2,545 matches
-
După ce m-am prezentat, colegul de la M.C.E. se retrase, doamna ambasador ne invită pe "sepatrist" și pe mine să luăm loc la masa din fața biroului ei. Aceasta este echipa de lucru în care vom munci până la jumătatea lunii noiembrie, începu șefa misiunii prima ședință. Tovarășul Sbârnă să ne spună noutățile de la București, după ce noi îi vom ura "bun venit!" Șeful cifrului se ridică și aduse din camera alăturată o tavă cu gustări, unde se impuneau cele cu somon și, apoi, trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de plimbare. La orele 8,30 intram în ambasadă, îmi citeam presa cotidiană, tradusă de o doamnă angajată special pentru traducerea articolelor despre România din presa finlandeză și, eventual, pentru nevoile cu specific consular. După orele 9-10, eram chemat la șefa de misiune, unde citeam telegramele sosite de la București, făceam propuneri de soluționare a eventualelor probleme în respectiva corespondență, îi supuneam spre aprobare programul de vizite ale șefului de misiune și ale primului colaborator. În fiecare zi îmi programam cel puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
direcții din ministerele afacerilor externe, culturii, la redacții ale ziarelor importante, la RTV, sau la omologi prim colaboratori de la celelalte misiuni diplomatice. Masa de prânz o serveam, de obicei, în compania colegului sepatrist în ambasadă și uneori ni se alătura șefa misiunii. Zilnic, dădeam o lectură finală întregii corespondențe ce se trimitea la minister, la București. Îndeplineam toate obligațiile protocolare, fie însoțind-o pe ambasadoare, fie mergând în locul ei la diferite recepții, cocteiluri sau chiar mese diplomatice. Seara, după orele 22
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
părculețul dintre minister și partea carosabilă să mă uit cum reacționează colegii noștri din clădirea instituțiilor locatare ale Palatului Victoriei: balcoanele erau pline nu numai de la Ministerul Afacerilor Externe, ci și de la Comitetul pentru Știință și Tehnologie, vecinul nostru, unde șefă era "savanta de renume mondial", care se afla în acele minute alături de ceilalți șefi, probabil, pe undeva, la Snagov, sau poate fugise cu elicopterul din Comitetul Central să-și găsească un adăpost de teama poporului pe care îl înfometase, îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
a lucrat cu un înalt profesionalism la: - Spitalul clinic Socola Iași, ca farmacistă și farmacistă șef. Zilnic urmărește contraindicațiile la medicamentele prescrise și recomandă folosirea medicamentelor cu cele mai bune rezultate pentru pacienți. - Centrul farmaceutic Iași: a colaborat cu farmacista șefă Florica Filimon, până la pensionare. BULGAROV (BULGARU) Simeon Id. S-a născut la 4 aprilie 1918 în com. Vulcănești , județul Cahul (azi, Republica Moldova). A decedat la Iași la 15 iunie 1997. Stud. Absolvent al Liceului de băieți Regele Carol al II
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
reluându-se doar În februarie 1947. Au apărut noi cadre didactice, printre care profesorul Gheorghe Nichita la Fiziologie, profesorul Alexandru Vechiu, șefii de lucrări Nicolae Stamatin, Ioan Suhaci și Ioan Isopescu la disciplina de Microbiologie, profesorul Mihail Mihăilescu, secondat de șefa de lucrări Constanța Găzdaru și asistentele Ecaterina Vasiliu și Marcela Pavel la disciplina de Patologie generală și Anatomie patologică etc., etc. Profesorul Gheorghe Nichita completa triunghiul “VlădescuGhețieNichita”, peste care cine trecea Își putea comanda parafa de “doctor veterinar”. Prelegerile aveau
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Încet Încât abia putea fi auzit de studenții din primele două rânduri. Prelegerile erau foarte bine documentate și pline de noutate pentru noi, căci constituiau primele noțiuni de patologie. La polul opus al profesorului se situa domnișoara dr. Constanța Găzdaru, șefa de lucrări. Era considerată “spaima” studenților. Tematica disciplinei de Patologie Generală m-a atras de la primele contacte. Pentru a mi-o Însuși mai bine, mi-am amânat examenul pentru toamnă. Mi-am procurat materialul bibliografic necesar, am venit În București
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
am lucrat Împreună, a fost de acord, dar era necesară și aprobarea domnișoarei Găzdaru. Nu se poate! Nu știe! N-a Învățat! Peste două săptămâni se poate prezenta din nou. Domnișoara Pavel, la fel de arțăgoasă, a venit și s-a aliat șefei de lucrări. Profesorul, care era În apropiere și a auzit cele Întâmplate, a intervenit cu bunătatea caracteristică dar și cu autoritatea șefului de disciplină: Domnișoară Găzdaru, domnul student are dreptate. Vă rog să-i permiteți repetarea recoltării probei. Am repetat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
eliberat din post, cu plata salariului pe 14 zile”. N-am fost prea Întristat. Era o listă mare (circa 40 de cadre didactice) printre care prof. dr. Francisc Popescu, fostul decan al facultății; conferențiarii: I. Adameșteanu, C. Surdan, C. Derlogea; șefele de lucrări: Elena Bakai, Ecaterina Geraniu și Constanța Adameșteanu, asistentul Macarie, etc. La disciplină nu mai rămânea decât conferențiarul Gh. Vrejoiu și doamna Ecaterina Vasiliu, biolog. În toamnă a fost transferat dr. Vasile Tomescu pe post de șef de lucrări
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Mecena al acelor timpuri, adunase la Ecarisaj personalități de specialitate de mâna Întâia. Erau acolo prof. dr. Mihail Mihăilescu, prof. dr. Ilie Bădescu, dr. Ioan Borcilă, fost șef de secție la Institutul “Pasteur”, domnișoara dr. Constanța Găzdaru, domnișoara Ecaterina Geraniu, șefa de lucrări de la Chimie și alții. Era deci refugiată acolo toată disciplina și “Paulette” cum mă porecliseră ei, nu putea lipsi. Dr. P. Begnescu Înjghebase un centru de cercetări de medicină comparată, cu rezultate apreciabile. Mi s-a creat și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
celui de șef de lucrări la facultate, deși toată viața și-a dorit să predea anatomia patologică. Colegul dr. Drăghici a fost transferat la Institutul de Igienă și Patologie Animală. Titulară a disciplinei a fost numită doamna dr. Ludmila Stamatin, șefă de lucrări la Disciplina de Boli Infecțioase. A revenit la disciplină Macarie Iuliu și Începând cu ziua de 2 oct. 1953, mi-am reluat și eu activitatea de asistent. Trebuie să subliniez de la Început că Între vechiul și noul titular
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cel mai didactic Curs de Anatomie patologică generală. Dar Între anatomia patologică scrisă și cea practicată era o diferență foarte mare, ceea ce făcea ca Între titulara disciplinei și cei doi asistenți să apară discuții permanente. Pentru a le Înlătura, noua șefă a disciplinei a dispus ca toate necropsiile să se efectueze numai În prezența sa. Macarie, ca membru de partid, nu a acceptat. Eu am cedat și În fiecare zi, la ora 14, când trebuia să plec la masă (șefa nu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
noua șefă a disciplinei a dispus ca toate necropsiile să se efectueze numai În prezența sa. Macarie, ca membru de partid, nu a acceptat. Eu am cedat și În fiecare zi, la ora 14, când trebuia să plec la masă (șefa nu Întrerupea activitatea de dimineața până seara), Începeam efectuarea strict după tehnică, a 10-15 necropsii de câini și pisici. Eu examinam și dictam iar d-na vedea și descria În condică aceleași modificări la fiecare caz. Rezultatul acestei perioade s-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și secretar științific pe conf. dr. ing. Văcaru Opriș Ioan. Noua echipă și-a prelungit activitatea până În 1984, cu toată opoziția unor colegi zootehniști. Prin unificarea facultății și pensionarea doamnei Agrigoroaia, În 1974 s-a făcut și unificarea secretariatelor, secretară șefă devenind doamna Drobotă Sandina, ajutată de Georgescu Emilia, secretară și Silitra Maria, dactilografă. După pensionarea ultimei (1978) am angajat-o prin concurs pe doamna Elena Andriescu (1978-1989) și apoi pe doamna Gilda Drăgănescu (1979-1988) și temporar pe doamna Cazacu Viorica
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
dar și har de la Dumnezeu, a cărui privire te fascinează și care te face să te simți fericit că l-ai cunoscut, că Îi ești coleg și pe care, sigur, nu o mai uiți niciodată.” Dinescu Emilia (București, În prezent șefă de lucrări la Anatomie Patologică) “Niciodată În câteva cuvinte scrise nu se poate cuprinde Complexitatea sentimentelor de gratitudine.” 12 mai 1995, dr. Begnescu Romulus (În prezent pensionar) “În amintirea zilelor deosebit de frumoase și fructuoase petrecute În Laboratorul de Morfopatologie din
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
bine că e angajata T.T.-ului. E o șansă pentru ea sau poate fi o șansă pentru teatru? Eu cred că e o șansă pentru fata mea, Ioana Flora. O șansă pentru o tânără actriță, absolventă a ATF-ului ca șefă de promoție. Șansa mare e că poate juca în două, trei, patru spectacole într-o singură stagiune, o șansă pe care alte teatre nu o oferă tinerilor actori. Aceasta e marea șansă. Ce înseamnă asta? Un început de profesionalizare. Ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Păi, mi-o dat. Ajunsesem, rămăsesem cu un apartament de cinci camere, cu scară interioară. Cine să se ducă la el, în Nicolina, cum îi spune, pe Nicolina C. H.: - În Frumoasa, încolo ? Ș. B.: - Cum îi spune, ea era șefă la Plan..., blonduța aia cu ochi albaștri, era, așa. Și aia - stați să termin -, și ea voia, ea, săraca, voia și ea să facă schimb de apartament. Ș-am schimbat ș-apartamente, unii săracii stăteau, i-am spus: măi, tu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
iulie. Pe data de 27 dimineață trebuia să mă prezint la sediul Centrului Județean de Creație din Reșița până în ora 12. De acolo urma să ne ducă o mașină până în tabără. Timpul era foarte scurt, imediat am luat legătura cu șefa mea de la serviciu ca să-mi asigur plecarea. Mai aveam zile de concediu de odihnă de luat pe anul în curs, nu era nicio problemă în privința asta. Biletul de tren mi-l procurasem de la Agenția CFR, din timp pentru a nu
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
mai place foarte mult și să mănânc, dar acum mă duc la dans și deja am început să slăbesc. Vreau să fiu subțirică, așa ca tine. Am învățat cha-cha și rumba. Îmi plac și ASIA, chiar dacă Irina cam face pe șefa. Și André. Am o casetă și cu Holograf. Pe 5 decembrie e ziua mea și vreau să te invit pe la mine. N-o să fac prea mare petrecerea că mami și tati au multe datorii după operația lui tati. Ne putem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-l: - De juma’ de oră stai în colțul ăla! Adică nu avansa cu pusul gresiei și de la el avea pretenții. El o ignora, ca de obicei. Și când îl trimitea după țigări, seara la nouă-zece, la fel proceda. Așa zice Șefa, așa fac. Șefa! Așadar era o relație de afaceri. Contractuală. Așa se cam întâmplă cu orice căsnicie. Merge dacă e gândită în termeni de profit. Dacă aduce profit. Noi suntem oameni de 18 milioane pe lună, zicea cineva, și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de oră stai în colțul ăla! Adică nu avansa cu pusul gresiei și de la el avea pretenții. El o ignora, ca de obicei. Și când îl trimitea după țigări, seara la nouă-zece, la fel proceda. Așa zice Șefa, așa fac. Șefa! Așadar era o relație de afaceri. Contractuală. Așa se cam întâmplă cu orice căsnicie. Merge dacă e gândită în termeni de profit. Dacă aduce profit. Noi suntem oameni de 18 milioane pe lună, zicea cineva, și nu ai cum să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
săptămâna aceea se scursese în același fel: într-o obsesivă așteptare, așteptându-l pe el, gândindu-se la el. -A, tovarășe brigadier, ați sosit! a exclamat doctorița Stănescu cu fața luminată subit. Ochelarii comandați sunt gata... Asistenta a mirosit că șefa ei îi arată un interes special tatei și atunci nu l-a mai tratat nici ea ca pe un pacient oarecare. A sărit și a luat dintr-o cutiuță ochelarii tatei. -Vedeți ce rame frumoase au, doamna doctor s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
strigând: „S-a întâmplat, s-a întâmplat!“, mirarea celor unsprezece profesori care așteptau încă din 1992, de când Universitatea privată a Casandrei funcționa ilegal, să fie arestați s-a transformat într-un leșin atipic, pe picioare. De îndată ce și-a revenit, glaciala șefă a catedrei de testosteroni și-a dat seama că există necazuri și mai mari decât invadarea Chinei și un tsunami pe Herăstrău. Că un al doilea bărbat care s-o suporte, dacă se lepăda de domnul Coteț doar pentru că acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Că un al doilea bărbat care s-o suporte, dacă se lepăda de domnul Coteț doar pentru că acesta suferise o criză devastatoare de mirare, nu mai găsea. Spre mirarea și mai mare a celor unsprezece profesori penali, trufașa, meschina, odioasa șefă de catedră și proprietară a Universității neatestate s-a lăsat în genunchi, l-a strâns pe contabilul Coteț la pieptul ei pietros și inamovabil și l-a mângâiat într-un chip de care nici ea nu se credea în stare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
al XVII-lea și că, scăpătați, vechii nobili polonezi, la îndemnul Ecaterinei, împărăteasa Rusiei, veniseră în Crimeea să dea o mână de ajutor la construcția Odessei. Asistând la săpăturile de la mormântul lui Negru Vodă, află de la Corina Niculescu, pe atunci șefa Secției de artă feudală de la Muzeul Național, un amănunt ce îi permite să propună studioului încă un film - Costumul de ceremonie la curțile medievale românești. Costumul descoperit în mormântul lui Negru Vodă era al patrulea, de-acum în dotarea muzeului
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]