7,853 matches
-
cu-al morții gir, Cu-n secol lumea-i mai cărunta... Nu au nici țară, nici trecut ( Monarhi ori dinaștii celebre ), Din vântul stepelor, prodig, Au adunat mii de vertebre. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografica: ȘATRA ( trec țiganii ) / Mugurel Pușcaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1901, Anul VI, 15 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
La un moment dat am simțit că se petrece ceva cu totul deosebit și am rămas nemișcat. Unchiul a smucit calul, ținea hățul în stânga și răsucit pe jumătate a apucat cu dreapta un furcoi încercând să se apere de un țigan care alerga după noi, să se urce din mers în căruță. Mai târziu aveam să aflu că din cauza sărăciei, țiganii ieșeau noaptea la drumul mare să jefuiască pe cine puteau, multe victime rămânând fără viață pe șosea. Probabil că înfruntarea
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
calul, ținea hățul în stânga și răsucit pe jumătate a apucat cu dreapta un furcoi încercând să se apere de un țigan care alerga după noi, să se urce din mers în căruță. Mai târziu aveam să aflu că din cauza sărăciei, țiganii ieșeau noaptea la drumul mare să jefuiască pe cine puteau, multe victime rămânând fără viață pe șosea. Probabil că înfruntarea nu a durat mai mult de câteva minute, dar mie mi s-a părut o veșnicie. Fără să se piardă
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
n-are nicio vină, căpitanul o ținea lângă cum că e un criminal imperialist, că a vrut să se îmbogățească, vânzând carne de vită la negru. Noroc că Miliția e vigilentă. - Bă, cheamă-ți lighioana aia mică, zise Amza, un țigan scund din Bora, pe care, țăranii din comuna Ciulnița, l-au prins într-o noapte, imediat după război, la furat de găini, la învățător, care avea trei găini amărâte și ciufulite, că pe alea moțate i le-au rechiziționat rușii
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
patru de centimetri și o sută douăzeci și cinci de kilograme. Era aproape rotund. Fața o avea transpirată tot timpul, iar transpirația îi era uleioasă și mirosea urât. A venit și vremea lui. Toți tremurau de frică , până și tac-su, un țigan frumos, lăutar de faimă și îndrăgit tare de cucoanele din oraș. Cum le zicea el, din gură, de inimă albastră, nu-l întrecea nimeni. Era vestit, de la Ploiești și până la Halele Obor, toți auzise de Lică, guristul din Bora. Nu
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
când, beat fiind, s-a culcat cu Nela lui Gae și a rămas grea. Nela a murit la naștere și Gae i l-a adus pe Amza, să-l crească, altfel îi făcea buzunar pe burtă cu șișul. Lică era țigan de mătase și fricos. De Amza au avut grijă mai mult vecinii, asta până când a intrat sub protecția ovreiului. După moartea ovreiului, Amza trăia din furtișaguri, până l-au prins țăranii din Ciulnița la furat de găini și a intrat
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
Cuvintele te întind pe foaia albă cu picățele Eziți să visezi poemul mai departe ori să-l trezești Nici tăcerile nu mai sunt ca altădată Prea mult sânge și prea puține stele Firmament uzat bun numai de fier vechi Vocea țiganului negustor nu-ți lasă memoria afectivă în pace Nu poți să taci la schimb N-ai nimic nici de vânzare nici de pierdut Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ Referință Bibliografică: EREZIE RUGINITĂ CA FIERUL VECHI / Costel Zăgan : Confluențe Literare
EREZIE RUGINITĂ CA FIERUL VECHI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349303_a_350632]
-
pe Sfântul Verde? Nu aveți spaimă de vestea Celui care vine, vine Pentru țara ce nu este-a Voastră, scrofi(!) fără rușine...? N-am nimic cu unguretul N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-o fi el românul, sfântul Cel neprihănit, blajin, Dar
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
i-au fost... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Șleahtă de șovini, retardă Hunguret fără de țară Din năvalnicele hoarde, Vrei să pui mizera-ți gheară Pe Ardealul nost, bastarde? Numa-numa,-n foc și pară Ca omizile veți arde, Stirpe hâdă și murdară De
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
S’ il vous plaît !” pentru a lăsa o doamnă să treacă. Mă trezesc cu o hârtie verde fluturând spre buzunarul de la cămașă. Vin și vorbele din urmă: „O, mon professeur, Serge !”. Salt ochii și dau, nas în nas, cu un țigan elegant, tot de vreo doi metri, păr lucios, bine ras, cu un bayan în spate. Ochii îi jucau a uimire și a extremă bucurie ! ... ?!? „Valea Mare !?! ... Ivănești !! ... Vaslui ?!?” Brusc, la auzul parolelor, se face lumină în tunelul în care plonjasem
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
mai rețin, îl chema. Ilici !? Dacă acesta o fi fost numele real ?! Cu numele astea de cod, cine mai poate ști adevărul ?! In timp ce cuplu Sarkozy își căuta strămoșii prin peștera de la Lascaux, unii se întrebau, pe la tv, dacă țiganii din România, sunt cu adevărat un peril ? Unde or fi fost S’il vous plait, pentru că, practic, nu am văzut niciunul. Erau mulți închiși la culoare cu supermarketurile pe trotuare, dar nu umblau cu S’il vous plait ! Asta timp
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
ducă prin vastele grădini. Coadă. Cardul nu a are, aici, putere de seducție. Și totuși, șoferul ne ia în ... cabina lui. Sunt convins, și acum, că ne-a mirosit că suntem români. După ce confirm, mă turie tot drumul cum „un țigan de-al vostru m-a tăiat pe obraz, la metrou, în Paris” și, apoi trece, fulgerător, la marile probleme din ... România. Că din cauza noastră o să sufere toată Europa !... Că suntem așa, că facem așa, că nu ne purtăm așa ... La
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > NU PRIN VORBĂ, CI PRIN FAPTĂ ! Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului La fel ca părinții mei, pe mulți țigani am Cununat Apoi pe copiii lor, prin Botez, i-am Creștinat ! Culoarea sigur nu contează (doar cinstea și cu omenia) C-atâția albi au suflet negru și-și dau "în stambă"-țigănia... Avem Legi, precum și Coduri ce-arată cine-i
NU PRIN VORBĂ, CI PRIN FAPTĂ ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349916_a_351245]
-
În veacul meu de sărăcie Cobor adâncurile de peșteri Cu filigranul meu la meșteri Ca-n propria biografie. Pledează versuri în instanță Între rigoare și asceză Și-n fiecare paranteză Veghează-acunsă o balanță. Argint și aur în retortă, Căruțe cu țigani, pe rând, Prin noaptea lumii trec cântând Cu Ursa mare în escortă. Imperiul meu de alchimie Supus la creșteri și descreșteri; Un filigran cu care meșteri Dau zor într-o tipografie. Referință Bibliografică: Filigran / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FILIGRAN de ION UNTARU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344457_a_345786]
-
din Kuban (504 familii de dincolo de Bug au fost repatriate între Prut și Bug la începutul acțiunii)(77). Din relatările bulibașei Coca din Sintești - Ilfov, pe malul Bugului era amenajat un fel de lagăr unde au fost adunați 2.600 țigani(78). În 1944 odată cu înaintarea frontului, cea mai mare parte a Transnistriei a fost încorporată în RSS Ucraineană, iar raioanele Camenca, Râbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia în componența RSS Moldovenești, situație existentă și în prezent. O Românie extrem-orientală În 1966
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
adune înșiși călugării albinăritul”. Domnitorul mai dă și o baltă Mamino, satele Orlea, Cereașov [lângă Slatina] și Poroinița [la Dunăre], o moară la Râmnic și una la Cătălui [lângă Giurgiu], satele București, Bogdănești și Lunciani și 300 de sălașe de țigani [8]. În document mai apare și „Ulița la Râmnic”, vechi sat care se suprapune cu Ulița bisericii „Sfântu Gheorghe”, cu drept de stăpânire al Mănăstirii Cozia. Hinătești, menționat în documentele lui Mircea este „locul Hinătești”, iar la anul 1392 apare
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
filme sau reviste! Zona 6 se află în afara Londrei, și se remarcă prin case și străzi mai curate, iar următoarea comparând calitatea și curățenia este zona 1 unde se face curatenie zilnic. Zona 4 e plină de români, bulgari, albanezi, țigani și alte rase.... Oricum am făcut poze să vedeți, din zona 2. Numai spun că în metrouri am văzut persoane „care beau sau mănâncă ceva”. O bere, un suc, o cafea și apoi lasă pe jos, pe marginea geamului, sau
JURNAL LONDONEZ (1) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348104_a_349433]
-
te înalți, Stinge vântul felinare S-a făcut prea multă larmă C-au să vină gunoierii Inimă să nu te sperii Că tu n-ai permis de armă Ce să facem împreună Când nici singuri nu puteți să-i opriți? Țiganii beți Dau cu vorbe proaste-n lună Declarăm război la stres Dar ghișeul s-a închis Dați-mi dreptul meu la vis Că l-ați invocat prea des! Referință Bibliografică: Dreptul la visare / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DREPTUL LA VISARE de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348113_a_349442]
-
Transylvaniae, Hungaros ita describerem.Juridice:Rânduiala judecătorească de obște, Viena, 1787, este o traducere, Codul penal,Liov, 1807, Codul civil, Liov, 1812.Pedagogice: Carte trebuincioasă pentru dascălii școlilor de jos, probabil scrisă la Viena în 1786. Literare: Țiganiada sau Tabăra țiganilor, apărută la Iași în revista “Buciumul Român “, partea I-a apărută în 1875 și partea a II-a apărută în 1877 și Trei viteji, poem satiric, București, Editura Ancora, 1928. Am enumerate aici o parte din scrierile lui Budai-Deleanu pentru
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
scrierile lui Budai-Deleanu pentru a ilustra evantaiul de preocupări. Însă opera de căpătâi a rămas Țiganiada care cuprinde o critică usturătoare și un protest îndrăzneț împotriva asupririi feudale. Titlul complect al operei sale literare de excepție este :Țiganiada sau tabăra Țiganilor, poemation eroi-comico-satriric, alcătuit în douăsprezece cântece de Leonachi Dianeu, îmbogățit cu multe însemnări și băgări de seamă, critice, filosofice, istorice,filologice și gramatice de către Mitru Perea și alții mai mulți. “Țiganiada” este cunoscută în două variante scrise la date diferite
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
Viteji “ sunt pentru Budai-deleanu un pretext pentru demascarea relelor înrădăcinate în societatea timpului. Cei “trei viteji” sunt recrutați din cele trtei provincii românești:”Becicherec I;toc de Uramhaya “( Transilvania),”Kyr kalos de Cucuraza “(Muntenia ) și “Născocor de Cârlibaba “( Moldova). Primul, țigan de origine dar ajuns nemeș, călare pe calul său Ducipal și însoțit de “frătuțul “Crăciun, trece prin felurite peripeții, căutându-și iubita, pe Anghelina. Al doilea, de obârșie grecească, datorită falsificării unor hârțoage, ajunge nobil și în tovărășia lui Trandafir
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
căutându-și iubita, pe Anghelina. Al doilea, de obârșie grecească, datorită falsificării unor hârțoage, ajunge nobil și în tovărășia lui Trandafir Tânșarul pleacă în lume să-și încerce vitejia spre a putea dobândâi mâna prințesei Smaranda. Născocor “mazilașul “, căpitan de Țigani, răpit de frumusețea Chiranei, o caută și el cu înfrigurare. Autorul are prilejul să satirizeze apucăturile vitejilor săi eroi, să le evidențieze lăudăroșenia, îngânfarea, lașitatea, fățărnicia. Autorul a făcut din Becicherec Iștoc, un reprezentant tipic al îngânfării:” Dar nu știi
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
pentru a cărei dreaptă înțelegere te poftesc s`adaugi oarecari luări aminte “. Acțiunea Țiganiadei se petrece în Muntenia pe vremea lui Vlad Țepeș, în secolul XV.Organizând rezistența împotriva turcilor cotropitori, domnitorul Țării Românești strange la un loc pe toți țiganii spre a nu fi folosiți de turci drept iscoade în caz de război.Țiganii se învoiesc și alcătuind o oaste înarmată și hrănită de Țepeș, fac popas între satele Alba și Flămânda, apoi- după ce defilează în fața șui Vlad- se îndreaptă
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
se petrece în Muntenia pe vremea lui Vlad Țepeș, în secolul XV.Organizând rezistența împotriva turcilor cotropitori, domnitorul Țării Românești strange la un loc pe toți țiganii spre a nu fi folosiți de turci drept iscoade în caz de război.Țiganii se învoiesc și alcătuind o oaste înarmată și hrănită de Țepeș, fac popas între satele Alba și Flămânda, apoi- după ce defilează în fața șui Vlad- se îndreaptă spre Spăteni, între Bărbătești și Inimoasa, unde își așează tabăra.Valoarea deosebită a Țiganiadei
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
oaste înarmată și hrănită de Țepeș, fac popas între satele Alba și Flămânda, apoi- după ce defilează în fața șui Vlad- se îndreaptă spre Spăteni, între Bărbătești și Inimoasa, unde își așează tabăra.Valoarea deosebită a Țiganiadei nu constă în prezentarea peripețiilor țiganilor, ci în faptul că acțiunea prilejuiește autorului o serie de atacuri împotriva regimului de împilare și a perfecțiunii limbii literare. Poema este întrețesută cu episoade comice și de un înalt conținut de idei, având o mare valoare literară, fiind prima
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]