204,613 matches
-
materie de impozite pe venit și avere. În luna mai 1997, a încheiat misiunea la Alger și a fost pensionat, la 1 iunie 1997. Activitate didactică Începând din anul 2000, este profesor asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, titular al cursului de "Protocol Instituțional". În anii 2002-2005, a predat un curs de "Protocol și ceremonial diplomatic" la Academia Diplomatică, având și calitatea de membru al Senatului acestei instituții de învățământ postuniversitar. Alte activități În 2002, a fondat Asociația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
drept umanitar (A.R.D.U.), 1990-1997. Director al Institutului Român de Studii Internaționale (I.R.S.I.), 1993-1998. Profesor (asociat) la Institutul de drept și relații internaționale "Nicolae Titulescu, Facultatea de drept Universitatea București, Universitatea privată "Hyperion", Școala națională de științe politice și administrative (S.N.S.P.A.), Facultatea de limbi străine a Universității București. Câteva aspecte deosebite din cei 40 de ani de carieră diplomatică Tratativele româno-sovietice cu privire la delimitarea platoului continental și a zonei economice din Marea Neagră, statutul insulei Șerpilor și consecințele acestuia pentru România, negocierile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
au fost realizate vizite oficiale reciproce la nivelul șefilor de stat, primilor miniștri, miniștrilor de externe și al altor membri ai celor două guverne, al șefilor Parlamentelor român și albanez, între reprezentanți ai unor instituții culturale și științifice, între unități administrative ș.a. Între personalitățile române care au vizitat Albania, menționăm pe domnul Ion Iliescu, președintele României, Adrian Năstase, ministru și apoi ca președinte al Camerei Deputaților și prim-ministru, Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, Teodor Meleșcanu, ministru de externe, Doru Ioan Tărăcilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
La majoritatea premierelor acestor piese de teatru, ambasadorul român a fost de față, întreținându-se cordial cu oficialitățile locale și cu artiștii albanezi. O altă formă de colaborare inițiată de ambasador a fost stabilirea de legături directe între unele unități administrative din cele două țări, respectiv între: Dâmbovița și Kruja, Giurgiu și Peshkopia, Constanța și Durres, Mangalia și Vlora etc. Aceste unități administrative au organizat și realizat vizite de documentare și schimb de experiență, expoziții, pe diferite teme, turnee artistice, întreceri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
albanezi. O altă formă de colaborare inițiată de ambasador a fost stabilirea de legături directe între unele unități administrative din cele două țări, respectiv între: Dâmbovița și Kruja, Giurgiu și Peshkopia, Constanța și Durres, Mangalia și Vlora etc. Aceste unități administrative au organizat și realizat vizite de documentare și schimb de experiență, expoziții, pe diferite teme, turnee artistice, întreceri sportive etc., toate acestea contribuind la o mai bună consolidare a relațiilor de prietenie dintre popoarele român și albanez. Ambasadorul Gheorghe Micu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Comerț și Dezvoltare a Mării Negre și a Centrului Internațional de Studii în problemele Mării Negre. Activitate academică Lector asistent, Istoria diplomației, Cursurile Postuniversitare de Relații Internaționale, Universitatea București (1962-1966); Lector, Teoria și Practica Serviciului Diplomatic, Școala Națională de Științe Politice și Administrative S.N.S.P.A. (1991-1992 și 1996-prezent). Activitate publicistică Redactor șef al Revistei Române de Studii Internaționale a A.D.I.R.I. (1988-1989); Redactor șef al revistelor Romanian Journal of International Affairs (1998-2004) și Romanian Journal of International and Regional Studies (2005-prezent), publicate de I.R.S.I.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1974, R.F.G. devenise al doilea partener economic al României, după Uniunea Sovietică. Existau acorduri de amplă colaborare în domeniul științific și cultural artistic, cu largi schimburi de persoane: patru societăți de construcții românești care construiau în Germania importante obiective industriale, administrative și turistice, peste o sută de bursieri Humboldt, largi schimburi între organizațiile de tineret, o bogată colaborare în domeniul turismului (în 1971, au fost în România 220.000 de turiști vest germani, dintre care 155.000 în cadru organizat)*, schimburi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dezvoltarea informaticii în economie, reorganizarea și modernizarea sistemului statistic românesc după 1989, promovarea intereselor României peste hotare, pregătirea tinerei generații de specialiști în toate domeniile în care își desfășurase activitatea au fost făcute de conducerile beneficiarilor, de forurile științifice și administrative și de șefii guvernelor din perioadele respective: Petre Roman, Theodor Stolojan și Nicolae Văcăroiu. Succesele obținute pe durata întregii activități s-au datorat profesionalismului, tenacității și relațiilor principale pe care le-a avut atât cu subalternii, cât și cu instituțiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
privind problematica apei și a mediului înconjurător, Sesiunilor Comisiilor C.A.E.R. și ale Comisiilor mixte hidrotehnice româno-sovietice, româno-iugoslave, româno-bulgare și româno-ungare, Comitetului O.N.U., referitor la resursele naturale împărțite de două sau mai multe state (Kenya Nairobi), Consiliului Administrativ al Programului Națiunilor Unite privind mediul înconjurător (1975 1978, U.N.E.P. Kenya Nairobi), Pentru încheierea Convențiilor între România și o serie de state afro-asiatice în problema pescuitului (Tripoli, Cairo, Leopoldville, Casablanca, Tanger, Cape Town, New Delhi, Jakarta etc.), Expert juridic în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la 1 august 1959, pe post de Referent adjunct relații în Direcția Europa Occidentală, secția Franța-Benelux. Ca urmare a unor examene, concursuri, promovări și numiri, a parcurs pe linie profesională toate gradele diplomatice, de la Atașat până la Ambasador, iar pe linie administrativă până la funcția de director. În ianuarie 1960 a fost trimis în prima misiune diplomatică la Ambasada României la Paris, cu gradul de Atașat, lucrând în sectorul relațiilor politice și cultural-științifice. A desfășurat o susținută și apreciată activitate vizând revigorarea raporturilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a Centrului de Informare și Documentare al O.N.U., a Centrului European U.N.E.S.C.O. pentru Învățământul Superior, Conferința Națiunilor Unite privind populația, Centrul de Demografie O.N.U.-România, Reuniunea Comună a Comitetului de Programe și a Comitetului Administrativ de Coordonare ale O.N.U. (la care au participat Secretarul general al O.N.U. și toți șefii instituțiilor specializate din familia O.N.U.), Sesiuni ale unor comitete ale Comisiei Economice pentru Europa-C.E.E., crearea și funcționarea Centrului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în 18 orașe din U.R.S.S., între care Moscova, Leningrad, Erevan, Festivalul Dramaturgiei Românești, inclusiv cu turneul Teatrului Giulești. Ca atașat olimpic, a acționat cu tenacitate împotriva multiplelor tendințe de manipulare a performanțelor olimpice românești, inclusiv a propunerilor de "repartizare administrativă a medaliilor olimpice între sportivii sovietici și ai țărilor socialiste". A fost direct implicat, alături de arbitrul român Simionescu, în protestele față de nedreptățile manipulate de organizatori împotriva celebrei gimnaste Nadia Comăneci. Ca atașat de presă, a reușit performanța de a convinge
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Program și Coordonare al O.N.U. (două mandate: 1994 1996; 1997 1999), inclusiv președinte (1995), vicepreședinte și președinte (1998) și vicepreședinte (1999). A condus Reuniunea Comună a Comitetului pentru Program și Coordonare al O.N.U. și a Comitetului Administrativ de Coordonare, fiind președinte (1995). A participat, de asemenea, la a V-a Conferință Europeană E-Learning, E-COMMLINE 2004 (București, 21 22 octombrie 2004), fiind copreședinte. A condus Comisia pentru reabilitarea diplomaților și funcționarilor epurați în perioada 1946 1948 din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
lucrat, până la 7 decembrie 1994. Pe parcursul celor peste 34 de ani de activitate în cadrul ministerului, ca urmare a mai multor examene, concursuri, promovări și numiri, a parcurs pe linie profesională toate gradele diplomatice, de la Atașat până la Ambasador, iar pe linie administrativă până la funcția de director adjunct al Direcției IV Relații. În activitatea desfășurată, a răspuns, în principal și succesiv, de relațiile României cu Coreea, India, Sri Lanka, Israel și alte țări, precum și de problemele privind Teritoriul Jamu și Cașmir, Mișcarea Palestiniană și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Comisiei pentru nesusținerea auditului intern și pe Paul van Buitenen, care a dat semnalul de alarmă în acest caz, pentru încercarea dezvăluirii neajunsurilor din departamentul de control financiar. Raportul a descoperit următoarele: încrederea prea mare în consilierii externi pentru aspectele administrative și tehnice, care au condus la „aberații îngrijorătoare”; controlul insuficient asupra utilizării fondurilor pentru agricultura regională - fonduri care alcătuiau 80% din bugetul Uniunii Europene și a căror complexitate le făceau „vulnerabile la fraudă”; politica de personal care încuraja favorizarea preferințelor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Antifraudă (OLAF) a investigat această chestiune ca o conspirație criminală și suspiciune de fraudă. Printre altele, un antreprenor al Eurostat a oferit informații secrete unor companii și clienți privați. Astfel, 10% din venituri ajungeau la acest antreprenor, pentru costurile sale administrative, și 40% la bugetul Uniunii Europene; restul de 50% erau puși în conturi secrete. Acești bani erau folosiți pentru mituirea companiilor pentru semnarea de contracte cu acel antreprenor. (17) Parmalat - 2003/2004 SEC descria scandalul Parmalat ca „una dintre cele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
controlului intern, recomandat de CE, cuprindea principiile generale de bună practică, acceptate pe plan internațional și în Uniunea Europeană. Modalitățile prin care aceste principii trebuiau transpuse în sistemele de management și control intern sunt specifice fiecărei țări, ținând cont de prevederile constituționale, administrative, legislative specifice fiecărei culturi și reprezentau o nouă abordare a controlului intern. În general, în România, conceptului de control i s-a atribuit o semnificație restrânsă, și anume, verificarea tranzacțiilor în vederea conformării cu reglementările în vigoare. Însă, în contextul implementării
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
fiind chiar structuri de sine stătătoare, spre exemplu: controlul de calitate, în diferite puncte-cheie ale lanțului operațiunilor; controlul financiar preventiv, în România, deocamdată, impus de cadrul normativ în vigoare 18; controlul financiar de gestiune, prevăzut de lege19; controlul financiar-contabil; controlul administrativ; inspecții; alte activități de control propuse de management. Distinct de acestea, auditul intern are rolul de a evalua și de a oferi o asigurare fundamentată și obiectivă managementului general asupra gradului de funcționalitate, atât pe ansamblul sistemului de control intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
intern există următoarele tipuri de verificări: − controalele preventive - efectuate pentru a evita evenimente nedorite; − controalele de detecție - efectuate pentru a detecta și corecta eveni mentele nedorite care au avut loc; − controalele directive - efectuate pentru a produce un eveniment dorit; − controale administrative - inventarierea patrimoniului, controlul valori lor din casierie etc.; − controale contabile - realizate de specialiști cu ocazia îndeplinirii atri buțiilor din fișa postului; − controale fizice - controlul personalului s.a. În prezent, în România, structura sistemului de control intern al unei entități publice cuprinde
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
controlul mutual - realizat, în plan orizontal, asupra lucrărilor primite și predate, efectuat în aval și în amonte; control efectuat pe baza reglementărilor procedurale ale operațiilor; controlul ierarhic - realizat, în plan vertical, de diferite niveluri ierarhice; Guvernanța corporativă 134 134 controlul administrativ - efectuat prin organe specializate de control prin compartimente de inspecție; controlul contabil - coordonat de contabilul șef, constând în verificarea introducerii pe conturi a operațiilor, a cheltuielilor și veniturilor derulate în instituțiile publice; controlul de gestiune - având ca obiect principal controlul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
principiilor și regulilor de bună practică. De asemenea, experții externi au evaluat că în România nu este perceput corect termenul de răspundere managerială și din aceste considerente în Raportul de țară din 2006 au introdus recomandarea de creștere a capacității administrative a entităților publice prin dezvoltarea sistemelor de management financiar și încorporarea principiilor de bună practică internațională, agreate de Comisia Europeană. 54 Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, Monitorul Oficial nr. 953/2002. 55 HG nr. 2088/2004 pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Responsabilitatea implementării sistemului de control managerial revine managementului general, care are și sarcina monitorizării acestui proces. Sistemul de control intern existent în cadrul entităților este constituit din ansamblul formelor de control cunoscute, respectiv autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic, controlul financiar-contabil, controlul administrativ, controlul calității, inspecțiile și altele, iar dintre acestea, numai controlul financiar preventiv și controlul financiar de gestiune sunt obligatorii. 64 www.mfinante.ro, Metodologia de implementare a Standardului de control intern 11 - Managementul riscurilor. 65 OMFP nr. 1389/2006 pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a Comisiei Treadway - COSO și de Institutul Canadian al Contabililor Autorizați - Criteria of Control - CoCo. Modalitatea prin care aceste principii se transpun în sistemele de management și control intern, specifice fiecărei țări, depinde însă de condițiile constituționale, legislative, culturale și administrative ale acestor țări. Standardele de control intern reprezintă un aport important pentru cunoașterea și înțelegerea principiilor generale de bună practică în domeniu și, de asemenea, constituie un sistem de referință, în raport cu care se organizează controlul managerial în cadrul entității și se
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a deveni proceduri interne, respectiv elemente/instrumente ale controlului intern, procedurile cuprinse în acte normative trebuie să fie 75 www.mfinante.ro, Îndrumar metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice. Capitolul 2. Controlul intern 179 179 particularizate prin acte administrative interne, care au în vedere o serie de trăsături specifice, cum ar fi: organizarea proprie entității, relațiile între compartimente, circuitele informaționale, competențele și responsabilitățile persoanelor etc. Procedurile cuprinse în acte administrative emise/necesar a fi emise de conducătorul entității publice
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Capitolul 2. Controlul intern 179 179 particularizate prin acte administrative interne, care au în vedere o serie de trăsături specifice, cum ar fi: organizarea proprie entității, relațiile între compartimente, circuitele informaționale, competențele și responsabilitățile persoanelor etc. Procedurile cuprinse în acte administrative emise/necesar a fi emise de conducătorul entității publice sau în acte normative a căror competență de aprobare revine altor instituții/autorități publice pot deveni instrumente viabile de control intern, dacă acestea sunt: definite pentru fiecare activitate a entității publice
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]