5,591 matches
-
pe jos. La ieșirea din metrou trebuia să trec o punte improvizată peste un șanț săpat de curând iar ceva mai departe un firicel de apă care alerga sprinten spre o gură de canal. Deasupra punții o pâclă lăptoasă ne învăluia pe neașteptate de parcă am fi trecut în altă lume, motiv pentru care bâjbâiai cu piciorul în căutarea unui punct de sprijin, dar nimeni nu părea să acorde o atenție deosebită acestui amănunt. Absent ca de obicei, nu am observat nici
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
face în așa fel încât să o întâlnească tot mai des. Și acum... Îl privea cu coada ochiului și dacă a văzut că freacă asfaltul cu vârful pantofului și nu se uită la ea, a ridicat ochii și l-a învăluit intr-o privire cercetătoare. L-a catalogat ca fiind un tip prezentabil! „Da, da, da! Chiar drăguț, dar timid...”. - Ei bine, poate vom discuta și problema asta cu altă ocazie, rupse ea tăcerea. Dar să știi că nici eu nu
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
Sfinxu-i nepăsător în frunte, Inconjoară-mă muntenește, Să ne iubim tot românește! Du-mă la Poarta Sărutului, Strigă-ți iubirea Infinitului, Cuprinde-mă în brațe ardelenește, Să ne iubim iar românește! Du-mă-n Moldova pitorească Să-ți simt iubirea strămoșească Învăluie-mă-n dor moldovenește, Să ne iubim pur românește! Du-mă la malul mării-albastre, Să-i strigi doar dorurile noastre, Muzica valurilor ne unește, Noi ne iubim sfânt românește! Ionica , februarie 2014 Referință Bibliografică: Să ne iubim românește! Ionica Baicu
SĂ NE IUBIM ROMÂNEŞTE! de IONICA BAICU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340943_a_342272]
-
Constiinta > ZBORUL MEU... Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 1158 din 03 martie 2014 Toate Articolele Autorului Zborul meu... Mi-am prins de vise amintiri și-n zborul zilei către mâine, n-am vrut să-l uit pe ieri învăluindu-mă-n suspine... Am crezut că aripi am să pot zbura printre cuvinte, dar, m-am agățat d-un ram ascuns de multe jurăminte. Atunci am pus la gânduri aripi să zboare către zări senine, însă, vântul rece ușor risipi
ZBORUL MEU... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340965_a_342294]
-
Cărți cu el, scrise de mine, au fost traduse și la voi, în România, de către Mioara Izverna. O liniște surprinzătoare s-a lăsat peste întreaga sală. în clipele acelea de deruta, cel care s-a recomandat Conan Doyle, a dispărut, învăluit într-o ceață imprevizibilă. Maestrul Uferini își continuă nestingherit numărul următor, fără nici o perturbare. Porumbeii albi zburau unul după altul din batistă roșie, ținută în cele două mâini. La ieșirea din Teatru, după spectacol, l-am văzut pe Conan Doyle
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
apărută la Editura Paralela 45 din Pitești, 2014, sub sem- nătura autorilor: Badea Constanța, Badea Petronela și Pârâianu Mihai, este un manual de istorie, bine documentat, care, în cele 336 de pagini, „dă la o parte una dintre cortinele ce învăluie încă viața Evului Mediu românesc. Urmărind viața unei familii boierești, desfășurată pe multe veacuri, lucrarea este un ta- blou al vieții din Epoca Feudală a Valahiei nu lipsită de culoare locală, privind îmbrăcămin- tea boierilor, a jupânițelor, aspectul conacelor, al
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
siguranță, femeia emana o atracție aparte. Știa că nu e pentru el, dar ar fi repetat cu plăcere, scena sărutului. Alma ocoli privirea bărbatului,filtrată printre genele negre și dese. Simțea un gol în stomac. Brusc, o căldură ușoară îi învăluia pielea. Era tulburată. - Dați petrecere fără noi? apăru Eustace însoțit de Mary. - Afaceri cu pustii mei. Mergem? Pădurea ne așteaptă. - Sună promițător, se pisicea Mary. Glasurile lor se estompau pe măsură ce se îndepărtau. - Copii, la treaba! Pregătiri. Avem de pus la
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
cu lordul, au nevoie de puțină intimitate. Băiatul încuviință și se conformă. Alma privi prin deschizătura ușii. Leon stătea jos pe podea cu coatele pe genunchi și bărbia sprijinită în palme. Ochii fixau femeia splendidă, cu pielea creolă ce-l învăluia cu ochii calzi și părea că-i vorbește din tablou. Lacrimi înțepau ochii Almei. Cel mic purta o conversație imaginară cu mama lui. Simțea o greutate în piept și șalul alunecă de pe umeri. Simți prezența unei alte persoane. Se întoarse
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
Se ridică din pat, să deschidă fereastra. Aerul călduț adia ușor. O răcorea și îi aducea puțină liniște. Privea grădina imensă cu pomi mici și iarbă deasă. Straturi de flori așezate strategic înfrumusețau aspectul. Felinarele împânzite pe domeniu luminau discret învăluind în mister curtea și conacul. Galopul unui cal se auzea apropiindu-se zgomotos. Apariția lordului M.Joseph o surprinse și se retrase după perdea, deși nu erau șanse să fie observată. Camera era cufundată în întuneric. Armăsarul alb, un exemplar
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
o fereastră era luminată obscur. Nu însemna ceva ieșit din comun dar acolo nu locuia nimeni din câte aflase. Starea de nervozitate nu-i dispărea și îi fugise somnul. Luă sfeșnicul cu trei lumânări și deschise prudent ușa. Totul părea învăluit în tăcere și liniște. Norocoși cei ce puteau dormi. Trecuse ceva vreme de când l-a văzut pe lord urcând în conac. Nu-i ieșea din minte scena cu armăsarul. Îl știa pe M.Joseph distant și pragmatic. Atitudinea lui față de
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
pe pământ doar voința noastră contează! Fără aur suntem neputincioși în fața vrăjmașului de la hotare! Niciodată aurul nu trebuie sacrificat, chiar dacă te abați de la calea cea dreaptă! În acel moment de refuz total din partea principelui, raza de lumină dispăru, iar negura învălui din nou împrejurimile cu aripile sale îndoliate. Doar în zona grotei jocul diabolic al limbilor de foc se ridica deasupra stâncilor împletindu-se cu țipetele disperate ale vrăjitoarei și dansul balaurilor ce o scoseseră afară din grotă, pârjolind-o cu
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
la mine. Ca să nu se piardă, am ascuns-o în rădăcini, ca pe o comoară de preț. O comoară tainică pentru urmașii poporului care viețuia pe aceste sfinte meleaguri-dacii Trecuseră câteva zile de la Sărbătoarea Iubirii, sărbătoarea închinată ție, Dragobete. Înserarea învăluise pe nesimțite pădurea, zăpada începea să se topească, iar miresmele pădurii îi fermecau și-i tulburau pe cei cu inima sensibilă. Întreaga suflare era în așteptare, chiar și eu simțeam un freamăt în adâncuri. Dragobete asculta vrăjit. Avea ochii închiși
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
că la șapte biserici, între care și la mănăstire, clopotele au început să bată, singure. Capul lui se păstrează într-o raclă de lemn în biserica mănăstirii. În anii trecuți, se spunea că o mireasmă se răspândea din capul sfântului, învăluind mănăstirea și împrejurimile. Dezvoltarea mănăstirii, nevoia credincioșilor din întreaga țară de a veni la slujbele sale, de a se mărturisi și de a se ruga aici, au impus construirea unei noi biserici, corespunzătoare. Zidirea bisericii a durat până în anul 1986
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
cuprind genunchii. O poartă se deschide ca și cum sfera în care sunt ar avea mai multe încăperi. În albastrul de după ea,o frumoasă femeie și-a clădit din gânduri o insulă pe care își odihnește trupul. Vrăjită de muzica ce o învăluie nu observă gândurile ce se risipesc în mici piese de puzzle. Mai încolo, o scoică s-a deschis fiind gazdă bună pentru o alta ce nu vrea să-și ude gleznele delicate. O tablă de șah se scurge printr-o
SFERA ALBASTRĂ de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341364_a_342693]
-
Armenescu Publicat în: Ediția nr. 718 din 18 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt cupă din mâinile Tale Dublul meu în Duh Este un alb porumbel Ce nu poate umblă singur. Scânteietoarele, mirabilele prea plinele Tale Izvoare Mă umplu, Mă învăluiesc simplu Din creștet până la picioare Și sunt la masă și la cină Ta, Doamne Amfora plină cu vinul vieții Aflată În divinele, nevăzutele Mâinile Tale. Doamne! Ai grijă, nu mă lasă Nu mă scăpa, cioburi să devin Sunt amfora Ta
SUNT CUPA DIN MÂINILE TALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341428_a_342757]
-
și înflorește într-o nouă lumină. Prin versurile delicate așternute pe hârtie, poeta dorește să se destăinuie, să aducă la suprafață trăirile și frământările cele mai profunde. Florentina Dinu “ne vorbește” în poemele sale despre natură, casa părintească, copilărie, timpuri învăluite în ceață. “Când zic Ghimpețeni / zic copilărie.../ aici am crescut/ ca un boboc de floare,/ sădit din iubire./ Îmi amintesc de bunicul,/ ... / “planta în podul palmei sale,/ gutui, meri,/ la umbra cărora / îmi găseam popas;/ îi unda cu viață / din
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
mai mult timp de prezență Moșului!” Aș încheia, spunând: Oameni buni, avem mare nevoie de Moș Crăciun! Iată ce lucruri minunate poate aduce Mosul în suflețelul innocent al unui copil. Așadar, să ne lăsăm, măcar acum, în prag de sărbătoare, învăluiți de inocentă și puritatea Copilăriei! CRĂCIUN FERICIT! LA MULȚI ANI! prof. MĂRICICA STROIA, Adjud Referință Bibliografica: Măricica STROIA: Mai avem nevoie de Moș Crăciun? / Măricica Stroia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 349, Anul I, 15 decembrie 2011. Drepturi de
MAI AVEM NEVOIE DE MOŞ CRĂCIUN? de MARICICA STROIA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341422_a_342751]
-
dintâi care se hotărâse să treacă la acțiune fusese o băbuță cu fața adânc ridată, ea se apropiase de mine scotocind în poșeta ei veche împodobită cu mărgele negre, în care dibuise curând, între batiste și mătănii, o pastilă îngălbenită, învăluită în celofan. Mi-o întinsese, îmbiindu-mă cu gesturi sugestive s-o înghit. Bătrânica avea calități reale de mim. Cum nu mă grăbeam să dau curs îndemnurilor ei, un tip rotofei, repede edificat asupra motivului ezitării mele, scosese un cornet
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
aripile ei de vis . Uneori încerc să-mi imaginez o viață lipsită de culoare . Un fior de aprigă spaimă îmi bântuie gândul . Stiloul parcă refuză să mai scrie la dispariția ipotetică a albastrului din cerneală . Albastrul... acea infinită culoare ce învăluie valurile ce se lovesc cu putere de țărm . Acea culoare a văzduhului nesfârșit ce mi-a marcat întreaga-mi copilărie... Sau orașul ! Purpuriul razelor de soare la asfințit, pe care le-am sorbit din priviri de fiecare dată cu atâta
UMBRE DE VINĂ de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341522_a_342851]
-
prin bluză, sărind în același ritm cu calul, părul lung, scăpat din împletitură și amestecat cu aripile vântului. Ar fi ținut calul până târziu numai să nu dispară imaginea sirenei sau a florii delicate ori a statuii cu forme rotunde, învăluite în mătase. -Ajunge, te rog, am amețit de-a binelea, striga fata cu steluțe în ochi. -Amețită? Dar să vezi când am să te servesc cu un papricaș de vițel și un pahar de vin Tokay roșu. -Nu vrei să
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
mătasă - Nori albi ce torc potop de fulgi zănatici - Zburând cu stolul de hulubi sălbatici Mă lași din nou nesomnului mireasă. CURG UMBRE RECI PE CUMPĂNA-NSERĂRII Curg umbre reci pe cumpăna-nserării, Pulberi de-omăt și șaluri de hermină Învăluind în dulcea iernii vină Tăceri dospite-n prescura mirării... Cuvinte ard în felinare 'nalte, - Rostiri nerătăcite sau perfide, Poveri de maci în cute de hlamide - Vii candelabre nude de rivalte Pe scena veche, în solfegii caste Efluvii și trăiri de
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
se desprinde din flăcări și-i întinde mâna. Narcisa i-o prinde și fără cuvinte parcă plutesc pe aleea luminată de acel foc miraculos și ies din cimitir. Fata încercă să deslușească chipul necunoscutului, dar umbrele continuă să i-o învăluie în mister. Fără să-și dea seama se lăsă purtată pe o colină cu fânețe. Deodată făptura de alături, PRINȚIȘOR, își întoarse fața către ea și la lumina palidă a lunii zărește un chip alb, zâmbitor, și doi ochi negri
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
de 15 zile, timp în care, spre a alunga orice îndoială, se căsători cu sora Nataliei, Ecaterina. Dar căsătoria ofițerului nu a rezolvat conflictul. În dimineața de 8 februarie 1837, într-o dimineață mohorâtă, în pădurea Ciornaia Recika (Pârâul negru), învăluită de-o ceață groasă, doi bărbați aveau să înfrunte moartea în numele onoarei și al dragostei. Condițiile duelului au fost stabilite de Pușkin. Ele nu dădeau șansă de supraviețuire pentru amândoi, datorită distanței mici de la care se trăgea - 20 de pași
RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]
-
gingaș, cinic și mulțumit de sine. Dar el, maestru neîntrecut în a lua în derâdere dorințele femeilor, nu putea să se împotrivească. Și, iată-l, pe-o arșiță nemaipomenită, în drum spre Ravenna. Ravenna i-a plăcut. Era un orășel învăluit de taine, ce păstra încă pe străzile înguste și răcoroase urmele imperiului barbar. Era orașul în care cândva trăise în exil Dante. Sosirea lui aici a tulburat întreg orașul. Contele a sosit la el în hotel și l-a rugat
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
slova luminată a atâtor cărți religioase ce le împrăștie din belșug, ca și prin paginile literare ale revistei sale neîntrecute. Episcopul misionar s-a făcut tuturor toate, ca pe toți să-i mântuiască. Așa se explică dragostea caldă ce-l învăluie atât acolo cât și aici, din partea tuturor românilor. Cărturar încercat, subtil în originalitatea lui, era pătruns de sentimentul de răspundere față de grija pentru exprimarea corectă. Scrisul lui avea adâncime și finețe, fraza luminoasă, comunicativă și concisă. Fin observator al faptului
OMAGIUL MITROPOLITULUI NICOLAE COLAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342218_a_343547]