3,864 matches
-
cu greu. Frânturi de vise treceau ca fulgii de omăt mânați de vânt... M-au trezit bătăile în ușă. Am tresărit și, într-un târziu, am întrebat: ― Cine-i? ― Eu îs, conașule. Eu, Savastița. Pot sî intru? După ce m-am învelit bine, am răspuns: ― Intră, Sevastițo. Purtând în mână ulcica cu lapte aburind și în coș o strachină cu gogoși, a intrat Sevastița. ― Sărut mâna, conașule. Da’ îi fi bolnav - Doamni ferești - di nu te-ai sculat pânî amu, cî îi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a pregătirii animaliere superioare a copiilor de aici și a părinților, în marea lor majoritate mici crescători de porci. Iată în continuare un fragment din notițele maestrului, fragment care, după ce va fi deslipit de pe sticla de aracet pe care o învelea va fi depus direct la Academie: “Știți de ce nu vă ajung banii? Salariul ? Știți de ce nenorocitul acela de multimilionar de la etajul șase riscă o condamnare pentru evaziune fiscală ? Din cauza chimizării excesive !... Toate fungicidele, ierbicidele și insecticidele date în culturile cerealiere
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
dignitate, fără interese meschine, astfel încât, după atâtea eforturi, să înscriem ca o victorie a actualei legislaturi Clauza Națiunii Celei Mai Bâzâite!” Din colțul stâng al ochiului, lui Zaston îi scăpă o lacrimă profesională pe jumătatea de pâine subvenționată guvernamental și învelită cu drag într-un prosop rustic. Vru să apuce pâinea, să o ducă la gură, dar gardianul de serviciu țâșni prompt și la timp pentru a opri gestul sinucigaș.Dacă era vorba de diabet?... Copleșit de emoție recunoscătoare din adâncul
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
nu ari cu un bou și un măgar înjugați împreună. 11. Să nu porți o haină țesută din felurite fire, din lînă și in unite împreună. 12. Să faci ciucuri la cele patru colțuri ale hainei cu care te vei înveli. 13. Dacă un om, care și-a luat o nevastă și s-a împreunat cu ea, o urăște, 14. apoi, o învinuiește de lucruri nelegiuite și-i scoate nume rău, zicînd: "Am luat pe femeia aceasta, m-am apropiat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
mese de fructe pe săptămână. b. Cerealele Cerealele își au originea denumirii de la „Ceres”, numele roman al zeiței care guverna grânele. Ce se mănâncă de la ele sunt semințele sau fructele acestor plante. Ele sunt alcătuite din mai multe straturi care învelesc un miez numit și „germene”. Acest miez conține grăsimi nesaturate, proteine, fier și vitamine din complexul B. Conțin, de asemenea, fibre nedigerabile, fier, tiamină, niacină, riboflavină și proteine. Amintim dintre cereale: grâul, porumbul, orezul, ovăzul, secara, orzul, meiul, hrișca. Consumul
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
apoasă, putrezește, acoperită cu râie și bube care sunt dezgustătoare, și măruntaiele lui se umplu cu murdărie, cu scursori în descompunere, și atunci o mulțime de viermi locuiesc acolo. Și ochii lui devin cețoși până când la sfîrșit noaptea întunecată îi învelește, și urechile lui devin surde ca tăcerea mormântului. Și, în cele din urmă, rătăcitorul Fiu nechibzuit al Omului își va pierde viața, pentru că el nu a mai respectat și nu a mai păstrat legile Mamei sale divine și a adunat
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
gingășia lor, încântându-le cu dansul grațios, cu sărutul seducător. Când vine seara, fluturașul o caută pe cea mai parfumată și poposește acolo, se cuibarește, își așează aripioarele și așteaptă ca floarea să-și închidă petalele ca astfel să-l învelească să-i fie somnul ușor până adoua zi. Printre razele de soare și-apoi multe picături de ploaie -Vrei să-ți spun o poveste adevărată despre ploaie și furtună? - Da, aș vrea. Odată... Cerul albastru, fară pată s-a acoperit
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
poșeta și își cumpără și ea ghioceii pe care se gândea să-i așeze într-un pahar cu apa când o să ajungă acasă. Mai rămăsese doar un buchet. Și fetița cu ochii mari, țintiți către florile albe de culoarea zăpezii, învelite într-o singură frunză, era în continuare nedezlipită de locul unde florăreasa își prezenta buchețelele trecătorilor. Dar ultimul buchețel fusese și el cumpărat de o fată bucuroasă, convinsă că florile au așteptat-o pe ea să le cumpere. Așa se
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
și apoi trimise la fabrica de ciocolată. Și-acolo, sunt amestecate cu grijă cu vanilie, cu scorțișoară și cu fructe și știi ce mult le ia pomilor să înflorească și să transforme florile în fructe care trebuie culese și apoi învelite în ciocolată... De aceea, ciocolata nu trebuie mâncată în fiecare zi și nici multă de- odată. Ciocolata e de fapt un prilej de bucurie, e ca o zi de sărbătoare: trebuie să te bucuri de ea și să o prețuiești
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
se producă vreo încurcătură. În ciuda căldurii care făcea atmosfera înăbușitoare, nu se despărțea niciodată de trenciul în care am văzut-o îmbrăcată prima oară. Peste zi îl folosea drept pernă, când se culca pe bancă. Noaptea se îmbrăca sau se învelea cu el ca să se apere de țânțari. Își scotea pantofii din picioare și se ghemuia pe bancă, stând nemișcată până dimineața când se ridica, își netezea fusta și bluza, își aranja părul, cu cărare pe mijlocul capului, și ieșea pe
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
pe măsură ce treceau zilele, deveneam, poate și din cauza căldurii istovitoare, irascibil. Mă enervau țânțarii care veneau în număr din ce în ce mai mare și care, noaptea, ne trezeau din somn înțepîndu-ne. Mai ales pe mine, căci de bine de rău ea se mai apăra învelindu-se cu trenciul. De asemenea, mă agasa cârâitul ciorilor care se înmulțiseră, probabil alungate de secetă din altă parte, și formau adevărate cicatrice negre pe câmp. Stăteau ațipite în țărână și, când ieșeau din somnolență, dădeau ocoluri cârâind întruna. Nu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
care nu necinstește nevasta aproapelui său, și nu se apropie de nevastă-sa în timpul necurățeniei ei, 7. care n-asuprește pe nimeni, care dă înapoi datornicului zălogul, care nu răpește nimic, care a dat din pîinea lui celui flămînd și învelește cu o haină pe cel gol, 8. care nu împrumută cu dobîndă și nu ia camătă, care își abate mîna de la nelegiuire și judecă după adevăr între un om și altul, 9. care urmează legile Mele și păzește poruncile Mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Se vor cutremura ostroavele de vuietul căderii tale, de gemetele răniților și de măcelul din mijlocul tău. 16. Toți voievozii mării se dau jos de pe scaunele lor de domnie, își scot mantalele, și își leapădă hainele cusute la gherghef; se învelesc în spaimă, și stau pe pămînt; întruna tremură de groază, și stau înmărmuriți din pricina ta. 17. Ei fac o cîntare de jale asupra ta, și-ți zic: "Vai, cum ai fost nimicit, tu, care erai locuit de cei ce străbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
faceți pentru ei, ca să trăiască și să nu moară cînd se vor apropia de Locul preasfînt: Aaron și fiii lui să vină, și să pună pe fiecare din ei la slujba și sarcina lui. 20. Să nu intre ei să învelească lucrurile sfinte, ca să nu moară." 21. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 22. "Numără și pe fiii lui Gherșon după casele părinților lor, după familiile lor; 23. și anume, să faci numărătoarea, începînd de la vîrsta de treizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
de transport personale, călare pe coama drumului. Mersul cu caiacul era pentru mine un chin fiindcă valurile cât casa îți arătau parcă cu degetul adâncul. Localnicii care călătoreau cu mine făceau haz, însă eu mă culcam pe fundul caiacului, îmi înveleam capul și așteptam din clipă în clipă să văd Atlantida. Directorul școlii din Jibrieni, Markov Simion, era un învățător mult mai în vârstă ca mine. Era bulgar. El mi-a făcut cunoștință cu o învățătoare, tot necalificată ca și mine
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Aceeași ostilitatea o strecura și în comportamentul primăriei, producția de rău fiind la el un fel special de a respira. Salariul crscuse cu încă o treime dar focul în sobă tot cu paie se făcea. Școala era din ceamur și învelită cu țiglă. Din trei clase doar una era funcțională din lipsă de mobilier. Farmacii nu erau decât la Bolgrad și Ismail, la peste 35 de kilometri de mers cu căruța pe drumuri mai mult desfundate și ascunse sub glod sau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Și am scăpat și copiii de pericol. Brava lui. Și vine Vestea. Să merg la gară că am primit un colet. Iau o sacoșă, or fi niște cărți, urc în căruța cuiva și merg la Traian Val. Coletul...Care colet? Înveliți în stuf umezit, sute de puieți de măr așteptau să fie duși spre lo cul care se va numi livada școlii. Și am simțit o săgetătură în dreapta, la stinghie. Nu, nu era prea plinul inimii, era apendicita care chema spre
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Și uitându-mă către livada tânără neintrată pe rod, văd departe, așa ca o bănuială, ceva roșu. O lacrimă de rubin. Am trimis un elev să vadă de aproape ce-i. Un măr, doamnă. Primul și singurul măr din livadă. Înveliți-l în ceară să rămână ca amintire. În ceară zici? Bine. Și l-am tăiat bucățele mărunte, mărunte de am dat la fiecare copil câte o cumenecătură de paradis din munca și speranțele noastre din care o parte rămânea și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
nu iese nici măcar un firicel de fum. Înăuntru, pâlpâie tremurând o lumânare. Lângă soba în care se sting ultimii cărbuni, stau înghesuiți unii lângă alții doi băieți de 9 și 8 ani și o fetiță de 4 anișori. În pat, învelită cu o cergă uzată, zace măicuța lor care e gata să-și dea ultima suflare. Copiii, plâng și își freacă mânuțele înghețate. E Sfânta Noapte a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos! Ei știu că în alți ani, tatăl lor le
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
copii, care strigau de fericire, îl gătiră. La lumina zecilor de lumânări și a focului pe care călătorul l-a aprins în sobă, odaia strălucea, la fel și ochii copiilor, extaziați de fericire. Măicuța lor, pe care bunul călător a învelit-o cu o cergă groasă adusă din sanie și pe care a ajutat-o să mănânce, începu să se învioreze și nu mai găsea cuvinte de mulțumire către Bunul Dumnezeu și milostivul călător. Iar a doua zi, plecând în drumul
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
și boii, cum ați zis, duceți-vă, și binecuvîntați-mă." 33. Egiptenii zoreau poporul, și se grăbeau să-i scoată din țară, căci ziceau: "Altfel, toți vom pieri." 34. Poporul și-a luat plămădeala (coca), înainte de a se dospi. Și-au învelit postăvile cu plămădeala în haine, și le-au pus pe umeri. 35. Copiii lui Israel au făcut ce spusese Moise, și au cerut Egiptenilor vase de argint, vase de aur și haine. 36. Domnul a făcut ca poporul să capete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
nu fii față de el ca un cămătar, și să nu ceri camătă de la el. 26. Dacă iei zălog haina aproapelui tău, să i-o dai înapoi înainte de apusul soarelui; 27. căci este singura lui învelitoare, este haina cu care își învelește trupul: cu ce are să se culce? Dacă strigă spre Mine după ajutor, Eu îl voi auzi, căci Eu sunt milostiv. 28. Să nu hulești pe Dumnezeu, și să nu blestemi pe mai marele poporului tău. 29. Să nu pregeți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
El. I-a umplut aripile cu stele și curcubeie, i-a dat un coșuleț cu ciocolate în forme de îngerași și câteva cărți de colorat. Când era gata să plece, l-a chemat și i-a mai dat o cutie învelită în staniol auriu, dar îngerașul nu a mai avut timp să mai întrebe sau să se mai uite să vadă ce este înăuntru. Zbură iute către pământ, spre cămăruța de spital unde dormea Fabian. Răsuflă ușurat că a reușit să
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
povestea cu Iisus, despre copiii pe care îi îndrăgea și care Îl iubeau nespus, încât îi lua mereu pe genunchii Lui. În câteva clipe, după terminarea poveștii, băiețelul adoarme învăluit de mireasma de levănțică ce răzbate de sub pernă. Mama îl învelește, îi sărută fruntea și spune în șoaptă: ,,Dormi, copile drag! Îngerii și Domnul Iisus să te vegheze!”. Lumina se stinge, iar întunericul cuprinde camera. Luminițe vesele se strecoară prin perdeaua albastră. În curând, la geam apar îngerașii cu felinare. Ei
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
țări străine după mai bine de un an. „Oh! Tată, tu parcă ești Iisus din visul meu. Ce bine e în brațele tale! Ce dor mi-a fost de tine, tată!!!” Tata nu mai spune nimic. Simte că inima îl învelește cu atâta iubire și dor pe băiețelul lui minunat!... Mirosul de levănțică îi amintește lui Andrei de ceea ce a spus mama înainte de culcare. Atunci a înțeles atât de bine că, dacă-și mărturisește visul în rugăciune, acesta se va împlini
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]