2,152 matches
-
să construiască o biserică mai mare. Prin decizia Consistoriului Arhiepiscopesc nr. 1802 din 10/22 martie 1887 s-a aprobat desfacerea bisericii vechi și s-a orânduit ca parohienii de la "Sf. Nicolae" să primească Biserica "Nașterea Domnului" (filială a Parohiei "Adormirea Maicii Domnului") pentru săvârșirea slujbelor religioase. În acea perioadă, locuitorii din Ciumârna intenționau să construiască o biserică filială, ei aparținând de Parohia din Rușii-Moldoviței. La 18/30 mai 1887, Consiliul Parohiei "Sf. Nicolae" din Câmpulung a trimis câteva scrisori Protopresviteriei
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
împăratului Franz Joseph al Austriei și moștenitor al tronului, s-a procedat la urgentarea lucrărilor în scopul de a se face sfințirea temeliei bisericii noi în prezența înaltului oaspete. Astfel, la 3/15 iunie 1887, parohul Tit Onciul de la Parohia "Adormirea Maicii Domnului" a predat cheia bisericii filiale cu hramul "Nașterea Domnului" parohului Vasile Cocorean de la Parohia "Sf. Nicolae", fiind de față vicarul protopresviterial George Balmoș, precum și epitropii de la ambele parohii. Apoi, la 5/17 iunie 1887, s-au transportat la
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
cult, fără a i se schimba forma și dimensiunile. După finalizarea acestor lucrări, biserica a fost sfințită la 9 iunie 1930 de către protoiereul de Fălticeni, preot iconom stavrofor E.V. Grigorescu, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Fălticeni. Cu acest prilej, pe peretele estic al pridvorului s-a amplasat o pisanie pe care s-au înscris următoarele: Pereții exteriori au fost căptușiți ulterior cu scânduri vopsite în culoarea albastru deschis. Inițiativa înființării unui schit
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Măriței este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1897-1900 în satul Măriței din comuna Dărmănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Măriței este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1897-1900 în satul Măriței din comuna Dărmănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 15 august. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Prima atestare documentară a localității datează dintr-un document din 6 aprilie 1634 prin care episcopul Evloghie al Rădăuților cumpăra satul
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (fostă luterană) din Ilișești este un lăcaș de cult construit în anul 1901 în satul Ilișești (județul Suceava). Ea a funcționat inițial ca biserică evanghelică (luterană) până în 1940, când germanii din localitate au emigrat în Germania. Rămasă mult
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
în acest timp ea fiind devastată și jefuită. În anul 1986, fosta biserică luterană din sat a fost trecută în patrimoniul Parohiei ortodoxe Ilișești. Comunitatea ortodoxă locală a reabilitat lăcașul de cult, care a fost sfințit în 1990 cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, structura de rezistență al vechii biserici ortodoxe din Ilișești a fost puternic afectată de lucrările de infrastructură la drumul care leagă Suceava de Gura Humorului. Ca urmare a faptului că
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
a fost închisă din cauza pericolului de prăbușire a pereților, iar preotul ortodox din localitate a început să slujească în fosta biserică evanghelică (construită în 1901 de comunitatea germană din Ilișești, ai cărei membri au emigrat în Germania în 1940). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (fostă luterană) din Ilișești este construită din cărămidă, în stil neogotic german. Ea are un plan suplu și rafinat, fiind înaltă și sobră. Edificiul are următoarele dimensiuni: 34,11 m - lungime, 15,50 m - lățime, 12 m - înălțimea
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
are o veche istorie. Prima atestare a acestei localități datează dintr-un document din 13 aprilie 1415 al domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432), ea fiind numită Pârtea, după stăpânul locului. În acel document, satul a fost dat în stăpânirea Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de Ioan, vornicul de la Humor (""...Și am dat Mănăstirii panului Ivan Vornic, Adormirea sfintei Născătoare de Dumnezeu, care este la Humor, un sat de la obârșia Solonețului, unde a fost Tatomir și Pârtea, și Seliștea lui Dieniș""). Într-
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
1415 al domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432), ea fiind numită Pârtea, după stăpânul locului. În acel document, satul a fost dat în stăpânirea Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de Ioan, vornicul de la Humor (""...Și am dat Mănăstirii panului Ivan Vornic, Adormirea sfintei Născătoare de Dumnezeu, care este la Humor, un sat de la obârșia Solonețului, unde a fost Tatomir și Pârtea, și Seliștea lui Dieniș""). Într-un document din 18 februarie 1445, satul apare pentru prima oară cu denumirea de Pârtești. Stăpânirea
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
Dumitru Patrașcu, paroh de Suceava și decan de Bucovina, își exprima în anul 2001 disponibilitatea de a ceda biserica unui alt cult creștin, dacă vor exista cereri în acest sens. În prezent, Biserica romano-catolică din Ilișești este filială a Parohiei "Adormirea Maicii Domnului" din Cacica. În această biserică sunt celebrate liturghii doar de sărbătoarea hramului, în restul timpului rămânând închisă.
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
după istoricul păstrat în parohie, în anul 1902, iar după șematismele Episcopiei Greco-Catolice în anul 1903 - de către meșterul Grigore din Cozla. Diferențe înte cele două surse apar și la nivelul ocrotitorilor spirituali ai bisericii, unele surse amintind biserica având hramul "Adormirea Preacuratei Fecioare Maria" altele amintind hramul "Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil". Parohia a fost vizitată de către episcopul Iuliu Hossu în data de 23.06.1926. Biserica avea lungimea de aprox. 14 m și lățimea de aprox. 7 m, acoperind o
Biserica de lemn din Ceaca () [Corola-website/Science/323379_a_324708]
-
Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești este o biserică ortodoxă construită între anii 1859-1860 de către Ecaterina Rosetti (văduva postelnicului Iordachi Rosetti-Solescu și mama doamnei Elena Cuza) în satul Solești din comuna omonimă din județul Vaslui (la o distanță de 15 km de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
biserică ortodoxă construită între anii 1859-1860 de către Ecaterina Rosetti (văduva postelnicului Iordachi Rosetti-Solescu și mama doamnei Elena Cuza) în satul Solești din comuna omonimă din județul Vaslui (la o distanță de 15 km de Vaslui, pe DN24, spre Iași). Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești se află pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015, ca parte a Ansamblului curții boierești de la Solești. Ea se află la est de conac și are codul de clasificare . Biserica “Adormirea Maicii Domnului
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
Iași). Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești se află pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015, ca parte a Ansamblului curții boierești de la Solești. Ea se află la est de conac și are codul de clasificare . Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești a fost construită între anii 1859-1860 de către Ecaterina Rosetti (văduva postelnicului Iordachi Rosetti-Solescu și mama doamnei Elena Cuza), cu ajutorul fiilor săi Elena și Constantin. Lăcașul de cult a fost zidit în partea de est a curții
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Trecerea între pronaos și naos este marcată printr-un arc dublou. La partea superioară, pronaosul și naosul au o boltă sprijinită pe pandantivi, iar altarul are o semicalotă pe arcuri dublou. Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești păstrează un bogat inventar de cult, donat de ctitori: iconostasul cu icoane pictate în ulei pe lemn, obiecte de argintărie și cărți religioase. Biblioteca familiei Rosetti Solescu a fost risipită după exproprierea conacului boieresc în 1949
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
cu ocazia marilor prefaceri a fost desfăcut de podoaba ctitorilor și dat gunoiului de cei străini de adevăr - slugile tatălui minciunii. Creștin cu suflet sunt și acum le-am strâns ca și pe multe perle dându-le parohiei pentru biserica „Adormirea”, unde este ctitoria celei ce a fost D-na Rosetti, născută Sturza, ca și mormântul. În 1947 cu apelul și sfatul pr. paroh Porubin, a fost legat și aranjat în podoaba de față cu cheltuiala enoriașului Andrei Th. Iacob”". Mai
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
dream house-ului a fost un răspuns dat presiunilor sociale din Italia în timpul primei părți a anilor '90: creșterea popularității cluburilor de noapte și a culturii rave printre tineri au dus la mai multe accidente de mașină în weekenduri, cauzate de adormirea la volan și consumarea de droguri și băuturi alcoolice. În 1996 s-au constat de la începutul decadei peste 2000 de decese cauzate de așa numitul "strage del sabato sera" (Masacrul de sâmbătă seara) în Italia. Unii Dj, ca Miles, s-
Children (cântec) () [Corola-website/Science/324194_a_325523]
-
și pe bisericile sale în abominabilă robie.” Totuși, el nu cere explicit recucerirea Ierusulimului. El cere explicit doar „eliberarea” militară a bisericilor răsăritene, și îl numește pe Adhemar de Le Puy în fruntea Cruciadei, programată să înceapă în ziua de Adormirea Maicii Domnului, 15 august.
Conciliul de la Clermont () [Corola-website/Science/324309_a_325638]
-
răsărit, în Sfântul Altar, este pictată Maica Domnului cu Pruncul, în pandantivi, îngerii, în spatele catapetesmei „Jertfa lui Avraam”. Arcele sunt ornamentate cu sfinți în medalioane, în pandantivi, serafimii. Pe arcul dintre catapeteasmă și naos se văd alte scene, ca: „Schimbarea la Față”, „Adormirea Maicii Domnului” și „Pogorârea Sfântului Duh”. Una din scenele cu un conținut foarte semnificativ din punct de vedere social-național al poporului român este: „Încoronarea cu cununa de spini”, prin care se face aluzie la Gheorghe Doja. Îl reprezintă pe Iisus
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
fost hirotonit diacon, de către P.S.Nicolaie Popovici, episcopul Oradiei Mari - singurul episcop martir al Bisericii Ortodoxe de sub regimul comunist. Slujba de hirotonire a avut loc și în prezența episcopului locului, cu aprobarea Sf.Sinod, la Sfânta Mănăstire Vladimirești, cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, din loc. Tudor Vladimirescu, situată între Tecuci și Galați. Pe 7 noiembrie 1949 tânărul diacon Silviu Iovan a fost tuns în monahism, de către P.S. Antim Nica, Episcopul Galațiului, la Mănăstirea de călugări Sihastru de lângă Adjud, primind numele de
Ioan Iovan () [Corola-website/Science/326558_a_327887]
-
, comuna Cuca, județul Argeș, poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Prin trăsăturile ei caracteristice se înscrie în seria de biserici de lemn ctitorite pe domeniul Mănăstirii Cotmenei, la începutul secolului 19, precum bisericile de lemn din Valea Cucii, Cârcești, Drăguțești și Morărești-Piscu Calului. Se distinge prin structura de
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
fosta greco-catolica trecută în folosință bisericii ortodoxe, de la Tauti. În 1961 pictează tabloul istoric "Mihai Viteazul refuză birul turcilor" și câteva panouri pentru Liceul de fete Al.I.Cuza cu tema "1907 și alegerile de pe vremea lui Caragiale", pictează biserică Adormirea Maicii Dmnului de la Gherla, jud Cluj, pictează gratis această biserică "pentru că Maica Dmnului acum 400 de ani s-a arătat unui cioban și a spus să se facă aici un altar" " În a 3-a zi de Paste, episcopul Teofil
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
pe Mihaela și Gina, fetele mai mici, aceasta biserică este inclusă pe harta turistică a zonei. Pe 1 noiembrie este chemat să spele și să renoveze pictură din anii 1940-1941 realizată de pictorii Teodorescu Argeș și Tabacu la Biserică Dmineasca Adormirea Maicii Dmnului din Bârlad. În octombrie lucrează gratuit la spălarea și renovarea picturii în ulei de la biserica Sf Spiridon din Focșani, monument istoric. În 1966 începe pictură la biserică Arhanghelii Mihail și gavril din cărei, construită în 1752, începe pictură
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
Biserică „Adormirea Maicii Domnului din Laz” este una dintre cele mai vechi biserici de pe valea Sebeșului și locul unde s-au format numeroși pictori iconari aparținând renumitei școli de pictură din Laz. Vechea biserică există în cimitirul parohial și era construită din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Laz () [Corola-website/Science/326685_a_328014]