16,092 matches
-
să aștepte, comoara era acolo, iar el nu avea decât să pună mâna pe ea cât mai repede. Așa începuse totul. Mai întâi se apucase să înlăture dărâmă turile. Găsi imediat alte câteva geode, puține de altfel, dar acestea îi întăriseră convingerea că se află pe drumul cel bun. Adunase deja în batistuța pe care o purta în buzunar o grămăjoară frumușică de aur. De acum greutatea acesteia îl încurca și se temea ca nu cumva să o piardă. Nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
circulau prin orășel era dezarmantă. La început fu tentat să-l lase să fiarbă în suc propriu dar apoi își dădu seama că dacă nu-l lămurește, face mai rău. Negând fără să dea nici o explicație, nu făcea decât să întărească acele zvonuri. Ascultă, Maricel! Nu are loc nici un control la secția de poliție de aici din Baia de Sus. Eu sunt de la Iași și mă aflu aici în concediu. De asta am și tras la domnul comandat Pop. Crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pe la spate. Dumnezeul creștin de ce nu-l distruge pe diavol? întrebă Ileana ca și când nu auzise nici un cuvânt din cele rostite de Cristian. Din același motiv pentru care zeii tăi nu fac nimic împotriva vâlvei. Întrebarea ta nu face decât să întărească spusele mele. Stă în puterea lui Dumnezeu să-l facă pe Michiduță să dispară, dar una ca asta nu se întâmplă. De ce? Doar El a creat lumea, implicit și pe diavol, la fel cum poate să pedepsească și să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
întrebă Ileana neliniștită. Eram de față când vă certați amândoi. Nu puteai să auzi discuția dintre noi. Ba bine că nu. V-am auzit perfect. Hm! spuse Ileana gânditoare. Deci, așa stau lucrurile, treaba asta nu face decât să-mi întărească convingerea că ești deosebit. Nici un om de rând nu poate auzi discuția dintre paznic și domniță atunci când aceștia nu vor. Cum spui tu, nu mi-ai răspuns însă la întrebare. Ce va deveni fiul nostru? Crezi că este momentul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lui Godunov drept soție pentru fiul său Fiodor. Țareviciul era plăpând, bolnăvicios și cu vădite probleme psihice. Aflat pe patul de moarte și, cunoscând această stare de fapt, puternicul țar îi cere lui Godunov să îl sprijine pe fiul său, întărind această cerere și în fața consiliului aristocraților de la curte. Desigur că, Boris Godunov nu avea nici o intenție să rămână în umbră. El profită de conjunctura ivită devenind adevăratul conducător al Rusiei. Uneltirile se țin lanț, Boris nefiind străin nici de moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cu scopul de a urmări evoluția evenimentelor din țara vecină. Comisia a arătat consecințele negative ale intervenției sovietice directe și a recomandat respingerea cererii guvernului afgan. Concomitent însă, ca urmare a revoltei gherilelor de mujahedini, paza frontierei sovieto-afgană a fost întărită și aici au început să fie masate trupe. Dincolo de granița statului vecin, a crescut numărul de consilieri sovietici. Situația din Afganistan devenea tot mai volatilă, revolta armată a opoziției islamice ame nința stabilitatea regiunii. Moscova devenea din ce în ce mai îngrijorată de posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lanternei se pierdea dincolo de cotituri. Pe jos, se întindea un strat subțire de nisip sub care inspectorul simțea pietri cele mărunte. Galeria prin care mergeau acum fusese cândva umplu tă cu apă. Roca netezită a pereților nu făcea decât să întărească acest lucru. Un șuvoi subteran cursese pe acolo, poate chiar pârâul prin care trecuseră mai devreme. Se întâmpla ceva ciudat, la început, simțise numai o furnică tură ușoară, aproape insesizabilă în palma mâinii în care ținea toiagul. Apoi, ori de câte ori Pop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
din vale. Simți o durere ascuțită în palmă, chiar în momentul în care reușise să stea în poziție verticală. Își dădu seama că se tăiase în ceva. Pipăi peretele încercând să afle ce îi cauzase durerea. Fundul cutiei metalice fusese întărit cu două profile așezate în cruce. Unul dintre acestea era neîntrerupt de sus până jos, însă celălalt fusese retezat în două pentru a putea fi sudat în poziția corectă. Muchiile acestuia erau ascuțite ca un brici, așa cum rămăseseră în urma tăierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
meșteșugurilor, circulația mărfurilor, prelucrarea minereului de fier, a lemnului, producerea uneltelor și a obiectelor de uz gospodăresc, olăritul torsul, țesutul, râșnitul cerealelor. Pentru secolele VII-IX d.Hr. în Moldova întâlnim două tipuri de așezări: a) așezări deschise și b) așezări întărite cu valuri de pământ și șanțuri de apărare Suprafața așezărilor deschise putea ajunge la 20 ha și erau situate pe pantele line și însorite din apropierea râurilor sau a lacurilor, pe terasele lor inferioare și mijlocii și mai rar în zonele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de vedere al organizării sociale, vechile sate românești erau sate devălmașe ale obștilor țărănești, apărute încă din perioada destrămării comunei primitive.11 Satele de răzeși din Moldova au apărut mai târziu, cel puțin așa rezult din documente, iar pe măsură ce se întărește clasa proprietarilor de pământ, boierii - în principal, dar și mănăstirile și domnia -, apar satele de clăcași, dăruite de domni unor beneficiari. Nevoia de brațe de muncă, rezistența satelor răzășești la transformarea lor în sate de clăcași, dispariția unor sate (Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bucovina Runcului, în partea nordică a moșiei Filipeni, în hotar cu Lecca-Ungureni - n.a.), ceea ce dovedește că vânzătorii erau proprietari deplini, cu acte domnești de întărire. Un alt document care, cu siguranță, este datat greșit, indică anul 1617, când Radu Voievod întărește lui Petre și soției sale Mălina parte din moșia Bucovina Dunavățului, cu hotarul Frunteștilor, de la Nichita, Drago pitar și alții, cu 48 taleri bătuți. După 72 de ani, Petrea și Mălina, ajunși la vârsta de 95-100 ani vând în pierdere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în mai multe documente. Poiana Runcului (un pleonasm, deoarece poiană și runc e totuna). Runcu este întâlnit ca toponim și oiconim pân în secolul al XX-lea, rămânând ca toponim și în prezent. Precizarea din documentele de la Radu Vodă care întărește moșia de cumpărătură lui Petrea și soției sale Mălina „dinîhotarul Runcului, de la Darog Ungureanul” lasă să se înțeleagă că acolo era un cătun, o așezare care continuă pe cea veche de pe vremea lui Coste Călugărul. O dovadă că acea parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mare „îi confirmă satul Ciorești de pe Bârlad, cumpărat cu 80 de zloți tătărăști de la pârcălabul Neagu și de fiica sa Marinca” sau de la Petru Frunteș (posibil frate cu Ion) care primește și el proprietăți „în gura Horaiței, pe Bârlad”, ca să întărim părerea mentalului colectiv că toate, sau aproape toate satele Moldovei, se trag de la Ștefan cel Mare, părintele Moldovei. în sprijinul acestei păreri vine și un act de confirmare a daniei domnitorilor Ilie și Ștefan din 1437 (1438) către pisarul Mihail
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hotarul aceleași moșii, a pisarului Oțel. Legăturile dintre răzeșii celor trei sate, în principal răzeșii din Oțelești și Fruntești, care aveau stăpâniri, părți de moșie, părți din sat, cu țarini, vii, mori, grădini în hotarul satului și moșiei Filipeni, erau întărite și de legăturile de familie. Răzeșii din Fruntești și Oțelești s-au solidarizat în fața amenințărilor venite din partea unor boieri care voiau să acapareze moșia răzeșească. După cum reiese din numeroasele documente ale secolului al XVI-lea și al XVII-lea, răzeșii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deasupra celorlalte. într-adevăr, în secolul al XVIII-lea au loc șase războaie pustiitoare între ruși și turci, desfășurate pe teritoriul Moldovei și șării Românești, populația plecând în bejenie, în zone mai ferite sau la sudul Dunării. Imperiul Habsburgic își întărește stăpânirea asupra Transilvaniei, acceptă legislația veche ungurească de nerecunoaștere a românilor ca națiune în stat, ceea ce va determina apariția conștiinței național-politice românești (Supplex Libellus Valachorum, 1791, document elaborat de reprezentanții Școlii Ardelene), condiționează acordarea de drepturi românilor, dacă se unesc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cumpărătură de la Tudosie, fiul lui Pavel al Molnei și de la unchiul lui, Grigore Roico; asemenea a vândut-o mai sus scrisului popii Andronică și preotesei sale. Deci noi, văzând acest zapis de la atâția oameni buni și slugi ale noastre, am întărit popii Andronică și preotesei lui, ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și cumpărătură, cu tot venitul. și altul să nu se amestece. în Iași, anul 7156 (1648) aprilie 18. însuși domnul a poruncit. Todirașcu, mare logofăt. Corlat [a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
i-au vîndut- Pitrii și muierii lui Mălinii, drept 48 taleri bătuți. Ce încă noi văzînd acest zapis di cumpărătur[ă] di la atîți boieri și oameni buni și bătrîni, și noi am încredințat așajdiri și di la noi am întărit cilui mai sus zapis, Petrii și muierii lui, la ace bucat[ă] și moși[i] mai sus scrisă, cum dat ești și di la noi, di urică și cumpărătură, cu tot vinitul și alții nime să nu să amestice. ]Pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-se alegerea și stâlpirea potrivit cu glăsuirea sobornicescului hrisov, s-au și dat în stăpânirea dumnealui postelnicului pe lâng proprietatea dumnealui Filipeni statornicii lor stăpânire a trii stânjeni ci-i are dumnealui schimbu cu deosebite * 1584 (7092) iunie 25 Petre Voievod întărește lui Cozma Dunavățu și celor patru nepoți ai săi, partea de moșie din Poiana Filipenilor pe care o au de moștenire de la bunicul lor Filipaș. Suret Petre Voievod, cu mila lui Dumnezeu domnul șării Moldovei Adică au venit înaintea noastră
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
văzând domnia mea urice și drese ce au îi pe acea parte ce scrie mai sus pe giumătate de poiană ce se cheam Filipeni să fie cu tot venitul ce scrie mai sus și de la noi, am făcut și am întărit a lor dreaptă ocină și baștină ca să fie lor de la noi ocină cu tot venitul neclintit, nici odinioară în veci. și altul să nu se amestece înaintea aceștii cărți a noastre. S-au scris în Eși anul anul 7092 [1584
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sat, de amintirea bunicii, a prietenilor de joacă, sentimente care i-au fost întreținute și de părinți care n-au rupt niciodată legătura cu satul, cu Slobozia - Filipeni. Mitruț se simte bine în lumea mirifică a copilăriei și, ca să-și întărească legăturile cu locurile îndrăgite, a preluat, prin cumpărare, o mică parte din ceea ce a fost moșia Filipeni a boierilor Rosetti. Astfel, cumpărând de la moștenitorul Rosetteștilor, Mihăilescu, aproximativ 90 ha, se înscrie în șirul proprietarilor fostei moșii, care-și are punctul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ceea ce, pentru comuna Filipeni se reflectă în procesul-verbal încheiat în 2 iunie 1865, în care inginerul topograf însărcinat cu „ridicarea în plan a limitării de la hotară” constată că lucrările au fost efectuate de comisia ad-hocă (pentru aceasta) și verificând măsurătorile întărește separarea terenurilor destinate împroprietăririi de cele care rămân proprietarilor. Suprafața supusă exproprierii reprezintă pământurile aflate în folosința ranilor clăcași și, potrivit legii, ar fi trebuit să cuprindă din moșie, așa cum se statornicise prin alte legi de reglementare a raporturilor dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țăranilor și pământuri domenicale, aflate în deplina proprietate a statului, mănăstirilor și boierilor. O nouă patentă imperială din 1786 desparte pământurile rusticale de cele dominicale (domeniile), prin care se recunoaște dreptul ereditar de folosință asupra pământului lucrat de țărani, măsură întărită de începerea lucrărilor de cadastru. O nouă patentă din 1835 stabilește că țăranii devin stăpâni, cu drept de vânzare și moștenire asupra terenurilor aflate în folosința lor. Legislația austriacă cu privire la raporturilor dintre țărani și proprietari, urmând pe cea românească (Așezământul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mâna lui”, a fost adusă de bejenari din Bucovina. După ce sumanul era cusut, și se aplica pe guler și de-a lungul celor două părți și la poale un șnur cu model, numit sard. Nasturii erau confecționați din același șnur, întărit și cusut sub forma unui bumb. Sumanul era o haină lungă, de iarnă, avea spre poale lărgime, nu era strânsă pe trup ca un palton de astăzi. Se purta și o hain scurtă, din același material, un sumănel, care putea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la aer, în coșare, folosirea și în hrana animalelor. Făina de porumb obținută prin măcinare sau râșnire (aproape la fiecare casă din satele comunei era o râșniță), prin fierbere în ceaun își sporește volumul, devine un terci și apoi se întărește, amestecul fiind numit tot mămăligă, la fel ca fiertura de mei. Tocmai această cereală, constituind hrana de bază în marea majoritate a familiilor țărănești, lipsea în bordeiele celor care munceau pentru producerea ei. Avem numeroase mărturii despre starea de sărăcie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
șipci destul de rezistente ca să „țină”. Pivnița, beciul, dispusă sub chiler sau sub o altă construcție anexă, mai rar detașată, a fost o groapă săpată în pământ pentru a proteja alimentele păstrate pentru iarnă, dar și butoaiele cu vin. Groapa era întărită cu lemn, apoi și s-a adăugat un zid de piatră, apoi a fost zidit din piatră în boltă. În timpul regimului comunist, a fost înființată comisia centrală de sistematizare a satelor (1965), chestiune care a fost dezbătută la Conferințele Naționale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]