8,202 matches
-
în urma cărora se formează acizi slab disociați, baze slab disociate sau săruri acide sau bazice se numește hidroliză. Acest fenomen nu are în vedere totalitatea proceselor de solvatare, ci numai modificările de pH, deoarece soluția astfel obținută are un caracter acid sau bazic. Din punct de vedere etimologic, prin hidroliză se înțelege reacția chimică pe care o suferă unele substanțe chimice (săruri, esteri, amide, nitrili etc.) sub acțiunea moleculelor de apă, rezultând produși care fixează ionii apei. Hidroliza sărurilor reprezintă un
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
un acid slab (AS). 41 În primul caz, a), va reacționa cu ionii apei numai acidul conjugat B+ fixând ionii HO-: BS+ + H2O ↔ BSOH + H+ În felul acesta crește concentrația ionilor H+ față de cea inițială și deci hidroliza va fi acidă. Reacția de mai sus fiind una de echilibru, se poate aplica legea maselor și se definește o constantă a reacției de hidroliză Kh. Prin calcul se găsește. 6. Frânarea reacției de hidroliză După încheierea experimentului 5, în aceeași eprubetă se
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
răspuns corect care va fi încercuit) I. Care afirmație este falsă? Soluțiile obținute prin dizolvarea în apă a sărurilor provenite de la AS și BS sunt: a) neutre dacă provin de la acizi și baze de tărie comparabilă; b) prezintă caracter slab acid dacă acidul este mai tare; 43 c) prezintă caracter slab bazic dacă baza este mai tare; d) nu contează tăria acizilor sau bazelor din care provin; e) sunt soluții obținute în urma unor reacții de hidroliză. II. Conform teoriei lui Brönsted
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
tare; c) unui acid slab îi corespunde o bază conjugată slabă; d) unei baze tari îi corespunde un acid conjugat tare; e) unei baze slabe îi corespunde un acid conjugat slab. III. Care dintre următoarele perechi de săruri prezintă hidroliză acidă? a) KBr și AgI; b) AlCl3 și KBr; c) AlCl3 și CuCl2; d) KBr și AgI; e) NH4Br și KBr. IV. Care dintre următoarele perechi de săruri prezintă hidroliză bazică? a) KClO4 și AgCl; b)Na2HPO4 și K2S; c)Na2HPO4
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
caz se ține seama de ionii reali din soluție. Schimbul electronic se redă prin două procese: unul pe care îl suferă ionul oxidantului, iar celălalt ionul reducătorului, în funcție de natura mediului de reacție. De exemplu: oxidarea sulfitului de sodiu în mediu acid (a), neutru (b), și bazic (c) cu permanganat de potasiu. Din schemele care redau schimbul de electroni, în cele trei cazuri, și în care se ține seama de natura mediului de reacție se observă o scădere a capacității oxidante a
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
bazic sau neutru: I. Reacții redox-interionice, interatomice și intermoleculare Majoritatea reacțiilor redox se încadrează în această categorie și au loc în soluție. În acest caz, schimbul de electroni are loc între ioni, atomi sau molecule, în diferite medii de reacție ( acid, bazic sau neutru ). II. Reacții de auto-oxido-reducere, reacții de disproporționare. sunt reacțiile redox în care un element dintr-o specie chimică, aflat la un număr de oxidare intermediar, participă concomitent la oxidare și la reducere, formând compuși în care are
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
chimice care conțin un element în stare de oxidare înaltă; au tendința de a accepta electroni, reducânduse, fiind deci agenți oxidanți. Se vor executa experiențe, cu o serie de substanțe cu caracter oxidant și reducător, în diferite medii de reacție ( acid, bazic și neutru ). 3. Partea experimentală Reactivi, ustensile și aparatură de lucru: Soluții de: KMnO4; K2Cr2O7; K2CrO4; H2O2: 3-5%; FeCl3; NaClO; AgNO3; HgCl2; HNO3: (~ 15%, 35%); H2SO4 (~ 10-15% ; concentrat ); apă de clor; apă de brom; apă de iod; NaOH sau
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Br⎯ se realizează mai ușor decât în cazul ionului Cl⎯, bromul fiind mai puțin electronegativ. Deci, oxidarea ionului Br⎯ poate fi realizată cu un număr mai mare de oxidanți: KMnO4, K2Cr2O7, MnO2, PbO2, KBrO3, H2SO4(conc.), Cl2, K2CrO4 în mediu acid. Obținerea bromului prin oxidarea bromurilor cu oxidanții menționați, decurge după reacțiile redate în cazul obținerii clorului, cât și după următoarele reacții chimice. 3.3.Obținerea iodului Iodul elementar se poate obține: prin oxidarea din ioduri prin reducerea din iodați Având
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
care se dizolvă H2S gazos trebuie să fie apă distilată fiartă, lipsită de aer. În alcool, solubilitatea H2S este mai mare decât în apă. La 00C, un volum de alcool dizolvă 18 volume de H2S gazos. Proprietăți chimice A. Proprietăți acide. Acidul sulfhidric (H2S) în soluție apoasă este un acid slab, ceva mai slab decât acidul carbonic. Se captează H2S în apă și se determină valoarea pH-ului cu hârtie indicatoare. pH =......... În soluție apoasă, H2S disociază astfel. Deoarece H2S este
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Se captează H2S în apă și se determină valoarea pH-ului cu hârtie indicatoare. pH =......... În soluție apoasă, H2S disociază astfel. Deoarece H2S este un acid slab, HS¯ și S2¯ sunt baze conjugate tari. Soluțiile apoase ale sulfurilor și sulfurilor acide solubile au caracter bazic. Reacția bioxidului de sulf cu apa are loc după următoarea schemă: SO2 + H2O ↔ H2SO3 ↔ HSO3¯ + H+ ↔ SO32¯ + H+ H2SO3 este nestabil și din această cauză nu este cunoscut în stare liberă ci doar în soluție. Prin
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
cauză nu este cunoscut în stare liberă ci doar în soluție. Prin încălzire, reacția de mai sus se deplasează spre stânga. Soluția apoasă de SO2 are un miros puternic, datorită unor cantități mari de SO2 liber. Soluția obținută prezintă caracter acid pus în evidență cu ajutorul hârtiei indicatoare de pH ( pH-ul soluției =........). Cea mai mare parte a SO2 din soluția sa apoasă este dizolvată fizic. Ca orice acid diprotic, H2SO3 ionizează în două trepte formând ionul sulfit acid HSO3¯ și ionul
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
soluției de tiosulfat se formează acid tiosulfuric, care se descompune imediat în acid sulfuros și sulf care se depune: Na2S2O3 = SO2 + H2O + S Tiosulfații metalelor alcaline și alcalino-pământoase sunt ușor solubile și trebuie să precizăm că tiosulfați nu sunt săruri acide. Compușii sulfului în stare de oxidare (+VI) ACIDUL SULFURIC (H2SO4) 1. Scopul lucrării: Studenții trebuie să-și însușească noțiunile teoretice și practice legate de obținerea și proprietățile acidului sulfuric. 2. Considerații teoretice. Acidul sulfuric numit “sângele industriei” este una din
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
sulfuric, utilizate în cercetarea științifică, farmacie și unele procese industriale cum ar fi tăbăcirea pieilor și vopsirea fibrelor textile. 2. Considerații teoretice Sărurile acidului sulfuric se numesc sulfați. Fiind un acid dibazic, acidul sulfuric formează două serii de săruri: sulfați acizi și sulfați neutri (sau normali) Ex: NaHSO 4 sulfat acid de sodiu, respectiv Na2SO4 sulfat neutru de sodiu 3. Partea experimentală 3.1 Obținerea sulfatului feros FeSO4·7H2O Reactivi, ustensile și aparatură. Pentru obținere sulfatului feros în laborator, sunt necesare
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
cum ar fi tăbăcirea pieilor și vopsirea fibrelor textile. 2. Considerații teoretice Sărurile acidului sulfuric se numesc sulfați. Fiind un acid dibazic, acidul sulfuric formează două serii de săruri: sulfați acizi și sulfați neutri (sau normali) Ex: NaHSO 4 sulfat acid de sodiu, respectiv Na2SO4 sulfat neutru de sodiu 3. Partea experimentală 3.1 Obținerea sulfatului feros FeSO4·7H2O Reactivi, ustensile și aparatură. Pentru obținere sulfatului feros în laborator, sunt necesare următoarele: Reactivi: Fe metalic (pulbere, fire, lame, șpan) curățat de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
spargerii recipientului din sticlă. Se va avea grijă pentru menținerea în stare bună a etichetelor de pe ambalaje. Se preferă etichetele parafinate. Principalele substanțe corozive sunt: acid acetic concentrat, acid azotic concentrat, acid clorhidric concentrat, acid sulfuric concentrat, acid clorosulfonic concentrat, acid fluorhidric concentrat, acid formic concentrat, amestecuri de acizi, aldehida acetică, azotat de argint, perhidrol, amoniac concentrat, anhidrida acetică, brom, sulfura de sodiu, sulfura de potasiu, hidroxid de sodiu sau de potasiu concentrat. Principalele substanțe toxice sunt: acid cromic, compuși de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
magneziu metalic, petrol lampant, sulfura de carbon, benzina, colodiu, eter etilic, toluen, xilen. Principalele substanțe explozive sunt: acid percloric, acid picric, clorați, nitroderivați, perclorați, peroxizi, azida. Pentru evitarea atingerii mucoasei bucale, la aspirarea cu pipeta a substanțelor corozive, în special acizi, amoniac, se va folosi o pipetă prevăzută cu bulă de siguranță sau mai bine o pară de cauciuc. Spălarea vaselor de laborator se face imediat după utilizare, cu solvenți în care reziduurile sunt solubile. Se va folosi amestec oxidant (sulfocromic
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
aceasta acid sulfuric, nu invers. Resturile de substanțe toxice ca și cele de substanțe corozive, vor fi aruncate la canal în cantități mici și se lasă să curgă multă apă. După soluție de cianură nu se vor arunca niciodată ape acide la canal. Soluțiile din sticlele de stocare nu trebuiesc impurificate. În acest sens, din sticla de stocare se va scoate într-un pahar cantitatea minimă de reactiv, având grijă să nu se introducă pipeta în sticla de stocare. Soluția rămasă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
lichide caustice sau corozive, mai rar substanțe solide sau gazoase pot provoca, prin contactul cu tegumentele, arsuri de diferite grade. Arsuri cu acizi: acid clorhidric, fluorhidric, percloric, sulfuric, fosforic, cromic, formic, acetic, tricloracetic, oxalic etc. Aceste arsuri se datorează avidității acizilor pentru apa din tegumente precum și formării de albuminați cu proteinele tisulare. Primul ajutor constă din spălarea imediată și abundentă a tegumentelor cu apă (dacă este posibil caldă) pentru a dilua și îndepărta acidul. Este contraindicată aplicarea diferitelor creme sau unguente
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
o intensitate direct proporțională cu concentrația în aspirină. În prezența ionilor de hidrogen (H+) eliberați de aspirină, ionul metavanadic, (NOP+), se condensează la decavanadat de sodiu de culoare galbenă. Această reacție stă la baza determinării spectrofotometrice în VIS a concentrației acidului acetilsalicilic. Partea experimentală Reactivi: 1) Soluție stoc de aspirină de concentrație 1 mg/mL; pentru obținerea acesteia se cântărește la balanța analitică o cantitate de 0,1000 g aspirină, cantitate ce se aduce cantitativ cu apă la balon cotat de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
aspirină transformată "x" apreciindu-se pe baza surplusului de hidroxid de sodiu consumat de acidul acetic format în reacție. Deoarece reacția decurge lent la temperatura camerei, s-a recurs la mărirea vitezei de reacție prin încălzire la 55°C. Reactivi: * Acid acetilsalicilic; * Soluție hidroxid de sodiu (0,1 N); * Fenolftaleină; Mod de lucru: * se cântăresc 0,4 g acid acetilsalicilic și se adugă 200 mL apă distilată; * se agită energic timp de 10 - 15 minute pentru dizolvare; * se filtrează substanța nedizolvată
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se obține o dreaptă cu panta negativă egală cu , fapt care stă la baza determinării energiei de activare. Astfel, se determină viteza specifică a reacției la diferite temperaturi, se logaritmează valorile obținute și se reprezintă grafic dependența În soluție apoasă, acidul acetilsalicilic suferă următoarea reacție de hidroliză: aspirina acid salicilic acid acetic reacție care urmează o cinetică de ordinul I, pentru care viteza specifică este dată de relația (4): xa a t k − ⋅= lg303,2 (117) Reacția de hidroliză a acidului
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cu , fapt care stă la baza determinării energiei de activare. Astfel, se determină viteza specifică a reacției la diferite temperaturi, se logaritmează valorile obținute și se reprezintă grafic dependența În soluție apoasă, acidul acetilsalicilic suferă următoarea reacție de hidroliză: aspirina acid salicilic acid acetic reacție care urmează o cinetică de ordinul I, pentru care viteza specifică este dată de relația (4): xa a t k − ⋅= lg303,2 (117) Reacția de hidroliză a acidului acetilsalicilic este influențată de temperatura de lucru, viteza
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Determinarea energiei de activare prin calcul necesită cunoașterea numai a două valori ale vitezei specifice (k). Partea experimentală Se va studia reacția de hidroliză a acidului acetilsalicilic la valori diferite ale temperaturii (55°C, 65°C și 75°C). Reactivi: * acid acetilsalicilic; * soluție hidroxid de sodiu 0,1M; * fenolftaleină. Mod de lucru: o cantitate de aproximativ 0,4 g acid acetilsalicilic se dizolvă într-un volum de aproximativ 200 mL de apă distilată; se agită energic timp de 10 - 15 minute
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Eg/L. Între constanta de disociere și gradul de disociere există relația: dată de legea diluției a lui Ostwald. Dar: v Prin urmare: Relația (141) reprezintă expresia matematică a legii diluției a lui Ostwald. Partea experimentală Reactivi și aparatură * Soluție acid acetic N/10; * Conductometrul Radelkisz tip OK - 102. Mod de lucru * într-un pahar Berzelius se introduc 100 mL soluție de acid acetic N/10; * se determină conductibilitatea C , la conductometrul Radelkisz; * un volum de 50 mL soluție de acid
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se observă, valoarea pH-ului acestor soluții nu depinde de valorile absolute ale concentrațiilor sării și acidului, ci numai de raportul acestor concentrații. Deci, pH-ul lor nu variază în cursul diluării. Legătura dintre pH-ul soluției tampon și concentrațiile acidului cacid și sării csare utilizate pentru realizarea lui, se exprimă prin relația (144) pentru medii acide sau (145) pentru medii alcaline: Se mai pot scrie relațiile: unde: Kacid = constanta de aciditate; Kbaza = constanta de bazicitate. Există, de asemenea, substanțe care
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]