12,550 matches
-
care produce vaccinuri, are datorii de peste 5 milioane de euro. ”Acordăm ajutor de stat pentru Institutul Cantacuzino - ștergem toate datoriile și pornim de la un moment T0! Important este să avem și un plan pentru că în viitor să nu se mai acumuleze datorii, iar Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare să își exercite rolul strategic și de mândrie națională”, a spus Ponta, în ședința de Guvern. Pe 13 mai, premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că situația Institutului Cantacuzino este „complicată” și că
Guvernul şterge datoriile Institutului Cantacuzino [Corola-blog/BlogPost/93437_a_94729]
-
astăzi mai ales!) rarisim simț al responsabilității- s-au dedicat slujirii învățământului românesc, cu un accent deosebit pe latura lui educativă, cultivând valorile dimensiunii identitare, apartenența românilor din Ardeal la conștiința națională. Tot ceea ce este cuprins în cele două lucrări acumulează valențe speciale de pildă și îndemn, înscriindu-se într-o exemplară etică a ne-uitării. Ele cultivă, în esență, tocmai fenomenul fragil și evanescent, astăzi aflat în gravă eclipsă, Memoria! În istoria românilor au fost, nu puține, momentele în care
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
dintre acești învățați, Confucius (secolul al VI-lea i.Hr.), este socotit primul profesor particular. Neputând merge la școală - statutul său material și social nu-i îngăduia -, s-a angajat în slujba unui nobil, insotindu-l pe acesta în călătorii și acumulând cunoștințe atât de vaste, încât reputația să de erudit s-a răspândit în toată Chină. Urmărea: familiile nobile veneau acum ele la el să-i încredințeze fiii spre educare. Printre popoarele Antichității, vechii evrei erau renumiți pentru respectul lor față de
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CURRICULUM VITAE GOMBOȘ STELIAN TITUS Date Naționalitatea: română personale: Data nașterii: 8 iulie anul 1977 Locul nașterii: Oradea - Bihor Starea civilă: Căsătorit Obiective: Să îmi folosesc pregătirea acumulată în timpul studiilor și să acumulez experiență, răspunzând provocărilor pozitive Studii: 1992 -1996 - Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Oradea 1996 - 2000 - Facultatea de Teologie Ortodoxă - Universitatea Oradea 2000 - 2001 - Masterat Facultatea de Teologie Ortodoxă - Universitatea Oradea 2003 - prezent - Doctorand la Facultatea de
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CURRICULUM VITAE GOMBOȘ STELIAN TITUS Date Naționalitatea: română personale: Data nașterii: 8 iulie anul 1977 Locul nașterii: Oradea - Bihor Starea civilă: Căsătorit Obiective: Să îmi folosesc pregătirea acumulată în timpul studiilor și să acumulez experiență, răspunzând provocărilor pozitive Studii: 1992 -1996 - Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Oradea 1996 - 2000 - Facultatea de Teologie Ortodoxă - Universitatea Oradea 2000 - 2001 - Masterat Facultatea de Teologie Ortodoxă - Universitatea Oradea 2003 - prezent - Doctorand la Facultatea de Teologie Ortodoxă - Universitatea „Aristotel” din
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
se auzeau pretutindeni strigăte de bucurie: - A fugit Ceaușescu, a fugit dictatorul! Soțul adjunctei din acea comună era șeful gării. Am mers în biroul acestuia și am privit la televizor. Un sentiment de bucurie și o eliberare de toată tensiunea acumulată în acele zile a pus stăpânire pe noi. Inima mi s‑a umplut brusc de căldură și din ochi îmi curgeau lacrimi de fericire. Am privit‑o pe colega mea. Și ea era în extaz. De ce ne bucurăm, mi‑a
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
pe același număr și culoare sau, dimpotrivă, schimbându-le de fiecare dată ori pariind exact pe cifra care tocmai ieșise), mai și câștigă câte o rundă sau mai multe, ceea ce Îl obligă să Întârzie la masă până când pierde tot ce acumulase și, firește, suma inițială. După o lună În care asigură conștiincios strania distracție a milionarului ciudat, realizează cu spaimă că Îi produsese o pierdere de aproape o jumătate de milion de franci și se simte dator să-i atragă atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să le vadă mai de aproape și chiar intră în una dintre ele, dar imediat se văzu obligat să iasă, deoarece nici măcar el, care era obișnuit de mic copil cu cele mai ridicate temperaturi, nu putu suporta căldura ce se acumulase înăuntru. Îl sperie nebunia celor care, fără să fie obligați s-o facă, sunt în stare să se închidă în habitacle atât de minuscule cu singurul scop de-a ajunge la o țintă unde nu-i aștepta decât o glorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
actorului la eveniment o vedem amplificată și de refacerea inversă a traseului bejenarilor în căutarea și găsirea locului de pornire a familiei Ignătescu din care autorul se trage, după mamă. Profesorul Ion Cernat are „echipamentele” necesare îndeplinirii acestui obiectiv; a acumulat o bună experiență în alcătuirea altor monografii remarcabile. Istoric prin formație, autorul poate năzui să pună monografia comunei Filipeni și a satului de reședință - Lunca - în contextul istoriei naționale și reușește să se apropie de proporția mult căutată între fapte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Colinelor Tutovei: Aici, pentru a asigura apa pătabilă, construiesc „budăie” sau „buduroaie” (halău, halăie, se zice în Lunca) - amenajări în preajma izvoarelor - și „trifuri” (grupări de fântâni pe aceeași lentil acviferă, iar așezările omenești s-au fixat în funcție de aceste posibilități. Apa acumulată în depozite deluviuo-coluviale se găsește la limita gradului de potabilitate, iar izvoarele au, în general, un debit de 5 l/s. De la colectarea apelor în budăie avem toponimul Buduioasa (pădure și loc de cultură), iar în satul Lunca colectarea apei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
siliți să se retragă pierzând mai multe bătălii și teritorii - Ungaria și Transilvania - prin pacea de la Karlovitz din 1699. Manolache Roset a fost un om sprinten, bun călăreț și mânuitor de arme, neastâmpărat, îndrăzneț, iute la mânie și fudul. A acumulat o mare avere constând din moșiile Bohotin (Iași), Bogdănești (Bacău), Borzești (Bacău), Costuleni Costești (Cârligătura), Docolina, Drăgușani, Făurești și Filipeni (Bacău - Tecuci), Argoești, Petricani, Ungurașii, Frătinești, Săvești, Hortănești etc., vie la Ruginești și case la Iași. Manolache este primul dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
14% alcătuiau grupul mijlocașilor care posedau între 5 și 10 ha. Numai 8,9% dintre gospodăriile țărănești aveau vite mari de muncă. Această situație se reflectă și în structura de proprietate din satele comunei Filipeni. Câteva familii din Lunca au acumulat mai mult pământ, cumpărând de la cei care nu-și puteau achita datoriile, dar și de la cei nepăsători, leneși și bețivi. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea statul deținea întinse suprafețe de pământ (în 1863 au fost secularizate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înălțare, dar, asemenea vulcanilor, plasma minții, ca o forță latentă, și-a găsit drum să iasă la suprafață, asemenea unui uvoi de lavă. Acești mari anonimi ai satului și școlii românești au învățat să administreze capitalul de suferință al țăranului, acumulat în timp, și să facă din suferință un șirag de nestemate. Ei, marii anonimi, au crezut în puterea educației, învățăturii și în exemplul personal și, de cele mai multe ori, s-au rugat de părinți să-și lase copiii la coală și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
beneficiază de ajutorul statului și urmează Școala Normală de învățători de la Bârlad, între anii 1921-1929, după care este numit învățător suplinitor (nu avea armata făcută!) în comuna GhimeșPalanca, jud. Bacău. A fost un elev silitor și, în perioada adolescenței, a acumulat mult prin lecturi, cultivând deopotrivă atât științele umaniste, cât și științele exacte, matematica, în special. Cunoștințele acumulate le-a pusă în slujba școlii, învățământului, având mereu în față exemplul învățătorului său. Proba fiecare elev de la cunoașterea mediului din care provenea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
personalitatea sa celor care se pregăteau pentru a fi dascăli neamului, altfel spus, se reporta sentimental la elevii săi, văzuți ca oameni cu propria lor personalitate. Nu numai că avea disponibilitatea sufletească să dea elevilor săi, avea ce să dea, acumulase cunoștințe, studiase operele marilor pedagogi și psihologi, era bun la suflet, pentru că oamenii de cultură, de mare cuprindere, sunt și buni, ceea ce-i duce în eroare pe mediocri și pe cei meschini, care măsoară totul după dimensiunea lor. Elevii lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lucrat. Se simțea liber în mijlocul naturii și acea libertate nu i-o putea lua nimeni. Cât a trăit i-au plăcut florile, stupii cu albine, cărțile și școala. Era fericit să împărtășească și altora din ce șștia el, din ce acumulase prin lecturi și experiență de viață. Foștii lui elevi, plecați prin țară, veneau să-l vadă; oamenii din sat veneau la „Domnu’ ” pentru un sfat, o vorbă bună. Pot spune, după ce am văzut școala și locuința lui dărăpănată, parafrazând un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lungă perioadă de timp, câteva sute de ani, niciun locuitor de la țară, de prin sate, dar și din târgurile țării, nu s-a știut de existența medicilor, cărora poporul le-a spusă doctori, adică învățați, doxați, care își puneau știința acumulat prin școli în slujba oamenilor, să-i facă sănătoși și să le lungească viața. La Curtea Domnească a Moldovei, veneau din proprie inițiativă sau chemați, când era nevoie, niște „doctori” care știau să ia sânge, să-ți dea apă caldă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rele, contribuind la o echilibrare a dietei. A posti de voie, când toate alimentele „de frupt” îți sunt la îndemână, înseamnă că poți să-ți stăpânăești pornirile, că te poți cenzura, asigurându-ți o stare de bine, prin eliminarea toxinelor acumulate în urma dietei bazate pe carne. Ce ne facem cu cei care postescă de nevoie, prin brațul nemilosă al „teribilei nevoi”? Nu luăm aici în discuție acele familii (cazuri cunoscute în comună) care șiau vândut pământul pe băutură, leneșe, nepricepute, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cămășile bărbătești, căciulile brumării și negre, cu „fundul” plat. 2.1 - Alte forme și mijloace de manifestare a spiritului popular: Sânzienele, Crșciunul, Anul Nou și Paștele, Hramul satului, Claca, întâlnire cu fiii satului De-a lungul timpului, poporul român a acumulat un tezaur spiritual materializat în creația populară, în obiceiuri, tradiții și practici legate de anumite zile din an cărora le-a atribuit o semnificație deosebită. Unele practici magicoreligioase, sunt moștenire din fondul dacică și daco-roman, au fost acceptate de biserică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pentru el, totul e înzestrat cu suflet: și natura, și obiectele. își îngroapă morții, iar canibalismul, firește, este în continuare prezent. Speranța medie de viață încă nu depășește 25 de ani. Grupurile de oameni migrează din Orientul Mijlociu în Europa; nu acumulează nimic, nu economisesc, nu păstrează nimic ca rezervă și nu iau cu ei nici un lucru pe care să nu-l poată transporta, în afară de foc, unelte, arme, îmbrăcăminte, cunoștințe, limbi, ritualuri și amintiri. Apar primele schimburi de obiecte, de femei, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de nici un interes. Așadar idealul iudeo-grecesc este serios modificat. Se conturează un sincretism între gândirile creștină, romană, greacă și evreiască: iubirea de Dumnezeu este cea mai prețioasă dintre valori; numai Biserica și, prin urmare, principii care i se supun pot acumula bogății, care vor servi la a-i ajuta pe oameni să-și pregătească mântuirea. Creștinismul câștigă în epocă un număr crescând de adepți în Imperiul Roman prin forța unică a filosofiei sale. în acel moment, el ar fi putut provoca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
controlul schimburilor. Un oraș devine „inimă” dacă și clasa lui creativă este mai capabilă decât altele să întrunească mijloacele de a transforma un nou serviciu în produs industrial. Pentru aceasta, ea trebuie să stăpânească niște capitaluri, să fixeze prețuri, să acumuleze profituri, să stăpânească politica salariilor, să dispună de o armată, să finanțeze niște exploratori, să controleze evoluția ideologiei care-i asigură puterea. Fiecare „inimă” preia atunci controlul intern și extern al resurselor energetice celor mai eficiente și al mijloacelor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
ori să difuzeze cunoștințe. Alte imperii - indian, rus, mongol, turc și grecesc - continuă să separe China de Europa. Așadar Veneția, cetate foarte modestă în comparație cu aceste vaste imperii, devine centrul lumii negustorilor. Venețienii fixează prețurile principalelor mărfuri, manipulează cursul monedei lor, acumulează profituri, fixează canoane estetice, arhitecturale, picturale și muzicale. Scriitori, filosofi, arhitecți - cărora Palladio le va fi maestru ceva mai târziu - vin să scrie și să teoretizeze aici, înainte de a-și răspândi ideile de-a lungul și de-a latul Europei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
100 miliarde de barili), și primul producător de titan, PIB-ul Rusiei ar trebui să-l depășească în 2025 pe cel al Germaniei, al Angliei și al Franței, țara devenind astfel a șasea putere economică mondială. Datorită rezervelor de devize acumulate din vânzarea petrolului, ea va avea mijloacele de a cumpăra o industrie din Europa Occidentală, ceea ce ar costa-o mai puțin decât modernizarea propriilor uzine. Petrolul va continua să furnizeze jumătate din veniturile sale fiscale. Ca și Ceilalți 11, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
administrație, vor investi mai puțin în universitățile și în spitalele americane și vor crea mai puține locuri de muncă în Statele Unite. Unele vor trece chiar sub controlul unor fonduri de investiții străine, cu naționalitate imposibil de precizat. Acestea își vor acumula profiturile în paradisuri fiscale, făcându-i pe acționarii americani să piardă esențialul profitului, lipsind și statul american de grosul încasărilor sale fiscale. Astfel, tot mai concentrat în jurul anumitor instituții de asigurări și al unor fonduri de acoperire a riscurilor tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]