6,958 matches
-
spre El și îi sărut geometria atunci simt teamă spune-mi tu iubire aspră unde să mă duc unde să mă ascund dacă între mine și tine verbele pocnesc din călcâie ca într-un step amețitor apoi dispar statica își așterne brațele de caracatiță mă privește cu ochiul hydrei acestui acum apoi prinde pasul de alergare înapoi prin fibrele labirintului neîmplinirilor ca o promisiune a liniștii te prind în jungla gândurilor te pierd mereu rătăcind rătăcindu-mă de mine mă tot
TE ASCUND de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349356_a_350685]
-
fruntea sus și pieptul dezvelit! Puterea minții este arma din trecut, aceeași genă trăiește în voi! Apără-ți sărăcia, nevoile și neamul, menține vie scânteia din ochii copiilor tăi și fă din fiecare zi o bucurie! Și mulți care își aștern ochii peste aceste rânduri o să gândească, măcar în glumă, „bătrân nebun, s-a dus!" Am vrut să public după moarte ca să dovedesc că moartea nu-i o piedică și dacă cuvintele mele te zguduie asta e „puterea mortului", deci iată
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (2) ROMÂNIA OLIMPICĂ de IOSIF POPA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349348_a_350677]
-
închegat, reușit, este o altă dovadă . Imaginile se încheagă de multe ori poate fără voia autoarei, la fel cum în fața șevaletului, pensula întinde uneori culoare parcă cu de la sine putere, pentru că, așa cum scriam mai sus, ea nu face poezie, ci așterne pe hârtie cu migală, ca în pictură, trăirea inimii, dorința de a iubi mult, libertatea de a fi ea prin dorințele sale, prin gândul suprem: ,, vântul violet închis de timpuriu în murmur țesut peste gândul meu incert. ,, Iată alte imagini
PAROLA CARE DESCHIDE CALEA VIEŢII ESTE IUBIREA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349354_a_350683]
-
și secrete gânduri. Așa a fost și sfatul bunicului său când i-a dăruit-o la sărbătoarea majoratului. - Uite, am să ți-o citesc pe ultima scrisă chiar aseară: Cuvinte... Din pletele nopții Îmi culeg cuvintele Și cu dragoste le-aștern În buchețele de suflet Dăruindu-le mereu Cu lacrima dorului de tine Le simt unduirea În liniștea gândului frumos În care mă cufund Visând nestingherită Și veghindu-ți somnul Te-mbrățișează sufletul meu Cu toate trăirile lui Alungându-ți tristeți
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
cuceririle” sale sentimentale auzeau de la „radio șanț”, cum le spunea bătrânul bârfitoarelor din comună. A doua zi Săndica a început să-și organizeze materialele adunate în cei cinci ani de studii, lăsate în camera sa de la țară, peste care se așternuse praful. Părinții săi nu prea intră prin camera ei de copil, decât rareori, când se apropiau sărbătorile, ca să o aerisească. Și-a selectat cursurile ce conțineau informații despre tema sa, din materialul bibliografic, ca să poată să-și susțină cât mai
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
fac o carieră, un viitor și după aceea mai vedem. Am timp. Pe cel sortit mie nu mi-l ia nimeni. - Așa o fi, mamă, tu știi mai bine ce vrei de la viață. Știi cum se spune: „Cum ți-oi așterne, așa vei dormi”. - Lasă, mamă, că de viața mea încerc să-mi am singură de grijă. - Eu știu, mamă, dacă întotdeauna ai avut grijă de ea? Îi răspunse cu o întrebare în care se citea neîncrederea mamei sale, care plecă
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
locuri liniștite,învăluit în clipe/ Când timpul doarme-n voie cuprins de resemnare/ Între ceasloave vechi,rămase necitite ( Singurătate) Te întrebi...cum să tulburi momentul de rugă, de pioasă “resemnare”? . Ar fi o impietate să destrami pânza subțire de liniște așternută peste sufletul ostenit. Metafora încărcată de semnificații profunde conferă versurilor valoare estetică, taina și ceremonialul punându-și amprenta asupra trăirilor. Poezia este asemenea unui izvor neastâmpărat care tinde să exploreze spații noi, albii necunoscute.Revărsarea lirică capătă profunzime și consistență
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
clipele devin goale de sens, caută o cale de împăcare, de apropiere față de cel care Le-a creat pe toate, sperând că: “Dezbrăcat /De zilica vină / De-a fi om / În purificare te umpli /de lumină...”( Sfințenie), astfel va putea așterne pe hârtie versuri memorabile, într-o clipă de “sfințenie”. În seara ta de rugă te voi chema la mine/ În labirintul vieții de tâlcuiri săracă/ Să vezi cum cară sfântul prăpăstiile-n lume/Să vezi profetul beat în șanțul plin
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
opacizează, zăvorăsc drumul spre adevăr. Imaginația poetului, fecundă... străfulgerată de abisale trăiri, - aduce în fața cititorului „sâmburele cuvântului,” - renunțând la opulența verbală în favoarea profunzimii semantice.Adesea, (imaginația) se lasă prinsă în jocul uimitoarelor tonuri de lumini și umbre, sporind taina versurilor așternute pe hârtie... Valentina Becart / 2014 Referință Bibliografică: „Să-mi fie pâinea, ca și trupul, /Aceeași zilnică povară,” ... Axis mundi , autor Alensis De Nobilis. Cronica ( Valentina Becart) / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1295, Anul IV, 18 iulie 2014
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
întreaga-ți viață să o închini unei singure persoane. Nu trăiești și nu gândești decât la cum să o faci fericită. Dacă este îndurerată, tu îi cauți alinarea, dacă este umilită, tu torni în sufletul ei măreție, iar peste suferință așterni plăcere. Toate acestea ca persoana iubită să poată fi cu adevărat fericită. Referință Bibliografică: DESTINE PARALELE - ROMAN - partea I a / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1296, Anul IV, 19 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
pe care a cunoscut-o devenindu-i soție și făcând ca traiul lor să fie mai viu decât viața vie - prin cei doi copii ai lor, apoi clipele nesfârșite de singurătate orgolioasă în fața paginii albe de hârtie spre a-și așterne gândurile. Așa, din gându-i izbăvitor a dat pe rând sute de poezii și multe proze dătătoare de eternitatea clipelor din jumătatea secolului trecut până astăzi. Poetul Mihai LEONTE - om care a muncit din greu spre a ajunge acolo unde
RADIOGRAFIA UNEI VIEŢI TRĂITE CU DEMNITATE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349756_a_351085]
-
Ai plecat în zi cu soare, Ana mea din Coronini, Anotimpuri cu Ana, Multă vreme am să plâng, Ființa lumii mirifice a mineritului explodând în flori cu parfum amar și culori de o tulburătoare unicitate, stăruie mai toate în gândurile așternute pe hârtie - unde autorul lor Mihai LEONTE, știe să surprindă neliniștea pământului, boala tulbure ce apasă asupra unei ființe, taina păstrării intacte a credinței. Citită în întregime cartea - MEMENTO AUSTER, vom observa un fel de unitate între cauză și efect
RADIOGRAFIA UNEI VIEŢI TRĂITE CU DEMNITATE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349756_a_351085]
-
aceste ruperi de ritm. Ele sunt elemente constitutive ale construcției discursului poetic, care, la rândul său, este bine orientat de logica dispunerii în vers a cuvintelor, a metaforelor ce dau adâncime și culoare, așa cum descoperim, mai ales, în acele poezii așternute de autor în decorul mirific al anotimpurilor. (Iarnă, Ești primăvara..., Toamnă, Rondel târziu, Viscolul, Veneția, toamna, Peisaj înghețat etc): Aș vrea să prind cu mâna mea un nor, Cu muguri de lumini să-l limpezesc, Să scriu pe el cu
POVESTE DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349751_a_351080]
-
ce să mai facă. Pe scaunul de la catedră, dirigintele clasei, este gata să facă prezența, pardon, absența ! Prin urmare, toată lumea e absentă! Singurătatea diriguitoare se foiește pe scaun. Ce chipuri drăgălașe au toate aceste fantome ! În dreptul fiecărui nume , dirigintele își așterne semnătura unei lacrimi : fiecare nume cu lacrima sa invizibilă. Izvorul lacrimilor pare de nesecat ; vocea uscată de emoție abia se mai aude de murmurul și de foiala atâtor absențe. Și toate sunt motivate și determina(n)te. Pe peretele din dreapta
GOL DAT LA MAXIMUM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349792_a_351121]
-
mângâiată precum, Cana cu vise, de roua iubirii... De nu dorești, zilele pot rămâne, Fără culoare și noaptea poate Coborî tristă, Cu privirile albastre, peste... Noi. Liber în poem Te privesc, Îți îmbrățișez inima, Dincolo de cuvinte Rupte din taine albastre, Aștern doruri Peste acoperișul zilei. Scânteia, inefabilul, Să lumineze iubirea, Peste anotimpuri. Din clepsidra timpului Să curgă mereu, Belșug peste lume, Măreția gândurilor Sale. Scriu cu aripile ființei Versuri ce poate trec în ecouri vii. Izvoare de amintiri să devină, Ploi
LA MULŢI ANI, POETULUI IONEL MARIN! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349779_a_351108]
-
reușit, ce succes, pigmei vânduți, Limba dulce o ciuntirăți..., sclavi perverși și-mbogățiți. Voi de straie-ați dezbrăcat-o, lipsind-o de conținut.. Și-ați uitat că va fost mamă, cînd la sânul ei ați supt. Dacă gândul mi-l așterneți peste coală și-o s-apară, Dați-i formă, armonie. Spun, să-nțeleagă bunăoară... Tot românul să priceapă ce vreți voi să transmiteți; Cine credeți că plătește scrisul sterp, vânduți poeți!? Nu vreți să mă copiați? Oare cine v-a cerut
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
-i copleșit De iubire și plăcere... când ascultă limba sfântă, Mintea nu percepe versul, strofa-i veșnic întreruptă. Dacă toate ce v-am spus, în urechea voastră sună, Versul vine, strofa curge lin, ca melodia pe strună. Doar atunci se-aștern pe file șiruri de mărgăritare... În grai dulce fără seamăn, care mama iubitoare Ni l-a strecurat în suflet, ca pe-o muzică de vis ... Cu trăiri, doine de dor, of!... ea din inimă ne-a spus: “Să le duceți
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
brodează iarbă și-negrește câmp cu maci. Vântul mătură-n grabă, frunzele de sub copaci. Răstigniți trec cocorii prin orizont cu ceață. Pierduți în largul zării, își duc visu-n speranță. Ciobanii-și mână turma din munte la câmpie. Iar când se-așterne bruma, vin în gospodărie. Când Soare-i ascuns în nori și-ntunecată-i zare, oameni alungă fiori, cu vinul din pahare. Se strâng la gura sobei, să bea vin cu ulcica. Iar la povestea vorbei, torcănd, doarme pisica. Eu știu
ÎN TOAMNĂ TÂRZIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349814_a_351143]
-
omul minunat, să ne povestești cum a pătruns în viața ta și cum ți-a influențat destinul... Nynna VIZIREANU: Există mulți oameni dragi. E atât de grea această întrebare. Fiecare a apărut într-un moment special și fiecare mi-a așternut covorul roșu pe care am călcat cu demnitate... Și nu am fost singură. Am fost luată de mână și condusă de Felicia NICA - prietena mea virtuală, ca la mijlocul drumului să fim așteptate de poetul Mihai LEONTE. El mi-a întins
PICTORII PRIETENII MEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349865_a_351194]
-
gătesc cu papioane, Iar pe creste munții poartă un joben de porumbar, Licurici ghiduși fardează grânele cu lampioane. Greieri tandri ne răsfăța cu refrene desuete, Nucii aplecați de umeri încarcați de rod bogat Ne alintă-n reverențe jertfind frunzele cochete, Așternând covor de vise peste câmpul brun roșcat. Rândunele ne descânta cu penaj de acuarela Desenând pe tâmple gânduri cu trifoi de patru foi, În aroma de gutuie sub a timpului umbrela Te sărut cu toată vara strânsă-n vise de-
RĂVAŞ DE TOAMNĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349917_a_351246]
-
doi trei apropiați știau unde se află. Mai povesti apoi cum mergea uneori zile întregi cu câțiva asini pentru a adăuga ceva la aurul său dar și alte taine ale loviturilor sale. Cercetarea luă mai mult timp iar totul fu așternut pe pergament, și după ce aflau ceva de la tâlhari oamenii procuratorului mergeau acolo și verificau cele spuse, apoi se reîntorceau și începeau iarăși cercetarea sub tortură și din nou verificările. Procuratorul fusese în cele din urmă mulțumit de ceea ce capturase de la
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
după asemănarea noastră și visam, voiam să înțeleg totul, să-ți citesc ca un orb cu vîrful degetelor, chipul. Să țin minte atîtea lucruri deodată pinii, cîmpiile de toamnă, începutul lunii a treia cînd dau în floare cireșii, omătul gros așternut după ninsorile lungi. Nu cred că există ceva comparabil. Mai stau putin, nu-mi vine să dorm încă, începe călătoria mea obișnuită și cea mai frumoasă, mă gîndesc la tine: te gîndesc. Referință Bibliografică: Iubirea care tace / Luminița Cristina Petcu
IUBIREA CARE TACE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349932_a_351261]
-
Și în zori curg urări renăscute-n vecernii, Aripi cresc din trecut în prezent, viitor, Timpul moare închis într-o singură noapte, Geniul vieții se înalța în altar cu onor, Nălțătoarea lumină clopot Sfânt bate-n carte, Un miracol se-așterne, cer cântat de profeți, Mândrul Soare e templul, rege cald preamărit, Iar iubirea coboră, DuhuL Sfânt prin nămeți, Iar o Stea s-a născut,dând anunț mântuit, Se purcede la drum înspre îngerii vieții, Magii stelei, regi vestiți,cânt Divin
AN DE AN UN COLIND de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349924_a_351253]
-
potrivit zicalei. În Transilvania frate este și vecinul în nevoie care capătă toată solicitudinea nu numai brânza gratuit. Este o mică mare, diferență. Transilvăneanul nu cârtește împotriva Legilor și Legiuitorilor Dâmbovițene. Consideră că fiecare are dreptul să doarmă așa cum își așterne. Dar pretinde ca și el să aibă acest drept și să-și potrivească singur așternutul. Cred că ar fi un drept firesc. Nu ați observat că vitregiile naturii fac prăpăd numai în Mehedinți sau Vrancea unde „fără ajutorul benevol statului
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > DOAR FUMUL Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Se-așterne ceața pe câmpuri întinse, Copacii-s rămași cu crengile ninse, Uscați sunt de ger, au lacrimi de rouă, De o ploaie măruntă, despicându-se-n două- Și cerul e roșu, desface pământul- Tristețea de-aici îmi fuge cu gândul, La
DOAR FUMUL de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349993_a_351322]