102,424 matches
-
nouăsprezece, cu accente pe traiul aranjat, dacă nu îmbelșugat, al unui bătrîn preot bucovinean de țară, cu preocupările sale preoțești, dar și cu cele ale intelectualității românești din provincie la care lua parte, mereu respectat și, de aceea, invitat. Aș adăuga imediat că aceste calde scrisori sînt și o pildă despre stilul epistolar al unui bătrîn cărturar, care pot fi studiate ca atare. Pentru că am pomenit despre participarea sa la viața politică românească din Bucovina subjugată, să relatez despre anul 1871
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
soțul iubitei Mariorica: "Iubite Dumitrache! Chiar bătu orariul meu 12 noaptea. Eu adormisem și mă trezii prin vis. Venii la ma D-na Nina Cionca a descoperit acest fond epistolar și l-a publicat cu bună știință a transcrierii. A adăugat ediției o prefață și o densă, utilă biografie, care trebuie să-i fi luat destulă vreme și cheltuire de energie. E, în totul, o ediție bună și mult folositoare. Nina Cionca, Scrisorile lui Iraclie Porumbescu, Editura Ars Docendi, 1999.
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
doliul, moartea, absența, ceea ce e dincolo de clișeu, ceea ce s-a înfăptuit pentru că nu se putea spune - pentru că (dacă ar fi să continuăm metafora centrală a cărții de față) vorbirea îi era interzisă subiectului (eului), ea era imposibilă, nerealizată. Gestul autorului adaugă acestui text scris la persoana întîi o macabră garanție a autenticității, a identității dintre eul narator și eul auctorial, transformîndu-l într-o confesiune cu implicații tragice, dincolo de orice metaforă, dincolo de alegoria (atît de șocantă pentru oricare cititor format în spațiul
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
ultimelor sfîrșituri...". Neîntrupat în cuvinte, el nu are trup nici în oglinzi (scena coșmarescă a oglinzii goale dinaintea ochilor lui revine în narațiune spre a semnala efortul eșuat al eului de a prinde contur), iar absența oricărei mîngîieri materne se adaugă procesului negării trupului: mîinile mamei ating piatra, praful, obiectele inanimate ale casei, ele numără pastilele unei boli de neînvins, dar nu se roagă, nu ating, nu brodează (caietul vechi al mamei - ca ucenică într-un atelier de brodat - devine obiectul
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
descoperit din senin că are nevoie geo-politic și de noi. Anul trecut, apropo de stabilitatea internă a României, s-au întîmplat două mineriade și tot soiul de alte mișcări, mai mult sau mai puțin sindicale, relativ violente, la care se adaugă și reacții tîrzii, de tip "Nu ne vindem țara", produse la întreprinderi privatizate. Puterea a avut doar de pierdut voturi adoptînd o atitudine limpede - atît cît era posibil - față de toate aceste mișcări sindicale. A pierdut, de asemenea, și din cauză că măsurile
O altă Românie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17419_a_18744]
-
cu venirea vremii când "tribunalele morale vor avea și plutoane de execuție". în felul acesta discuția iese din raza literaturii și intră sub incidența legilor care pedepsesc la noi (ca în întreaga lume civilizată) șovinismul. Ce s-ar mai putea adăuga? Mircea Cărtărescu, căruia îi place să fie (și în această împrejurare) prințul travestit în cerșetor, intervine în favoarea culturii de cartier declarând: "Sunt foarte mândru de prietenii mei Răzvan Rădulescu, T.O. Bobe și Cezar Paul-Bădescu, care au preferat să gândească
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
discreția voinței URSS. S-a datorat această neputința ăntelegerii tripartite de la Teheran (1943) și Yalta (1944), prin care România (că și toate tarile est-europene) a fost abandonată sferei de influență a URSS? E mai mult decat sigur, la care as adaugă ăntelegerea secretă Stalin-Churchill din 9 octombrie 1944 prin care România era cedata, ăn proporție de 90% URSS, ăn schimbul aceleiași proporții a Greciei cedata Angliei. Nimic, azi o știm după publicarea acelor documente, nu se putea face aici, la noi
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
octombrie 1945, pe mareșalul Curții, Negel, ca "documentul regelui este ăndreptat direct spre ruperea relațiilor cu guvernul sovietic și arată an mod limpede că regele nu ia de fel an considerare punctul de vedere al URSS. El (Susnikov, n.m.) a adăugat că Uniunea Sovietică ar putea rupe relațiile cu România și că, ăn timp ce n-ar socoti pe Suveran direct răspunzător, toți consilierii participanți la redactarea notei sale ar trebui arestați". Mareșalul Curții a adăugat că "orice presiune imaginabila a
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
URSS. El (Susnikov, n.m.) a adăugat că Uniunea Sovietică ar putea rupe relațiile cu România și că, ăn timp ce n-ar socoti pe Suveran direct răspunzător, toți consilierii participanți la redactarea notei sale ar trebui arestați". Mareșalul Curții a adăugat că "orice presiune imaginabila a fost centrată de politicienii F.N.D. și de ruși asupra regelui și a mamei sale, cu amenințări abia voalate asupra sorții lor apropiate și a consilierilor lor", amenintăndu-se cu readucerea pe tron a fostului rege Carol
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
a altora care știau bine ce ănseamnă alegeri libere an România, organizate - pe deasupra - sub guvernul Groza. Totul era pierdut. an ianuarie 1945 ăncetează, astfel, greva regală. Marile puteri respectau ăntelegerile lor de la Teheran și Yalta, cedând România Rusiei sovietice. Aș adaugă că ediția această a d-lui Dinu C. Giurescu se citește ăntr-o stare de puternică indignare. Imposibilă ăncercare. , 1945. Documente diplomatice. Selecție, traducere, note și studiu introductiv de Dinu C. Giurescu. Editură Enciclopedica, 1999.
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
cunoștință de scrisoarea lui Vianu (Rosetti i-o pusese la dispoziție) - menționa la 2 aprilie 1935 aceluiași Rosetti că la finele volumului V din "Opera lui Eminescu" va da o mică postfața "unde voi explica de ce nu dau bibliografie". Ca să adauge, răutăcios, confirmăndu-l pe Vianu an reproșul acestuia: "Doar n-o să citez pe Vianu" (Cf. vol. 14, p. 545). Mai ăntins și mai complex se constituie capitolul bunelor raporturi ăntre cei doi abia după 1944. Că simpla paranteză menționez ignorarea lui
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
doar suntem an Wonderland - țara minunilor), asadar din acest mozaic de realitate și vise este alcătuită viața celor trei surori - Nadia, Debbie, Molly (Wonderland, regia Michael Winterbottom). Din păcate, selecția propusă anul acesta a numărat doar șase titluri, dar acestea, adăugate filmelor proiectate an edițiile precedente, precum și celor difuzate an programare curentă pe marile noastre ecrane (Trainspolting, The Fule Monthy, Sock, Stock and Two Smoking, Little Voice) oferă spectatorului român o imagine destul de exactă a cinematografiei britanice actuale, văzută mai ales
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
ani, largînd astfel, în chip rușinos, cu un intelectual de naționalitate germană, cercul celor care, mai ales intelectuali evrei, ne-au învinuit de "amnezii" și de altele cu privire la trecutul totalitar. Iată că (se subînțelege) d-nilor Ioanid și Shafir li se adaugă un poet german, care, într-un faimos ziar elvețian, vede antisemitismul românesc reîncarnîndu-se în d-nii Manolescu și Tudoran! Cu cît sînt mai numeroși și mai diferiți cei care te consideră nebun, cu atît e mai credibilă caracterizarea. Dl Iancu nu
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
De o parte, lumina; de cealaltă, pămînt. Ce contradicție frumos creatoare de viață! În istoria sionismului aceste două caracteristice instincte și-au dat mîna. Sionismul pur a voit un ideal: pămîntul tradiției, departe, neguros și imposibil". Pînă la urmă, să adaug, aceasta imposibilitate s-a transformat în realitate și, în 1948, idealul sionismului s-a întrupat prin crearea statului Israel. A revenit adesea la ideea matcă de sionism. În februarie 1919 scriind despre Luigi Luzzati, fost prim-ministru al Italiei, care
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
prin evoluția semantica îndelungată (bogat ilustrata în dicționarul academic al lui Sextil Puscariu, DA), mai multe valori, dintre care cele mai importante corespund unui uz strict juridic, unuia politic și unuia al limbii curente, al conversației cotidiene. Se mai poate adaugă la această listă și un uz religios: cuvîntul era folosit în textele coresiene cu sensul de "locuitor", în sintagma "ai cerului cetăteani" (ap. DA); de altfel, și în prezent apar în textele bisericești formule de tipul "cetățean al cerului/raiului
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
din Europa chiar n-a pomenit nimic despre admiterea României între cele trei țări care vor ține cîrma organizației..." În finalul editorialului sau, Nistorescu e și el de acord că "Pentru România, președinția OSCE va reprezenta o șansă enormă". Dar, adaugă prevăzător directorul Evenimentului: "Încerc din răsputeri să nu fiu pesimist, în speranța că vom ști să folosim această poziție. Ba chiar îmi vine să mă rog: dă-le, Doamne, minte măcar acum și ajută-i să ne ducă unde trebuie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
ani, regele George Constantin a plecat. "Locul lui a rămas liber, pentru că n-are cine să-l ocupe", spune, în același film, Victor Rebengiuc. Puțină lume mai știe cine este George și, din păcate, putin se mai pomenește despre el", adaugă Ștefan Iordache. Trăim într-o lume în care normalitatea a ajuns să ne mire sau să ne entuziasmeze. Era absolut normal că o asemenea casetă dedicată lui George Constantin să existe (cum ar fi normal să existe și casete cu
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
achita, o lege elementară a pieței, dar și o prevedere contractuală, duc spre aceeași consecință: decăderea din dreptul de folosință. Aceasta este o problemă economică și ea trebuie rezolvată în spațiul unei relații economice stricte. Numai că Secția de pictură adaugă un lucru uluitor: după ce lui François Pamfil i se va retrage dreptul de folosință asupra atelierului "se va cere Comisiei de Onoare retragerea dreptului de membru al UAP". Cu alte cuvinte, ideea sună astfel: odată rămas fără atelier pentru că nu
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
caz de coincidentia oppositorum. Prin analogia să cu sfîntul, geniul poate îndeplini o functie paraclectică (de Mîngîietor), prin două atitudini distincte. Prima este recunoașterea tradiției, a unei Scripturi sau doctrine ce întrupează voința Tatălui, a doua explorarea (sau, am putea adăuga, în sens barthesian, exploatarea) moștenirii textuale, adîncirea ei prin rîvna hermeneutica, dezvăluind o vocație soteriologica. Mîngîietorul ne învață cum să citim textele pentru a-l putea citi pe El însuși, că absolut. Identificarea e dublă. Vechea Scriptură Îl așteaptă, Îl
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
treptat, din nucleul Bijuteriilor de familie. Prima ăncercare de extindere a fost Davida, cănd scriitorul a avut aproape revelația posibilităților de a relua unele personaje, si de a le urmări destinul de-a lungul mai multor generații. Vorvorenilor s-au adăugat Cozienii, apoi diverșii Lascari, cativa Negruzzi și o ăntreagă societate aristocratica lua ființă aevea. ăncet, ăncet s-a constituit o vastă rețea de relații umane, creatorul fiind, ăn final, de-a dreptul uimit de soliditatea punților aruncate ăntre 24 de
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
de legătură ăntre episoade - cel cu ministrul de externe se exclude din cauza oricum - lasă liberă ideea că paragraful final ar fi putut tot atât de bine aparține unui al patrulea episod pierdut sau rămas an schemă și că ar fi fost greșit adăugat de editor sau de transcriptorul textului, poate după o filă stinghera, cum sunt destule an Arhiva prozatorului. Caz an care nici nu s-ar mai ridică problema schimbării de sex a celui de-al doilea vizitator al Lenei Ceptureanu. E
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
urmăm fiindcă fără ele ne lipsește identitatea, nu săntem nimica.( 333) Au aceeași capacitate de a ură, mai putin intensă, ăn parte jucată, la Cioran. Paradoxul lui este de a fi grefat pe o nervozitate orbitoare nevoia de luciditate". Să adăugăm prin cuvintele comentatorului, si portretul, nu tocmai măgulitor, făcut romancierului francez: "Simte nevoia să se ănnegrească. an Voyage au bouț de la nuit, toate datele personale, onorabile an realitate, șanț deturnate spre rău. Apare pe coperta, la l'Illustration, ca viteaz
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
diabolica plăcere ai face analistului nostru căte-o reacție cioraniană "ireverențioasa" și mai și: "Criticul, mereu la pândă, mereu gata să ardă un clișeu: nu există un atom de poezie an teatrul marelui, secspirului de la un moment dat, Bernard Shaw". Să adăugăm an treacăt că și Lucian Blaga, ăn cursul convorbirilor noastre,dădea glas decepției sale față de autorul lui Pygmalion, socotindu-l "sec", "lipsit de mister", din cauza probabilă a unei copilării ratate. Livius Ciocârlie, Caietele lui Cioran, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1999
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
că indică ceva absolut; o aparentă ce-i face pe ațâți neghiobi să se ăntrebe: "Ce-i fericirea?" O femeie cu mult spirit spunea: Fericirea este acolo unde o pui." - Femeia această proclama un adevăr trist, spuse Blondet. - Și moral, adaugă Finot. - Arhimoral! Fericirea, ca și virtutea, ca și răul, exprimă ceva relativ, răspunse Blondet. Astfel, la Fontaine speră că o dată cu trecerea vremii, condamnații se vor obișnui, cu poziția lor, și vor sfârși prin a se simți an infern că peștele
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
de aici dilemă călătorului Iso Camartin, care, trecând de două ori pe săptămână granița națională, nu vede, din tren, nici o distincție ăntre cele două teritorii. "Atâta vreme cât granițele pot fi trecute, ele nu ne sperie", spune Camartin, și s-ar putea adăuga că, atâta vreme cât ele pot fi trecute, granițele nu separă, ci mai degrabă unesc. De-abia când se ănchide, hotarul desparte. Străinătatea e un concept relativ, ea presupune un punct de reper de genul graniței ănchise, si angrenează, ăn mentalul nostru
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]