9,045 matches
-
examen microbiologic →bacil Koch - evidențiere de granuloame În peritoneu 6. Ascita pancreatică: - frecvent În relație cu un pseudochist - proteine crescuteamilaze crescute 7. Ascita chiloasă: - prin blocajul limfatic: frecvent limfom, tratamente efectuateîn zona cisternei Pequet așa cum este chirurgia anevrismului de aortă abdominală - aspect lăptos al lichidului; - conținut lipidic crescut 8. Nefroze: asociază edeme și albuminurie 9. Pericardita constrictivă pericard calcificat - presiune jugulară mult crescută - puls paradoxal COMPLICAȚII 1. Peritonita bacteriană : frecvent nu există sursă clară de infecție; tratament: antibioterapie; 2. Sindrom hepatorenal
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
a dovedit o metodă eficientă. BLOCUL PORTAL EXTRAHEPATIC - reprezintă 10% din toate cazurile de HTP la adult; - frecvent idiopatice; - factori etiologici: - neoplasm hepatic, al căilor biliare principale, de pancreas; - policitemia rubra vera;trombocitoză; - pancreatită; - boală mieloproliferativă; - sepsis intraperitoneal; - pileflebită - traumatism abdominal - contuzie, chirurgie - diagnostic:frecvent asimptomatic - rar dureri vagi;semne de boală hepatică - frecvent absente;splenomegalie; - „cap de meduză” - rar; - teste funcționale hepatice - În 85% din cazuri sunt normale; - trombocitopenie datorită hipersplenismului; - frecvent pacientul se prezintă cu hemoragie masivă apărută brusc
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
alte tratamente: 1. recanalizare și dilatare transhepatică percutană 2. angioplastie cu balonhepatică sau cavă ± plasarea unui stent TIPS 3. tromboliză pe cateter i.v. urmată de dilatare. IX. TRAUMATISMELE HEPATICE INCIDENȚĂ. ETIOLOGIE. Pentru pacienții ce ajung la laparotomie pentru traumatisme abdominale, traumatismele hepatice sunt găsite În: - 15-20% din cazuri pentru contuzii (35-45% În centrele majore de traumatologie) - 40% din cazuri pentru plăgi tăiate - 30% pentru plăgi Împușcate Printre pacienții cu plăgi abdominale ficatul este al 2-lea ca frecvență după intestinul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ETIOLOGIE. Pentru pacienții ce ajung la laparotomie pentru traumatisme abdominale, traumatismele hepatice sunt găsite În: - 15-20% din cazuri pentru contuzii (35-45% În centrele majore de traumatologie) - 40% din cazuri pentru plăgi tăiate - 30% pentru plăgi Împușcate Printre pacienții cu plăgi abdominale ficatul este al 2-lea ca frecvență după intestinul subțire, iar printre pacienții cu contuzii abdominale ficatul este al 2-lea organ lezat după splină. Aproximativ 80% din traumatismele hepatice sunt rezultatul plăgilor tăiate sau Împușcate și doar 15-20% rezultă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
din cazuri pentru contuzii (35-45% În centrele majore de traumatologie) - 40% din cazuri pentru plăgi tăiate - 30% pentru plăgi Împușcate Printre pacienții cu plăgi abdominale ficatul este al 2-lea ca frecvență după intestinul subțire, iar printre pacienții cu contuzii abdominale ficatul este al 2-lea organ lezat după splină. Aproximativ 80% din traumatismele hepatice sunt rezultatul plăgilor tăiate sau Împușcate și doar 15-20% rezultă din contuzii. CLASIFICAREA ANATOMO-PATOLOGICĂ A LEZIUNILOR TRAUMATICE HEPATICE Conform Comitetului pentru Clasificarea Traumatismelor din cadrul Asociației Americane
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
DIAGNOSTIC CLINIC Tabloul clinic al traumatismelor hepatice este foarte variabil și permite conturarea a patru tablouri clinice care pot fi Întâlnite În practică: a. Pacient cu traumatism În aria hepatică, normotensiv la prezentare. - aproximativ 30% din pacienți simptomatologie frustă - durerea abdominală rămâne cel mai important simptom al traumatizatului hepatic, având o intensitate care nu se corelează Întotdeauna cu amploarea anatomopatologică a leziunii. b. Pacient cu traumatism În aria hepatică și abdomen acut hemoragic. - semnele de șoc hemoragic sunt evidente: hipotensiunea arterială
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
În aria hepatică și abdomen acut hemoragic. - semnele de șoc hemoragic sunt evidente: hipotensiunea arterială, tegumentele palide, extremitățile reci, pulsul slab, filiform, tahicardie. - durerea la nivelul umărului prin iritația frenicului este frecventă și sugestivă pentru o contuzie hepatică. c. Traumatizat abdominal cu hemoragie cataclismică. - Presupune rupturi hepatice majore sau leziuni ale structurilor vasculare perihepatice - tablou clinic al unei hemoragii intraabdominale masive - șoc hemoragic grav cu o deteriorare extrem de rapidă a statusului hemodinamic la care se adaugă o distensie importantă a abdomenului
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
consecutiv acumulării de sânge În peritoneu. - resuscitarea circulatorie nu poate avea rezultate până la realizarea hemostazei chirurgicale d. Hemobilia. - traumatisme hepatice relativ vechi cu o importanță aparent minoră. - simptomatologia pacientului cu hemobilie este clasic descrisă prin triada lui Owen: dureri colicative abdominale, hematemeză și/sau melenă și icter. DIAGNOSTIC PARACLINIC Laborator - tulburări ale coagulării sunt reflectate de modificările timpului de protrombină și ale timpului de tromboplastină parțială - apar În relație cu pierderea de sânge, dar mai ales cu cantitatea de sânge transfuzat
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
valoarea transaminazelor (ALAT și ASAT) poate crește În 15 minute de la o contuzie soldată cu traumatism hepatic; valoarea bilirubinemiei se modifică În general În a 3-a, a 4-a zi de la traumatism, când se constată o creștere moderată. Echografia abdominală - ușor accesibilă atât pentru pacientul stabil hemodinamic cât și pentru cel instabil - evaluează extensia leziunilor hepatice și prezența unui hemoperitoneu.sensibilitate de 82-88% și o specificitate de 99% pentru traumatismele hepatice Computer tomografia abdominală - explorarea de ales În evaluarea pacientului
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
se constată o creștere moderată. Echografia abdominală - ușor accesibilă atât pentru pacientul stabil hemodinamic cât și pentru cel instabil - evaluează extensia leziunilor hepatice și prezența unui hemoperitoneu.sensibilitate de 82-88% și o specificitate de 99% pentru traumatismele hepatice Computer tomografia abdominală - explorarea de ales În evaluarea pacientului stabil hemodinamic cu contuzie abdomino-toracică - indicații:pacient stabil cu traumatism cranian Închis sau leziunea măduvei spinării; pacient stabil cu examen clinic abdominal neconcludent; - pacient stabil cu hematurie asociată; - pacient stabil cu fractură pelvină la
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de 82-88% și o specificitate de 99% pentru traumatismele hepatice Computer tomografia abdominală - explorarea de ales În evaluarea pacientului stabil hemodinamic cu contuzie abdomino-toracică - indicații:pacient stabil cu traumatism cranian Închis sau leziunea măduvei spinării; pacient stabil cu examen clinic abdominal neconcludent; - pacient stabil cu hematurie asociată; - pacient stabil cu fractură pelvină la care trebuie excluse leziuni intraabdominale asociate. - stă la baza tratamentului conservator. - contuzia hepatică apare ca o leziune rău definită, slab atenuată, care nu Întrerupe vascularizația majoră hepatică sau
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
accesibilă explorării laparoscopice - principalele indicații pentru laparoscopie sunt reprezentate de pacientul stabil hemodinamic cu plăgi penetrante la nivel toracic inferior și de pacienții cu plăgi Împușcate ale abdomenului la care penetrarea În cavitatea peritoneală nu este sigură; În cazul contuziilor abdominale, laparoscopia pare să aibă un rol mai limitat. - sensibilitate 88%, specificitate 100%, valoare predictivă pozitivă 100%, valoare predictivă negativă 94% - laparoscopia terapeutică permite hemostaza leziunilor hepatice minore, fie prin aplicarea de agenți hemostatici locali, fie prin sutura directă a acestor
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
metaliceă; depistarea leziunilor arborelui biliar. Rezonanța magnetică nucleară - indicații:atunci când celelalte explorări paraclinice nu pot tranșa diagnosticul; - la pacientele tinere cu sarcină; - la pacienții cu insuficiență renală; - la cei cu intoleranță la substanța de contrast; TRATAMENTUL CONSERVATOR Pacientul cu traumatism abdominal la care explorările paraclinice pun În evidență doar o leziune hepatică și care se menține stabil hemodinamic este considerat astăzi ca fiind candidat pentru tratament conservator. La baza acestui tratament trebuie să stea examinarea computer tomografică care să stabilească inițial
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
arteriale intempestive În timpul actului operator;suturi parenchimatoase În masă, grosiere ce strâng și ischemiază zone Întinse; - după Întreruperea fluxului venos suprahepatic prin ligaturi de vene hepatice majore. Identificarea zonei de necroză este facilă prin examenul computer tomografic. Febra, leucocitoza, durerile abdominale, continuarea sau reapariția unei hemoragii și biliragii ridică suspiciunea de necroză hepatică. Riscul complicațiilor septice impun intervenția chirurgicală ce va consta În excizia zonei necrozate și plombare cu mare epiploon. 7. Sindromul de compartiment abdominal Cauzele sindromului de compartiment abdominal
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
computer tomografic. Febra, leucocitoza, durerile abdominale, continuarea sau reapariția unei hemoragii și biliragii ridică suspiciunea de necroză hepatică. Riscul complicațiilor septice impun intervenția chirurgicală ce va consta În excizia zonei necrozate și plombare cu mare epiploon. 7. Sindromul de compartiment abdominal Cauzele sindromului de compartiment abdominal sunt reprezentate de hemoragia postoperatorie, meșajul perihepatic și edemul intestinal. Deși de incidență rară, sub 2%, importanța recunoașterii și tratamentul prompt al sindromului de compartiment abdominal sunt esențiale. - Diagnosticul pentru acești pacienți se stabilește relativ
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
abdominale, continuarea sau reapariția unei hemoragii și biliragii ridică suspiciunea de necroză hepatică. Riscul complicațiilor septice impun intervenția chirurgicală ce va consta În excizia zonei necrozate și plombare cu mare epiploon. 7. Sindromul de compartiment abdominal Cauzele sindromului de compartiment abdominal sunt reprezentate de hemoragia postoperatorie, meșajul perihepatic și edemul intestinal. Deși de incidență rară, sub 2%, importanța recunoașterii și tratamentul prompt al sindromului de compartiment abdominal sunt esențiale. - Diagnosticul pentru acești pacienți se stabilește relativ ușor, toți pacienții prezentând un
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și plombare cu mare epiploon. 7. Sindromul de compartiment abdominal Cauzele sindromului de compartiment abdominal sunt reprezentate de hemoragia postoperatorie, meșajul perihepatic și edemul intestinal. Deși de incidență rară, sub 2%, importanța recunoașterii și tratamentul prompt al sindromului de compartiment abdominal sunt esențiale. - Diagnosticul pentru acești pacienți se stabilește relativ ușor, toți pacienții prezentând un abdomen destins și În tensiune, oligurie progresivă În prezența unui debit cardiac adecvat și fenomene de hipoxie. Măsurarea presiunii intraabdominale utilizând un manometru atașat la sonda
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
oligurie progresivă În prezența unui debit cardiac adecvat și fenomene de hipoxie. Măsurarea presiunii intraabdominale utilizând un manometru atașat la sonda Foley indică valori de peste 25 mmHg, aceasta confirmând diagnosticul. - Cele mai importante și semnificative complicații ale Sindromului de Compartiment Abdominal sunt cele respiratorii, renale și cardiace - Decompresiunea abdominală promptă Îndepărtează complet complicațiile Sindromului de Compartiment Abdominal - Eșecul În a recunoaște și trata Sindromul de Compartiment Abdominal duce inevitabil la deces Complicațiile postoperatorii sunt În directă relație cu gradul traumatismului, tehnica
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și fenomene de hipoxie. Măsurarea presiunii intraabdominale utilizând un manometru atașat la sonda Foley indică valori de peste 25 mmHg, aceasta confirmând diagnosticul. - Cele mai importante și semnificative complicații ale Sindromului de Compartiment Abdominal sunt cele respiratorii, renale și cardiace - Decompresiunea abdominală promptă Îndepărtează complet complicațiile Sindromului de Compartiment Abdominal - Eșecul În a recunoaște și trata Sindromul de Compartiment Abdominal duce inevitabil la deces Complicațiile postoperatorii sunt În directă relație cu gradul traumatismului, tehnica chirurgicală aplicată și leziunile asociate (stările comorbideă. Câteva
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
un manometru atașat la sonda Foley indică valori de peste 25 mmHg, aceasta confirmând diagnosticul. - Cele mai importante și semnificative complicații ale Sindromului de Compartiment Abdominal sunt cele respiratorii, renale și cardiace - Decompresiunea abdominală promptă Îndepărtează complet complicațiile Sindromului de Compartiment Abdominal - Eșecul În a recunoaște și trata Sindromul de Compartiment Abdominal duce inevitabil la deces Complicațiile postoperatorii sunt În directă relație cu gradul traumatismului, tehnica chirurgicală aplicată și leziunile asociate (stările comorbideă. Câteva concluzii pot fi desprinse din analiza complicațiilor ce
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
mmHg, aceasta confirmând diagnosticul. - Cele mai importante și semnificative complicații ale Sindromului de Compartiment Abdominal sunt cele respiratorii, renale și cardiace - Decompresiunea abdominală promptă Îndepărtează complet complicațiile Sindromului de Compartiment Abdominal - Eșecul În a recunoaște și trata Sindromul de Compartiment Abdominal duce inevitabil la deces Complicațiile postoperatorii sunt În directă relație cu gradul traumatismului, tehnica chirurgicală aplicată și leziunile asociate (stările comorbideă. Câteva concluzii pot fi desprinse din analiza complicațiilor ce urmează tratamentului traumatismelor hepatice și a factorilor implicați În producerea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
principalele complicații; - antibioterapia este obligatorie pentru toate tipurile de traumatisme hepatice indiferent de tratamentul aplicat; - drenajul Închis aspirativ este singurul justificat având rata cea mai mică de complicații; - asocierea traumatismului hepatic cu leziuni perforative crește semnificativ morbiditatea; - sindromul de compartiment abdominal trebuie recunoscut precoce și tratat imediat, altfel decesul este regula. REZULTATE. MORTALITATE Mortalitatea globală prin traumatisme hepatice gravitează În jurul valorii de 13.5%. Cauzele principale ale deceselor sunt reprezentate de hemoragie și sepsis. Decesele sunt datorate doar traumatismelor hepatice În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
deshidratare profuză; abdomenul: (hiperestezie cutanată; presiunea profundă urmată de scăderea uneori a intensității durerii); examenul radiologic - imagini hidroaerice caracteristice ocluziilor intestinale dinamice; mediu cu plumb, plumbemia și plumburia crescute; lizereul gingivodentar Burton. 6. porfiriile acute: - poate fi colică În etajul abdominal superior cu iradieri scapulare și interscapulare; durerea cedează la compresiunea manuală a abdomenului; constipație tenace + retenție de gaze + meteorism;tulburări urinare 7. afecțiunile acute ale bazei pulmonului drept: - pneumonie, pleurezie, infarct pulmonar; - semnele stetacustice + examenul pulmonar radiologic. 8. crizele gastrice
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și tratarea infecției secundare - antibioterapie COLECISTITA EMFIZEMATOASĂ - afecțiune rară În care apar bule de gaz din infecții cu anaerobi, În lumenul veziculei biliare, În pereți, În spațiul pericolecistic și uneori În căile biliare (fig.III.5). Colecistită emfizematoasă: examen radiologic abdominal simplu - bacterii implicate: specii de Clostridii (cel mai frecvent), Escherichia coli, streptococi anaerobi. - raportul bărbați/ femei = 1/3, cei mai mulți fiind cu diabet zaharat. - spre deosebire de formele obișnuite de colecistită acută, boala este dată de infecția bacteriană din primele momente. - Clinica: debutul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
colecistită acută, boala este dată de infecția bacteriană din primele momente. - Clinica: debutul este cu durere brusc apărută În hipocondrul drept; febra și leucocitoza ating niveluri mari rapid: la examenul clinic se găsește o masă pseudotumorală În hipocondrul drept. - radiografia abdominală arată emfizem tisular În jurul veziculei biliare, și uneori o imagine hidroaerică În lumen (fig.III.5). - dacă diagnosticul nu este clar pe baza examenului clinic și a radiografiei, se va realiza o computer tomografie (fig.III.6). Tratament Tratamentul chirurgical
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]