a fost introdusă în Codul Penal prin art. III din Decretul 365/1976 și a fost definită conform art. 2801 astfel: „Înstrăinarea, ascunderea sau orice altă faptă prin care se pricinuiește pierderea pentru patrimoniul cultural național sau pentru fondul arhivistic național a unui bun care, potrivit legii, face parte din acel patrimoniu sau fond, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
sau din fondul arhivistic național. Subiectul activ este orice persoană. Subiectul pasiv este statul sau orice persoană fizică ori juridică deținătoare legală a unui bun care face parte din patrimoniul cultural ocrotit de lege. Latura obiectivă constă în acțiuni de: înstrăinare (vânzare, schimb, donație, în alte condiții decât cele cerute de lege); ascundere (dosire de bunuri); orice altă faptă prin care se pricinuiește pierderea unu astfel de bun. În toate cazurile enumerate, acțiunea trebuie să aibă drept consecință pierderea efectivă și
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
și să folosească arme de vânătoare cu alice își pot confecționa muniția necesară în limita cantității pe care au dreptul să o dețină. Deținerea muniției în număr mai mare decât cel înscris în permis sau autorizație este interzisă. Împrumutul sau înstrăinarea armelor și munițiilor se poate face numai persoanelor autorizate să le dețină, cu respectarea destinației acestora și a scopului pentru care s-a dat autorizarea. Și persoanele juridice autorizate să efectueze operațiuni cu arme și muniții pot vinde altor persoane
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
de piață și caracteristicile acesteia Satisfacerea nevoilor umane se realizează fie din producție proprie, prin autoconsum, fie făcând apel la produsele altora, obținute prin intermediul schimbului. Autoconsumul presupune un proces de folosire a propriilor rezultate pentru satisfacerea nevoilor. Schimbul reprezintă o înstrăinare a rezultatelor proprii, primind în compensație alte bunuri necesare, inclusiv moneda. Acestor două modalități de satisfacere a nevoilor le corespund două forme diferite de organizare și desfășurare a activității economice economia naturală (autarhică) și economia de schimb (de mărfuri, de
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
Începusem de mult să simt, fie și inconștient (lucru care nu se Încadrează nici științific nici sentimental, ci este ceva aparte pentru care n-am avut și nici nu am cuvinte). Am ajuns să cred că această abordare reprezintă o Înstrăinare umană majoră, care ne afectează pe toți, atât personal cât și social; mai mult, că o asemenea Înstrăinare are niște rădăcini cu mult mai vechi decât accidentul istoric al formei sale prezente științifice sau pseudoștiințifice. Numirea lucrurilor este Întotdeauna implicit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
este ceva aparte pentru care n-am avut și nici nu am cuvinte). Am ajuns să cred că această abordare reprezintă o Înstrăinare umană majoră, care ne afectează pe toți, atât personal cât și social; mai mult, că o asemenea Înstrăinare are niște rădăcini cu mult mai vechi decât accidentul istoric al formei sale prezente științifice sau pseudoștiințifice. Numirea lucrurilor este Întotdeauna implicit o formă de categorizare și, prin urmare, de adunare a lor Într-o colecție, o Încercare de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Însuși naturalistul amator, făcând ca abordarea mai veche și mai umanistă să pară copilărească. Un naturalist amator „bun“ În zilele noastre este doar cel a cărui muncă este prețuită de savanții profesioniști din domeniul respectiv. Un element În plus al Înstrăinării a sosit o dată cu cinematografia și televiziunea, care sunt selective În alt fel. Ele prezintă realitatea naturii nu numai prin alți ochi, ci o versiune a ei În care noutatea și raritatea subiectului joacă un rol preponderent În alegere și tratare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
viața lor de zi cu zi, e mai bine să existe orice reprezentare a ei decât nimic. Și totuși, În mare parte o asemenea reprezentare mi se pare că descinde direct din conceptul de menajerie, o altă selecție, tristă În Înstrăinarea ei, sau reducție, din realitate. Vârâtul umbrelelor printre gratiile de fier nu Încetează o dată cu trecerea de la grădina zoologică la ecran. Mult din știința și erudiția secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea reprezintă, În termeni științifici moderni, o absurditate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
pentru a ne face să ne simțim mai bine, mai bogați În interpretări, mai dinamici. Cred că la natură nu se poate ajunge astfel, transformând-o Într-o terapie, o clinică gratuită pentru admiratorii propriilor sensibilități. Cea mai subtilă dintre Înstrăinările noastre față de ea, și cel mai greu de Înțeles, este nevoia de a o folosi Într-un anume fel, de a trage un folos personal. Nu vom Înțelege niciodată natura (sau pe noi Înșine) pe deplin, și fără Îndoială n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
nu alături de noi sau Împotriva noastră, ci În afara noastră și dincolo de noi cu adevărat străin. Ar putea suna paradoxal, Însă nu vom Înceta să fim Înstrăinați de natură - prin cunoștințele, lăcomia, vanitatea noastră - până când nu-i vom recunoaște propria ei Înstrăinare inconștientă față de noi. Nu fac parte dintre optimiștii extremi care cred că toate relele acestei lumi, și mai cu seamă această prăpastie crescândă dintre om și natură, pot fi rezolvate printr-o Întoarcere la o societate cvasiagricolă, „grijulie“ din punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
de care se bucură acele manifestări recente și dezgustătoare ale unei mentalități pur medievale ca filmul Jaws (Fălci) și toată prăsila lui nefericită. Amenințarea pentru noi În mileniul viitor rezidă nu În natura văzută ca un rechin ticălos, ci În Înstrăinarea noastră emoțională și intelectuală tot mai mare față de ea - și nu cred că remediul stă doar În succesul sau eșecul mișcării de conservare. El stă la fel de mult În a recunoaște că revoluția științifică are o datorie de plătit, că ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
obișnuia Înainte de război. Eram străin de vorbirile lor, printr-o nespus de dulce lene a neparticipării. Interveneam totuși din cînd În cînd În conversația dintre ei ( În bună parte un monolog al doamnei Pavel), nu ca să nu las impresia unei Înstrăinări voite, o absență fals superioară, ci ca să nu mi se observe starea de bine pe care o simțeam În preajma Anei, ca pe o plajă larg desfăcută la soare. Și nimeni nu observă, În afara Anei care trăia o anume neliniște aureolată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
atîtea dintre aceste relicte ar fi murmurat vorbele cunoscute ale lui Tacitus, Major e longinquo reverentia. Depărtarea în timp părea să le sporească rațiunile de impact și pentru că proximitatea relațiilor pe simeză compensa inteligent efectele de entropie morală și de înstrăinare. Găzduită la Accademia di Romania, grăitor pusă în spațiu prin diligențele iscusite ale directorului, Dan Pineta, expoziția căuta nu o paradă inertă, ci niște determinări care să ne interpeleze, ale obiectelor în preajma lor adevărată, ale locurilor în destinul lor inexorabil
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
genului liric în care sentimentele sunt exprimate într-o formă simplă și melodioasă. Exemplu: Cântec haiducesc (literatura populară) - doina - specia liricii populare în care sunt exprimate cele mai puternice și mai deosebite sentimente ale poporului: iubire, ură împotriva asupritorilor, dor, înstrăinare. Exemplu: Măi bădiță, floare dulce (literatura populară) - elegia - specie a genului liric, caracterizată prin exprimarea unui sentiment de tristețe, de regret, de melancolie sau de durere. Exemplu: Melancolie de M. Eminescu - epigrama -specie lirică, de obicei un catren, care satirizează
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
atunci citatele se numesc date și, adunate cu conștiință, formează materialul științelor istorice și a celor naturale. Dar nu citate de acestea ia "Romînul". El ia comentarii străine (nu. fapte sau date) la constituțiuni străine și voiește a dovedi că înstrăinarea a trei ținuturi ale țării nu-i decât o rectificare de graniță. Citarea de autorități dovedește însă trei lucruri: 1. lipsa de cugetare proprie 2. specularea asupra neștiinței publicului, căruia nu i se dă nici i se poate da cartea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
gândirii altor oameni nu dovedește și n-a dovedit de când lumea nimic în privirea obiectului în discuțiune. Argumentațiunea trebuie să fie adevărată și evidentă prin sine însăși, fără ajutorul zeilor de teatru (deorum ex machina). Noi am argumentat astfel: dacă înstrăinarea a trei ținuturi nu e decât o rectificare de fruntarii, atunci înstrăinarea a 4, 5, 10, 20 de ținuturi e asemenea o rectificare de fruntarii. Contra acestei duceri ad absurdum nu poate sta nici o autoritate, nici Vatell, nici Moser, nici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în privirea obiectului în discuțiune. Argumentațiunea trebuie să fie adevărată și evidentă prin sine însăși, fără ajutorul zeilor de teatru (deorum ex machina). Noi am argumentat astfel: dacă înstrăinarea a trei ținuturi nu e decât o rectificare de fruntarii, atunci înstrăinarea a 4, 5, 10, 20 de ținuturi e asemenea o rectificare de fruntarii. Contra acestei duceri ad absurdum nu poate sta nici o autoritate, nici Vatell, nici Moser, nici Martens, nici Bluntschli, nici Klueber, nici Hugo Grotius, cu un cuvânt nimenea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unei bucăți însemnate a țării. A căuta în nori ceea ce-i dinaintea ta, a aduce sofisme și citațiuni unde lucrul e evident va să zică a arunca pulbere în ochii publicului. Scriitorii "Romînului" nu cred ei singuri ceea ce spun când susțin că înstrăinarea Ismailului, Bolgradului și Cahulului nu-i decât o rectificare de fruntarii. Totdauna la comentarea unui articol de lege trebuie să se ție seamă de intenția legiuitorului și de ocazia legii, de obiectul care i-au dat naștere. Intenția Constituantei n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-i decât o rectificare de fruntarii. Totdauna la comentarea unui articol de lege trebuie să se ție seamă de intenția legiuitorului și de ocazia legii, de obiectul care i-au dat naștere. Intenția Constituantei n-au fost de-a prevedea înstrăinarea Basarabiei, iar obiectul care au dat naștere acelui articol n-au fost un război pierdut sau o provinție pierdută. Acum trecem însă și mai departe. Ce are a face dreptul public european cu Constituțiunea noastră internă? Dreptul public european e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Allgemeines Staatsrecht. Vom reproduce întreg pasagiul din capitolul XXIV (pag. 223), ca să se vază înc-o dată în ce fel "Romînul" escamotează toate părțile câte nu-i convin, citând numai bucățele cari, izolate, nu reprezintă spiritul textului. Iata-l: În fine înstrăinarea teritoriului statului sau a unor părți a lui în formele și după noțiunile dreptului privat, precum au obicinuit a o face în evul mediu toți regenții cari vindeau, amanetau, sau împărțeau teritoriul lor ca niște moșii nu mai e astăzi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
amanetau, sau împărțeau teritoriul lor ca niște moșii nu mai e astăzi compatibilă cu caracterul public al suveranității teritoriale. Dreptul public modern. mănține din contra ca regulă principiul nealienabilității și indivizibilității teritoriului statului. Numai prin escepție se poate admite o înstrăinare în forma dreptului public, în temeiul unei legi sau în urma unor tratate internaționale, la cari se numără și încheierile de pace. Hugo Grotius mai cere după dreptul natural, daca o parte a teritoriului statului are să fie înstrăinat, să nu fie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
statului întreg, în momentul în care aceasta e dispusă pentru disoluțiunea comunității. Dar sila împrejurărilor va fi în cele mai multe cazuri de acest fel mai tare decât acel principiu al dreptului natural. Nota 2. Rectificări de graniță nu cad sub noțiunea înstrăinării teritoriului statului. Prin ele nu se înstrăinează o parte a teritoriului statului, ci se determină numai mai de aproape cuprinsul adevăratului teritoriu al statului. Dar daca, pentru Așa se-întîmpla și în anticitate, dar numai la statele a căror principi aveau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe Bluntschli și cum îl cităm noi cu rea-credință. Mai ales alinea ultimă triumfătoare a "Romînului", în care ne provoacă să comparăm art. 2 al Constituției prusiane cu cea română, e un model de bună-credință. În faptă Bluntschli cere ca înstrăinarea teritoriului statului să nu se facă decât în formele dreptului public, prin o lege. Neapărat că prin o lege, căci și Constituanta face legi. Dar forma dreptului nostru public nu e o Cameră ordinară. Constituția noastră nu dă competință Camerei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]