3,948 matches
-
de creativitate corelațiile sunt în general slabe sau moderate, din punct de vedere al semnificației statistice. Dezvoltările contemporane în domeniul psihologiei și studiile relativ recente cu privire la inteligența emoțională, la inteligențele multiple realizează o apropiere interesantă între inteligență și creativitate. În accepțiunea tradițională, a fi inteligent înseamnă a achiziționa cunoștințe, a le manipula și a le aplica în diverse contexte. Daniel Goleman (profesor al Universitatea Harvard) în lucrarea „Emotional intelligence” (1995) a evidențiat importanța inteligenței emoționale în dirijarea relațiilor interpersonale, rezolvarea conflictelor
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
drepturi ale omului, legitimitatea intervenționismului în scop umanitar) și, interrelaționat, perceperea unor probleme ca fiind globale și reclamând, ca atare, instituții și proceduri globale menite a le gestiona. Astfel, dimensiunea politică a globalizării își subsumează integral una dintre cele două accepțiuni ale termenului globalism ca semnificând perceperea unor probleme ca poluarea, terorismul, migrația, traficul și consumul de droguri etc. ca fiind de manifestare și preocupare globală. Într-o a doua perspectivă și ea înrudită globalizării, termenul globalism este utilizat în analizele
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
în care răspunsul acestuia va fi pe măsură); b. atacul tactic se referă la folosirea armelor nucleare tactice sau a dispozitivelor nucleare de intensitate și capacitate redusă ce pot fi folosite împotriva unor ținte mici și de relevanță secundară. Această accepțiune este extrem de importantă, având în vedere că în afară de SUA și URSS, care posedau și arme nucleare strategice, toți ceilalți sateliți sau aliați ai lor nu posedau decât dispozitive nucleare de intensitate medie, capabile să lovească numai ținte mici aflate la
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
autorii antici sunt departe politica externă americană, vezi Rieffer și Mercer. Pentru o analiză a continuității politicii americane pe termen lung. de a asocia democrația cu virtuțile pe care modernii i le atribuie: Aristotel sau Platon chiar descriu democrațiile în accepțiunea antică a conceptului ca regimuri mai degenerate decât tiraniile. În Florența secolului al XVI-lea, părintele științei politice moderne, Niccoló Machiavelli, descrie (pe baza modelului său favorit, Roma Republicană) cum republicile sunt în mod natural înzestrate cu capacitatea de a
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
Rummel, profesor de Științe Politice la Universitatea din Hawaii, care, în studiul despre pacea democratică numește democrațiile metode nonviolente de rezolvare a conflictelor (1997). Sintagma face referire și la pacea globală, pe care Rummel o corelează cu răspândirea democrațiilor. În accepțiunea lui Rummel, există două versiuni ale păcii liberale: pe de o parte, versiunea așa-numită a războiului democrațiile nu inițiază război între ele aproape niciodată; pe de altă parte, versiunea generală (sau monistă) a păcii democrate democrația este o metodă
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
aducerea structurilor domestice în prim-planul analizei. Așa cum s-a arătat în capitolele precedente, teoreticienii (neo)realiști susțin că elementele esențiale ale relațiilor internaționale pot fi explicate fără referire la caracteristicile interne ale regimului politic. Acestea din urmă constituie, în accepțiunea realistă, analize reducționiste, întrucât reduc analiza sistemului internațional la evaluarea factorilor domestici. Explicațiile realiste ale competiției interstatale pentru asigurarea propriei securități prin înarmare, formarea de alianțe și, în ultimă instanță, război sunt formulate prin analiza factorilor sistemici, precum condiția de
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
teoretizărilor realiste, fiind interpretată în special ca vulnerabilitate a unui stat față de altul și, în consecință, având o conotație negativă. Studiile liberal pluraliste nu au contestat dimensiunea vulnerabilității, însă au evidențiat o alta, extrem de importantă: interdependența ca senzitivitate. În această accepțiune, interdependența presupunea existența unor efecte reciproce între țări sau între actori din țări diferite, o situație generatoare nu doar de costuri, ci și de beneficii. Valorizarea interdependenței în teoria liberală (pluralistă) a anilor '70 trebuie înțeleasă pe fondul tendinței de
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
Mitra Al. Mogoș; I. Șiclovan; D. Hare; T. Ardelean; etc. Viteza, îndemânarea, rezistența și forța sunt cele patru calități motrice de bază, care în practică nu pot fi separate, fiind permanent într-o strânsă interdependentă și corelație. Viteza Viteza (în accepțiunea cea mai largă) se referă în principal la iuțeala sau rapiditatea efectuării mișcării sau actului motric în unitatea de timp. A. Dragnea - „Antrenamentul Sportiv”, Ed. Didactică și Pedagogică R.A., București, 1996. Un jucător de fotbal este rapid când este în
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
mai frecvente, cu care se lucrează, se „operează” în scopul realizării obiectivelor antrenamentului sportiv și bineînțeles a educației fizice la diferitele sale niveluri. Ele structurează, într-o îmbinare optimă, influențele instructiveducative programate de conducătorul activității. Pornind de la cea mai generală accepțiune a exercițiului, ca noțiune I. Șiclovan („Teoria educației fizice și sportului”, Editura Sport Turism, București, 1979, pagina 131) îl definește ca fiind: repetarea sistematică și conștientă a unei acțiuni în scopul formării sau perfecționării unei priceperi sau deprinderi. Multe din
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
ca noțiune I. Șiclovan („Teoria educației fizice și sportului”, Editura Sport Turism, București, 1979, pagina 131) îl definește ca fiind: repetarea sistematică și conștientă a unei acțiuni în scopul formării sau perfecționării unei priceperi sau deprinderi. Multe din notele acestei accepțiuni, desigur particularizate, precizează același autor, se potrivesc, sunt valabile și pentru exercițiul fizic: * și exercițiul fizic este o acțiune, însă cu caracter preponderent corporal; * exercițiul fizic este repetat în mod sistematic și conștient (deci deliberat conceput și aplicat în mod
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
scopul perfecționării dezvoltării fizice și a capacității motrice a oamenilor. Totodată, același autor, mai dezvoltă o definiție a exercițiului fizic: repetarea sistematică și conștientă a unei acțiuni în scopul formării sau perfecționării unei priceperi sau deprinderi. Multe din notele acestei accepțiuni, desigur particularizate, precizează Șiclovan I., se potrivesc, sunt valabile și pentru exercițiul fizic: * și exercițiul fizic este o acțiune, însă cu caracter preponderent corporal; * exercițiul fizic este repetat în mod sistematic și conștient (deci deliberat conceput și aplicat în mod
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
presupune doar o repetare sistematică, ci și posibilitatea de a construi, de a asambla, pe baza mișcărilor învățate, o conduită motrică proprie subiectului care a asimilat anumite cunoștințe motrice, pe care le exteriorizează apoi sub forma comportamentului motric. Într-o accepțiune mai generală, Mârza Dănilă Dănuț (Teoria Educației Fizice și Sportului, 2006) spune că exercițiul fizic reprezintă: acțiunea motrică voluntară, deliberat concepută și sistematic repetată, în cadrul unui proces educațional, organizat sau nu, în scopul realizării unor obiective specifice. În altă accepțiune
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
accepțiune mai generală, Mârza Dănilă Dănuț (Teoria Educației Fizice și Sportului, 2006) spune că exercițiul fizic reprezintă: acțiunea motrică voluntară, deliberat concepută și sistematic repetată, în cadrul unui proces educațional, organizat sau nu, în scopul realizării unor obiective specifice. În altă accepțiune, același autor, consideră exercițiul fizic ca fiind un: instrument didactic în vederea înfăptuirii sistematice a obiectivelor educației fizice și sportului. După părerea autorilor Ghenadi. V, Grapă F. și Balint Gh. (2002), conceptul de „exercițiu fizic” și-a modificat sensul și conținutul
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
Științei Politice. Potrivit unei celebre afirmații a lui Morgenthau, ce formula chiar domeniul noii discipline, Relațiile Internaționale se ocupă cu studiul raporturilor de putere dintre actorii internaționali (vezi și capitolul Realismul). Așezând în centrul preocupărilor conceptul de putere, în toate accepțiunile lui ca putere-forță, putere influență, cu raportările sale inerente la concepte precum cele de autoritate, legitimitate sau suveranitate , Relațiile Internaționale se subsumează domeniului mai larg al Științei Politice. Definind aria de studiu ca fiind cea a raporturilor dintre actori internaționali
Introducere: domeniul Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]
-
moduri comportamentul principalilor actori: universitățile de stat, dar și ministerul și alte organisme intermediare, precum Consiliul Național pentru Finanțarea Învă țământului Superior (CNFIS) sau Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS). Acest complex de reguli (sau, în accepțiunea celebră a lui D. North, 1990, această instituție) generează pentru actorii implicați un set de stimulente, de patternuri de comportament și de procese organizaționale specifice (bunăoară, la nivelul universităților) care sunt esențiale pentru a înțelege sistemul educațional românesc. Dată fiind
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
118). În acest sens, la vârstele copilăriei, putem vorbi despre potențial creativ (actul manifest, finalizat într-un produs de mare originalitate, rămâne valabil doar pentru copii excepționali) și de stimularea lui în vederea afirmării ulterioare prin acte creatoare efective. În această accepțiune creativitatea ne apare ca o expresie sintetică a condițiilor interne psihologice (procese, însușiri, stări, structuri operaționale, aptitudinale și motivațional-atitudinale) ce devin propulsatoare și generatoare de nou îîn planul ideilor). Fiecare elev dispune de un potențial propriu de creativitate care, în
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
manifeste. Creativitatea manifestă/ actualizată este considerată de aceea și primul criteriu de selectarea a persoanelor creative. În acest sens putem vorbi despre potențialul creativ la vârstele copilăriei și de stimularea lui în vederea afirmării ulterioare prin acte creatoare efective. În această accepțiune creativitatea ne apare ca o expresie sintetică a condițiilor interne psihologice (procese, însușiri, stări, structuri operaționale, aptitudinale și motivațional-atitudinale) ce devin propulsatoare și generatoare de nou (în planul ideilor). Fiecare elev dispune de un potențial propriu de creativitate care, în
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
atribuită autorilor americani. Înainte de a prezenta sintetic principalele caracteristici ale acestei noi abordări a lumii internaționale, se impune o precizare de natură conceptuală terminologică: ca termen, constructivismul a ajuns în ultimii ani să desemneze două aspecte distincte. Într-o primă accepțiune, el se referă la o anumită abordare teoretică a relațiilor internaționale și a științelor sociale în general, cu implicații asupra agendei de cercetare și a metodelor folosite, împărtășită de mai mulți autori. Într-o a doua accepțiune, constructivismul desemnează o
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
Într-o primă accepțiune, el se referă la o anumită abordare teoretică a relațiilor internaționale și a științelor sociale în general, cu implicații asupra agendei de cercetare și a metodelor folosite, împărtășită de mai mulți autori. Într-o a doua accepțiune, constructivismul desemnează o poziție metateoretică referitoare la științele sociale, bazată în principal pe argumente de factură epistemologică și ontologică, reunind un număr mare de teorii distincte 1. Capitolul de față adoptă primul sens, studiind constructivismul ca o teorie a relațiilor
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
aparținând chiar aceleiași persoane. Date materiale identice produc consecințe sociale distincte în diferite contexte sociale. Pentru cineva din afara acestor contexte, datele materiale, semnele pe o hârtie, pot fi simple mâzgăleli fără sens și fără valoare. Sistemul internațional este așadar, în accepțiunea constructiviștilor, un fapt social. La fel ca oricare fapt social, existența lui depinde de conștientizarea ei la nivelul actorilor și chiar al indivizilor și de elaborarea unei codificări a acestei conștientizări în limbaj. Constructiviștii atrag atenția, cu alte cuvinte, că
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
pe ei înșiși”. Demnitatea omului este de a fi reprezentantul nedefinitului. Dacă omul este ceea ce este, aceasta se datorește faptului că el recunoaște această demnitate în el însuși și la toți ceilalți oameni. Martin Heidegger în Scrisoare despre umanism , desprinde accepțiunile acestui termen, precum și modalitățile principale de abordare a umanismului. Umanism înseamnă Această esență este abordată în moduri diferite: În gândirea vechilor greci, omul își dobândește esența prin cultivarea și formarea virtuților; în creștinism, omul este delimitat față de Dumnezeu, el este
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
unde nu sunt legi sau unde cineva este deasupra legilor. III.2. Descartes, Spinoza, Leibniz, Rousseau - reprezentanți ai filosofiei moderne III.2.1. Rene Descartes (1596-1650) Descartes prezintă teoria sa despre libertate în lucrările Principiile filosofiei și Meditații metafizice. În accepțiunea lui Descartes liberul arbitru este capacitatea de a alege între bine și rău, este acea calitate a omului care îl ridică pe acesta spre perfecțiune. Alegerile liberului arbitru sunt precedate de acte de cunoaștere, realizabile prin grația divină. Astfel, alegerile
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
epuizării. În parametri în general invers proporționali mobilității variază și comportamentul teritorial (Rowley Conwy 2001). Banda însăși rămâne un concept foarte labil. Deși această comunitate restrânsă și cu o componență fluidă (Ingold 1999, dar vezi și Wobst 1974, pentru o accepțiune diferită) reprezintă neîndoielnic principala formă de organizare efectivă a majorității vânătorilor și culegătorilor, în cazul celor creditați drept „complecși”, diverse alte unități sociale (clanuri, familii corporatiste, triburi) capătă o relevanță crescută (Ames 1995). Virilocalismul nu constituie o normă absolută: nu
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
paleoantropologilor către analogii extrase din primatologie, pentru imaginarea primelor societăți umane (Clark 1997; Foley & Lee 1996). Semnificativ, această opțiune amenință să sustragă din raza de acțiune a modelului etnografic un uriaș interval de timp, în fapt, în cea mai conservatoare accepțiune, aproximativ de 90% din intervalul dintre 2,5 milioane de ani și Holocen! Majoritatea modelelor propuse iau în calcul biologia reproducerii ca esențială pentru caracterizarea socialității primelor hominide, deși ecologia behaviorală nu are inhibiții a o extrapola și asupra vânătorilor-culegătorilor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mediului sau a resurselor umane, organisme juridice, organisme administrative și guvernamentale, organisme de evaluare a conformității, comunități locale și societatea în ansamblu etc.). Amplificarea domeniilor de utilizare a principiilor de management va presupune să se definească cine sunt, în această accepțiune, părțile interesate pentru sistemul de management evaluat. Conform definiției din ISO 14050:2009 prin parte interesată se înțelege „persoană sau grup care are un interes în performanța sau rezultatele unei organizații sau unui sistem”. Includerea cuvintelor „sistem” și „performanță” în
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]