4,105 matches
-
se potrivește tot mai mult cu cititorul îmbuibat de bere și de spectacol televizual. Asta s-a întâmplat în 2004. Când am aflat, am rămas cu gura căscată și, deși am acceptat să mă duc la Cafeneaua Flore, unde viitorul academician primea felicitările sau, mai puțin, reproșurile prietenilor și admiratorilor, n-am înțeles nimic din cele câteva fraze pe care scriitorul, hilar, le debita drept explicații. Cu atât mai mult cu cât, cu aproape treizeci de ani în urmă, când Eugene
Acesta nu e un necrolog... by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Journalistic/8681_a_10006]
-
fără întreruperi programate ), Giroc - străzile Muncitorilor, Gloria, Dunărea, Bârzava, Apicultorilor; Bobda (p), Otelec (p). Citiri de regularizare în județul Timiș în perioada 27-31 martie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile Vasile Cârlova, Căprioarei, Intrarea Românilor, Coloniei, I.L. Caragiale, Academician M. Corneliu, Abrud, Linția, Nistrului, Lunei; casieria din str. Gheorghe Lazăr: străzile Eftimie Murgu, Zorile, Banu Mărăcine, Dunărea, Călimănești, Mircea cel Bătrân; casieria din Bd. Iuliu Maniu: străzile Slavici, Andreescu, Polona, Agronomiei; casieria din str. Ialomița: străzile Holdelor, Lotusului, Verde
Agenda2006-12-06-1-util ptr dumneavoastra () [Corola-journal/Journalistic/284891_a_286220]
-
de numele neradicale a vro patru miniștri, pentru ca d. Brătianu, reînsărcinat cu formarea cabinetului, să ne puie iar în față zavistnica și neputincioasa figură a d-lui Stătescu, universal incapabila mască a d-lui Cîmpineanu, si poate încă pe vrun academician cu patru clase primare, care și-a completat studiile la facultate de pișcherlic a redacției "Romînului". Toate acestea nu sânt în stare a ne inspira încrederea pe care am avea-o daca soarta răscumpărării ar atârna, nu de gheșeftari, ci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
da’ niște picioare de nu te-apropii.“, am continuat să inventez. „Văd c-ai notat detaliile. Te pomenești că te dădeai și tu-n vânt după ea?“, a tatonat Mihnea. „Pitar Moș, Edgar Quinet: stradă-n stradă, bot în bot. Academicieni amândoi. Lipsea doar nunta, ai?“ „Mai scutește-mă cu «ai» -ul tău! Dă textu’ mai departe.“ Degeaba mă chinuiam să-mbrac masca sihastrului carpatin sau a rebelului sandinist; cu cât îmi proiectam mai mult fantasmele-n decoruri pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
scrisese Eminescu: în timpul vieții, curat, fără hoții. Accesul era dificil. La Muzeul Literaturii se intra doar la expozițiile oficiale, iar în Biblioteca Academiei nu ajungeai decât cu cerere oficială și hârtie ștampilată de tot felul de șefi, ca-n permisie. Academicienii păzeau manuscrisele galbene și verzi, bacteriologice, nu oricine putea să afle dacă există și cu-atât mai puțin să le consulte. După unii, Academicienii mai ascundeau și altceva de ochii lumii. Se povestea că ei sunt ultimii arhivari ai substanțelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ajungeai decât cu cerere oficială și hârtie ștampilată de tot felul de șefi, ca-n permisie. Academicienii păzeau manuscrisele galbene și verzi, bacteriologice, nu oricine putea să afle dacă există și cu-atât mai puțin să le consulte. După unii, Academicienii mai ascundeau și altceva de ochii lumii. Se povestea că ei sunt ultimii arhivari ai substanțelor vii, gardienii cărora donatorii de existențe veneau să le dăruiască rulourile minții și poveștile lor complete. Fișele și sulurile erau păstrate cu sfințenie, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în Uniune îi înjurau mereu pe autori, dar protestau public când nu apăreau pe liste sau nu-și găseau fotografia. De partea cealaltă, Academia lucra tare, cu bibliotecile statului, pe care se zicea că le umple cu comenzi de milioane. Academicienii primiseră clădiri administrative, un parc, un spital, nu și calculatoare; nu operau pe ele, ar fi fost prea periculos. Evidențele, dacă existau, erau ținute de mână, în fișete blindate: numai directorul avea cheia. Acolo se vorbea că zac secretele breslei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
presupune că Academia le-ar fi adus acestora și societății; când moștenitorii păreau nehotărâți sau recalcitranți, se invoca patrimoniul național și Legea celor 49 de ani. După apariție, cărțile intrau pe achiziție publică în biblioteci, și banii se întorceau la Academicieni. Firește că Scurtu nega toată povestea, interesul național se dovedea mai presus decât zvonurile invidioase și răuvoitoare (lansate, susținea el, de concurență) și, la urma-urmei, înainte să judeci, trebuia să te convingi singur de rezultate: mi-l arătase odată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
țigară, cu opera împachetată frumos în supracoperți și cutii de carton dur, ca de export. „Ce mai contează banii, dom’ profesor, când iese o-asemenea bijuterie?“, mă întrebase el în subsolul de la „Luceafărul“, și, ca să fiu sincer, aproape avea dreptate. Academicienii mai făceau o chestie: scoteau din doi în doi ani câte-un Dicționar Explicativ, care să năucească populația. Sistemul arăta la fel: bani publici, coperți de-album de artă, o singură editură - aceeași ca la clasici. Despre tiraje, nu sufla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ani câte-un Dicționar Explicativ, care să năucească populația. Sistemul arăta la fel: bani publici, coperți de-album de artă, o singură editură - aceeași ca la clasici. Despre tiraje, nu sufla nimeni un cuvânt, se vorbea de milioane de exemplare. Academicienii descoperiseră o afacere perpetuă, pe buzele tuturor: limba română. Modificau cuvinte, schimbau ortografia, înlocuiau reguli gramaticale, umblau la accent și pronunție. Mereu intervenea câte-o noutate, ca pe un șantier neterminat. Reparațiile durau, îți lua ceva timp să te-obișnuiești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai rămăsese nimeni. „Hai s-o-ntindem de-aici, că se-mpute treaba!“, m-a zorit Mihnea. „Nu înainte de-a vizita și celălalt etaj.“, l-am anunțat, tot în șoaptă. Pereții aveau urechi, cărțile microfoane. Atât Unioniștii, cât și Academicienii, lucrau cu mercenari, deghizați în tinerei cumsecade: cercetători, ajutoare de bibliotecari, cronicari de întâmpinare. Nu știai cu cine dai mâna. Mercenarii puteau trece dintr-o instituție într-alta, lucra la mai multe reviste odată sau apărea peste noapte în secretariatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Grigore Tocilescu, membru titular al Academiei, se impune ca autor al unor foarte apreciate manuale de Istoria română, care au făcut inclusiv obiectul unor "plagiaturĭ estropiate" denunțate de către autorul uzurpat (Tocilescu, 1896, pp. IV, VI-VIII). Din aceeași categorie a academicienilor face parte și A.D. Xenopol, ale cărui manuale școlare au fost publicate în paralel cu scrierea monumentalei sale Istoria românilor din Dacia Traiană în 14 volume (Iași, 1888-1893), prima mare sinteză completă a istoriei românilor.3 În decursul anilor '80
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după abolirea monarhiei în 30 decembrie 1947. Literatura didactică este monopolizată de stat, autoritățile socialiste introducând, după modelul stalinist, principiul manualului unic. Noua viziune oficială, singura disponibilă, asupra trecutului românesc este codificată în manualul redactat de un colectiv coordonat de academicianul Mihail Roller, sub titlul de Istoria României (1947), ulterior redenumit în Istoria RPR (1952). Schimbarea paradigmei politice din mijlocul anilor '60 duce la înlocuirea manualului unic al lui Roller cu o nouă garnitură de cărți școlare, intitulate în bloc Istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nici libertatea nu este scutită de ridiculizare. Dacă egalitatea era un postulat al geometriei, acceptabil în sfera ideilor abstracte, libertatea e un postulat al nebuniei..." (p. 40). Fraternitatea umanitară proclamată de revoluționarii francezi cade și ea sub ghilotina satirică a academicianului. Solidaritatea umană se oprește la limita etnico-lingvistică a comunității de sânge a națiunii. "Națiunea, așadar, e granița cea din urmă a frăției efective (și trupește, și sufletește)" (p. 43). Umanitatea în sine este o noțiunea găunoasă, ea nu are sens
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
două domenii; pe de o parte știința sa și activitatea la catedră, cu convingerile și opiniile sale, motiv pentru care amalgamarea lor nu face decât să-i umbrească formidabila sa operă științifică și filosofică. Evocatoare În acest sens este poziția academicianului Nicolae Cajal pe care, pentru acuratețea, Înțelepciunea și moralitatea ei o expunem În final: „În judecarea cazului Paulescu este necesar să subliniem de la Început că avem de a face cu o problemă de natură deosebită. Prima este importanța incontestabilă a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nefericiți. Sacii cu bani nu i-au scutit de suferințe și nu i-au făcut fericiți. 3.2.1.6. CE TREBUIE FĂCUT PENTRU ADAPTAREA PLANTELOR LA NOILE CONDIȚII DE CLIMĂ În prezent există resurse umane cu înalte titluri științifice: academicieni, profesori, doctori, ingineri, etc., mulți cu renume mondial. Unii sunt prezentați la T.V., dar în loc să și prezinte creația lor personală și contribuția lor personală la progresul umanității, aceștia se laudă unii pe alții. Unii își povestesc oportunitățile care i-au
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
abordat aceast] tem] nu ofer] prea multe argumente astfel încât s] poat] fi f]cut] diferența dintre public și privat. Viața public] este într-adev]r atât de difuz] și pluralist] (pornind de la politicieni la preoți, de la bancheri la asistente medicale, de la academicieni la arhitecți, de la parlamente la asociații suburbane locale), încât poate p]rea c] au r]mas foarte puține elemente cu care s] fie comparat], altele în afar] de viață casnic]. Ideea c] morală tradițional] se refer] doar la planul familial
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ministere. Articolul 7 Orice dispoziții contrare prezentei legi se abroga. Articolul 8 Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la publicare. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 2 octombrie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 9 octombrie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgăm
LEGEA nr. 21 din 15 octombrie 1990 pentru trecerea Direcţiei generale a penitenciarelor din cadrul Ministerului de Interne în subordinea Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106820_a_108149]
-
oameni, despre oameni și pentru oameni. Ca urmare, este o istorie cu suflu scurt, pe termen scurt, la fel ca Însăși viața la care se raportează. Ea refuză modelul istoriei cu morgă impersonală, redactată cu gândul la posteritatea pioasă, de către academicieni și savanți siguri de adevărul științei lor precum un computer de hardul pe care Îl poartă În măruntaie. Scriu, În primul rând, pentru mine și despre mine - și cred că poate tocmai acest lucru mă va face mai bine Înțeles
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
promovată” de elitele conducătoare, În vederea atingerii unor obiective politice. Naționaliștii moderați de astăzi, de la noi, cred că naționalismul (evident, numai cel românesc) nu ar trebui judecat atât de aspru, doar din cauza exagerărilor la care a fost supus În timpul regimului Ceaușescu. Academicienii Dan Berindei și Eugen Simion, de exemplu, nu obosesc să repete, cu orice ocazie: să nu aruncăm pe fereastră și copilul (adică naționalismul cel candid și nevinovat) o dată cu apa din albia În care s-a primenit. Mie Însă, naționalismul lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fenomenului, ci și pe literatura de specialitate care i-a fost deja dedicată. Aș aminti, dintr-o bibliografie destul de vastă, cartea profesorului Bogdan Murgescu, de la Universitatea din București, intitulată A fi istoric În anul 2000, apoi volumul de convorbiri cu academicianul Alexandru Zub, editat de Sorin Antohi și intitulat Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală În România, precum și două studii, semnate de istoricul german Armin Heinen, respectiv de Constantin Iordachi și Trencsényi Balázs, apărute În publicații de specialitate din Germania și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Mulți dintre cei care au parcurs o carieră istoriografică Înainte de 1989 au reușit să se elibereze de atracția morbidă față de un trecut care nu merita un asemenea atașament (un trecut la valorile căruia unii nu au aderat niciodată, cu convingere). Academicianul Alexandru Zub, de exemplu, aflat la vârsta senectuții, este un promotor al Înnoirii istoriografice, cot la cot cu tânăra generație. La fel a fost cazul regretatului profesor clujean Pompiliu Teodor. Alții, În schimb, mult mai tineri, nu au reușit această
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
contemplăm dezastrul, să ne lamentăm, eventual să așteptăm să treacă timpul, cu gândul la soluțiile finale de natură biologică. S-ar putea Însă să avem surprize. Ronald Reagan XE "Reagan" a trăit 93 de ani, cu maladia Alzheimer, iar domnișoara academician Cornelia Bodea, fosta studentă a lui Iorga XE "Iorga" , nu are decât 88 și Încă se simte foarte bine. Pe urmă, după cum mai aminteam, astăzi, clonarea descendenților reprezintă și ea o soluție pentru asigurarea nemuririi. În consecință, cred că ar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și pe aceea care imortalizează medalistic imaginea palatului care găzduiește Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași (fig. 46av) cât și efigia celui al cărui nume îl poartă instituția de învățământ teologic universitar. Medalia este realizată la centenarul nașterii academicianului Dumitru Stăniloae, unul dintre cei mai de seamă teologi și gânditori creștini din lume, profesor de teologie și dogmatist (fig. 46rv). Medalia și placheta din figurile 47 și 48 unifață, prin imagini simbol specifice domeniului de activitate, marchează împlinirea unei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fericit cu o realizare (fig. 54 unifață), prilejuită de Centenarul Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, din anul 2010. Centenarul Facultății a fost „aureolat de anvergura unor Titani ale căror performanțe științifice i-au adus în preajma premiilor Nobel: academicienii Dragomir Hurmuzescu și Ștefan Procopiu... Facultatea..., având piatra de temelie în Școala de Electricitate Industrială (noiembrie 1910), devenită ulterior Institut Electrotehnic, a fost una din cele două facultăți fondatoare, în 1938, ale Școlii Politehnice „Gheorghe Asachi” din Iași”. Momente marcante
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]