2,307 matches
-
unitatea de măsură pentru accelerație este formula 5 (centimetru pe secundă la pătrat), cunoscută și sub numele "gal" și folosită de exemplu în seismometrie. În unele aplicații accelerația se exprimă în raport cu accelerația gravitațională, "g". În mecanică se utilizează noțiunea de vectorul accelerație medie definită ca raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp în care se produce variația: Unde: formula 6 este vectorul accelerație medie,formula 7 și formula 8 sunt vectorii viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și finală
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
seismometrie. În unele aplicații accelerația se exprimă în raport cu accelerația gravitațională, "g". În mecanică se utilizează noțiunea de vectorul accelerație medie definită ca raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp în care se produce variația: Unde: formula 6 este vectorul accelerație medie,formula 7 și formula 8 sunt vectorii viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și finală, formula 11 reprezintă vectorul variației vitezei, formula 12 intervalul de timp dintre cele două momente. Pentru descrierea exactă a mișcării se utilizează vectorul accelerație
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
accelerație medie,formula 7 și formula 8 sunt vectorii viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și finală, formula 11 reprezintă vectorul variației vitezei, formula 12 intervalul de timp dintre cele două momente. Pentru descrierea exactă a mișcării se utilizează vectorul accelerație instantanee sau "momentane" care reprezintă vectorul accelerației pentru un moment dat. Aceasta se definește ca limita finită la care tinde raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp, atunci când valoarea intervalului de timp tinde la zero, ceea ce corespunde derivatei
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și finală, formula 11 reprezintă vectorul variației vitezei, formula 12 intervalul de timp dintre cele două momente. Pentru descrierea exactă a mișcării se utilizează vectorul accelerație instantanee sau "momentane" care reprezintă vectorul accelerației pentru un moment dat. Aceasta se definește ca limita finită la care tinde raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp, atunci când valoarea intervalului de timp tinde la zero, ceea ce corespunde derivatei de ordinul întâi în raport cu timpul a vectorului
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
în raport cu timpul a vectorului viteză: Țininând cont de faptul că vectorul viteză este la rândul său derivata de ordinul întâi a vectorului de poziție în raport cu timpul: formula 13, prin înlocuirea acestei relații în formula de mai sus, se găsește că vectorul accelerație instantanee este derivata de ordinul doi a vectorului de poziție în raport cu timpul: Vectorul accelerație liniară, din punct de vedere matematic, este o funcție vectorială de o variabilă reală independentă: formula 15. Relația funcțională dintre vectorii accelerație, viteză și de poziție se
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
rândul său derivata de ordinul întâi a vectorului de poziție în raport cu timpul: formula 13, prin înlocuirea acestei relații în formula de mai sus, se găsește că vectorul accelerație instantanee este derivata de ordinul doi a vectorului de poziție în raport cu timpul: Vectorul accelerație liniară, din punct de vedere matematic, este o funcție vectorială de o variabilă reală independentă: formula 15. Relația funcțională dintre vectorii accelerație, viteză și de poziție se scrie sub forma: formula 16 În mecanica clasică, starea de repaus relativ sau de mișcare
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
sus, se găsește că vectorul accelerație instantanee este derivata de ordinul doi a vectorului de poziție în raport cu timpul: Vectorul accelerație liniară, din punct de vedere matematic, este o funcție vectorială de o variabilă reală independentă: formula 15. Relația funcțională dintre vectorii accelerație, viteză și de poziție se scrie sub forma: formula 16 În mecanica clasică, starea de repaus relativ sau de mișcare rectilinie uniformă față de un sistem de referință inerțial sunt stări echivalente în acord cu legea întâi a mecanicii. Aceasta afirmă că
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
mecanice noțiunea de accelarație. Ea este intrinsec legată de forța care produce modificarea stării de mișcare prin legea a doua a mecanicii: formula 17, unde formula 18 este rezultanta forțelor externe, formula 19 este masa inertă a corpului (punctului material) și formula 1 reprezintă accelerația corpului. Apariția accelerației, la un corp aflat în mișcare, este efectul acțiunii forței, pentru un corp de masă determinată, valoarea ei este direct proporțională cu forța și are aceeași direcție cu aceasta. Din punct de vedere cinematic, accelerația se definește
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
accelarație. Ea este intrinsec legată de forța care produce modificarea stării de mișcare prin legea a doua a mecanicii: formula 17, unde formula 18 este rezultanta forțelor externe, formula 19 este masa inertă a corpului (punctului material) și formula 1 reprezintă accelerația corpului. Apariția accelerației, la un corp aflat în mișcare, este efectul acțiunii forței, pentru un corp de masă determinată, valoarea ei este direct proporțională cu forța și are aceeași direcție cu aceasta. Din punct de vedere cinematic, accelerația se definește pe baza efectului
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
formula 1 reprezintă accelerația corpului. Apariția accelerației, la un corp aflat în mișcare, este efectul acțiunii forței, pentru un corp de masă determinată, valoarea ei este direct proporțională cu forța și are aceeași direcție cu aceasta. Din punct de vedere cinematic, accelerația se definește pe baza efectului de modificare a vitezei și se introduce în studiul mișcării mecanice pe baza modelului punctului material aflat într-o mișcare oarecare. Denumirea de "accelerație liniară" este utilizată cu scopul de a o deosebi de accelerația
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
și are aceeași direcție cu aceasta. Din punct de vedere cinematic, accelerația se definește pe baza efectului de modificare a vitezei și se introduce în studiul mișcării mecanice pe baza modelului punctului material aflat într-o mișcare oarecare. Denumirea de "accelerație liniară" este utilizată cu scopul de a o deosebi de accelerația unghiulară sau areolară. În limbaj comun prin folosirea expresiei "accelerație", de regulă, se subînțelege mărimea "accelerație liniară" Pentru definirea vectorului accelerație liniară, se consideră un punct material, aflat în
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
accelerația se definește pe baza efectului de modificare a vitezei și se introduce în studiul mișcării mecanice pe baza modelului punctului material aflat într-o mișcare oarecare. Denumirea de "accelerație liniară" este utilizată cu scopul de a o deosebi de accelerația unghiulară sau areolară. În limbaj comun prin folosirea expresiei "accelerație", de regulă, se subînțelege mărimea "accelerație liniară" Pentru definirea vectorului accelerație liniară, se consideră un punct material, aflat în mișcare pe o traiectorie oarecare, notă cu (C) în figura nr.
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
și se introduce în studiul mișcării mecanice pe baza modelului punctului material aflat într-o mișcare oarecare. Denumirea de "accelerație liniară" este utilizată cu scopul de a o deosebi de accelerația unghiulară sau areolară. În limbaj comun prin folosirea expresiei "accelerație", de regulă, se subînțelege mărimea "accelerație liniară" Pentru definirea vectorului accelerație liniară, se consideră un punct material, aflat în mișcare pe o traiectorie oarecare, notă cu (C) în figura nr.3 din dreapta. Se consideră două momente diferite formula 21 și formula 22
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
mecanice pe baza modelului punctului material aflat într-o mișcare oarecare. Denumirea de "accelerație liniară" este utilizată cu scopul de a o deosebi de accelerația unghiulară sau areolară. În limbaj comun prin folosirea expresiei "accelerație", de regulă, se subînțelege mărimea "accelerație liniară" Pentru definirea vectorului accelerație liniară, se consideră un punct material, aflat în mișcare pe o traiectorie oarecare, notă cu (C) în figura nr.3 din dreapta. Se consideră două momente diferite formula 21 și formula 22, numiți în continuare moment inițial și
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
material aflat într-o mișcare oarecare. Denumirea de "accelerație liniară" este utilizată cu scopul de a o deosebi de accelerația unghiulară sau areolară. În limbaj comun prin folosirea expresiei "accelerație", de regulă, se subînțelege mărimea "accelerație liniară" Pentru definirea vectorului accelerație liniară, se consideră un punct material, aflat în mișcare pe o traiectorie oarecare, notă cu (C) în figura nr.3 din dreapta. Se consideră două momente diferite formula 21 și formula 22, numiți în continuare moment inițial și respectiv moment final, la care
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
deplasat între cele două poziții. Pentru a caracteriza rata acestei schimbări este nevoie de raportarea lui la intervalul de timp în care se produce modificarea. Cu alte cuvinte, se calculează „viteza” de variație a vectorului viteză. Rezultatul raportării este vectorul "accelerație liniară", corespunzător intervalului de timp formula 27. Suportul vectorului accelerație la un moment dat se află în planul osculator la traiectorie; în același plan, aflându-se de aceeași parte a tangentei ca și versorul normalei principale. Componentele accelerației sunt: unde formula 32
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
acestei schimbări este nevoie de raportarea lui la intervalul de timp în care se produce modificarea. Cu alte cuvinte, se calculează „viteza” de variație a vectorului viteză. Rezultatul raportării este vectorul "accelerație liniară", corespunzător intervalului de timp formula 27. Suportul vectorului accelerație la un moment dat se află în planul osculator la traiectorie; în același plan, aflându-se de aceeași parte a tangentei ca și versorul normalei principale. Componentele accelerației sunt: unde formula 32 este raza de curbură. Avem una din formulele lui
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
raportării este vectorul "accelerație liniară", corespunzător intervalului de timp formula 27. Suportul vectorului accelerație la un moment dat se află în planul osculator la traiectorie; în același plan, aflându-se de aceeași parte a tangentei ca și versorul normalei principale. Componentele accelerației sunt: unde formula 32 este raza de curbură. Avem una din formulele lui Frenet: unde: De aici deducem: și obținem relațiile pentru accelerațiile tangențială și normală: În mișcarea plană, utilizând coordonatele polare formula 42 și vectorii corespunzători formula 43 și formula 44 expresia accelerației
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
la traiectorie; în același plan, aflându-se de aceeași parte a tangentei ca și versorul normalei principale. Componentele accelerației sunt: unde formula 32 este raza de curbură. Avem una din formulele lui Frenet: unde: De aici deducem: și obținem relațiile pentru accelerațiile tangențială și normală: În mișcarea plană, utilizând coordonatele polare formula 42 și vectorii corespunzători formula 43 și formula 44 expresia accelerației este: Proiecțiile accelerației pe formula 43 și formula 47, adică: formula 48 și formula 49 se numesc "accelerație radială" și, respectiv, "accelerație transversală". Factorul formula 50 se
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
accelerației sunt: unde formula 32 este raza de curbură. Avem una din formulele lui Frenet: unde: De aici deducem: și obținem relațiile pentru accelerațiile tangențială și normală: În mișcarea plană, utilizând coordonatele polare formula 42 și vectorii corespunzători formula 43 și formula 44 expresia accelerației este: Proiecțiile accelerației pe formula 43 și formula 47, adică: formula 48 și formula 49 se numesc "accelerație radială" și, respectiv, "accelerație transversală". Factorul formula 50 se numește "accelerație unghiulară" și se măsoară în formula 51 "Accelerația absolută" a unui punct material, notată formula 52 este accelerația
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
formula 32 este raza de curbură. Avem una din formulele lui Frenet: unde: De aici deducem: și obținem relațiile pentru accelerațiile tangențială și normală: În mișcarea plană, utilizând coordonatele polare formula 42 și vectorii corespunzători formula 43 și formula 44 expresia accelerației este: Proiecțiile accelerației pe formula 43 și formula 47, adică: formula 48 și formula 49 se numesc "accelerație radială" și, respectiv, "accelerație transversală". Factorul formula 50 se numește "accelerație unghiulară" și se măsoară în formula 51 "Accelerația absolută" a unui punct material, notată formula 52 este accelerația punctului material în raport cu
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
unde: De aici deducem: și obținem relațiile pentru accelerațiile tangențială și normală: În mișcarea plană, utilizând coordonatele polare formula 42 și vectorii corespunzători formula 43 și formula 44 expresia accelerației este: Proiecțiile accelerației pe formula 43 și formula 47, adică: formula 48 și formula 49 se numesc "accelerație radială" și, respectiv, "accelerație transversală". Factorul formula 50 se numește "accelerație unghiulară" și se măsoară în formula 51 "Accelerația absolută" a unui punct material, notată formula 52 este accelerația punctului material în raport cu un sistem de referință fix și este suma vectorială a: Avem
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
și obținem relațiile pentru accelerațiile tangențială și normală: În mișcarea plană, utilizând coordonatele polare formula 42 și vectorii corespunzători formula 43 și formula 44 expresia accelerației este: Proiecțiile accelerației pe formula 43 și formula 47, adică: formula 48 și formula 49 se numesc "accelerație radială" și, respectiv, "accelerație transversală". Factorul formula 50 se numește "accelerație unghiulară" și se măsoară în formula 51 "Accelerația absolută" a unui punct material, notată formula 52 este accelerația punctului material în raport cu un sistem de referință fix și este suma vectorială a: Avem deci: Raportul dintre variația
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
și normală: În mișcarea plană, utilizând coordonatele polare formula 42 și vectorii corespunzători formula 43 și formula 44 expresia accelerației este: Proiecțiile accelerației pe formula 43 și formula 47, adică: formula 48 și formula 49 se numesc "accelerație radială" și, respectiv, "accelerație transversală". Factorul formula 50 se numește "accelerație unghiulară" și se măsoară în formula 51 "Accelerația absolută" a unui punct material, notată formula 52 este accelerația punctului material în raport cu un sistem de referință fix și este suma vectorială a: Avem deci: Raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
polare formula 42 și vectorii corespunzători formula 43 și formula 44 expresia accelerației este: Proiecțiile accelerației pe formula 43 și formula 47, adică: formula 48 și formula 49 se numesc "accelerație radială" și, respectiv, "accelerație transversală". Factorul formula 50 se numește "accelerație unghiulară" și se măsoară în formula 51 "Accelerația absolută" a unui punct material, notată formula 52 este accelerația punctului material în raport cu un sistem de referință fix și este suma vectorială a: Avem deci: Raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp exprimă o "accelerație medie" și nu valoarea
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]