35,844 matches
-
de ce nu, și cu pravoslavnicii-pravoslavnici la ei acasă întru dialog de așteptată unitate creștină! Cultura românească, așezată sub vremi pe tărâm de confluență, și-a înfrumusețat limba, patrie a spiritului, cu parfumul irepetabil al adstratului slavon. Mentalul, însăși ființa românească adună în cuprinsu-le reprezentări și caracteristici care le îmbogățesc, întreținându-ne astfel și mai viu conștiința de noi înșine. Toate acestea nu sunt un neajuns; ele constituie un fericit adaos la dăltuirea personalității colective, cu care putem astfel spori prinosul
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
copil !.... XVII. ÎN BELLU, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2065 din 26 august 2016. Azi a venit toamna. O văd prin cimitir, Văd jerbe aurii cum pune pe morminte, Un Recviem răzbate , iar frunzele-n delir Mi se adună-n suflet, în ochi și în cuvinte... Nervuri și oase, cernându-și risipirea, Cuvinte-n veci de-adio sub palid trandafir, O, ce dureroasă este amintirea În toamna ca o moarte trecând prin cimitir! Citește mai mult Azi a venit
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
trandafir, O, ce dureroasă este amintirea În toamna ca o moarte trecând prin cimitir! Citește mai mult Azi a venit toamna. O văd prin cimitir,Văd jerbe aurii cum pune pe morminte,Un Recviem răzbate , iar frunzele-n delirMi se adună-n suflet, în ochi și în cuvinte...Nervuri și oase, cernându-și risipirea,Cuvinte-n veci de-adio sub palid trandafir,O, ce dureroasă este amintireaîn toamna ca o moarte trecând prin cimitir!... XVIII. CA-NTR-O CĂDERE, de Cristina
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
a dus în altă zare. Și dacă veți vedea că nu-s Să știți că nu v-am părăsit Doar printre stele m-am fost dus Și-n șapte zări m-am risipit. Iar voi, cu dragostea curată, Să-mi adunați, în gând, cenușa, Să fiu cu voi, încă odată, Doar voi să îmi deschideți ușa. Să plec cu gândul împăcat Că v-am spus iarăși ”vă iubesc”, Că m-ați durut. Dar nu-i păcat Și inima v-o dăruiesc
ȘI DACĂ... de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381657_a_382986]
-
de iubire-i Povestea mea nespusă. Eu tind amorf spre formă. Granule de mercur, Mă scurg între destine Pe care le îndur. Pe un pământ de umbre Și de sublim frumos, Fugind din gânduri sumbre, Mă tot ridic de jos, Adun în ochi prinosul Uitat de noi în rai Și simt vibrând frumosul, Ca fiind tot ce ai Și cercul se închide În gându-mi de iubire, ... Citește mai mult Mulțumesc pe acestă cale tuturor cititorilor CONFLUENȚE pentru toate clipele daruite
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
Din neant adusă,Preaplinul de iubire-iPovestea mea nespusă.Eu tind amorf spre formă.Granule de mercur,Mă scurg între destinePe care le îndur.Pe un pământ de umbreși de sublim frumos,Fugind din gânduri sumbre,Mă tot ridic de jos,Adun în ochi prinosulUitat de noi în raiși simt vibrând frumosul,Ca fiind tot ce aiși cercul se închideîn gându-mi de iubire,... V. FACERE, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2273 din 22 martie 2017. FACERE Își poartă mâna
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
lebăda cea neagră a murit azi noapte pe la ora unu s-a înecat cu un sughiț subit și lângă ea murise și lăstunu, e doliu peste tot, și-n catedrală, trag clopotele de la ora două și lumea cu privirea goală-abisală adună în pumni lacrimi de rouă, lebăda cea neagră a murit și a murit cu-n sunet fulgerat lăstunul însăși n-a mai fost iubit de lebăda cu gâtul săgetat, în tot ținutul vestea s-a întins, de vreți să știți
LEBĂDA CEA NEAGRĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381675_a_383004]
-
extins și doliu s-a pus peste regat, trei zile și trei nopți a fost jale iar clopotelele au bătut neîncetat și lebăda cea neagră rămase în anale și o statuie să se facă, ordin el a dat, s-au adunat toți meșterii din lume și cel mai priceput a fost cooptat, ce a sculptat în post și-n rugăciune o lebădă cu gâtul săgetat, și-un templu atuncea s-a clădit și-n fața lui statuia au așezat și tocmai
LEBĂDA CEA NEAGRĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381675_a_383004]
-
Ediția nr. 2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului Ne-mbrăcam în frunze mirosind a vară, eu coseam cărarea timpului altfel, tropotul iubirii năștea frunza, iară, mugurind de ziuă flori de ghiocel. Ne-nchideau în clopot cearcăne de toamnă, adunând livide tânguiri de iarbă, tâmpla strângea focul sub genunchi, din rană, vântul culca pașii din pădurea oarbă. Doar, gândind la tine țin în brațe ploaia timpului nescurs de atunci... cândva, primăveri păscut-au inimii văpaia, n-aș vrea să te
PLOAIA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381676_a_383005]
-
Îl amiroase și-l împarte, frățește, la cei doi Cercând să își înece foamea și gândul la nevoi, Că-i sărbătoare, e frumos, și amintiri plăcute O năpădesc și îi revin din vremuri neștiute, Când era tânară-n puteri, și se-adunau la masă De sărbători, cu fii, nepoți, de-abia-ncăpând în casă. Dar au uitat-o, s-au tot dus, iar ziua către mâine O-mparte, cum împarte tot, doar c-un pisic și-un câine. A fost frumoasă, respectată, și a
COLINDUL COLȚULUI DE PÂINE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381667_a_382996]
-
care-l găsesc adesea într-un gând de departe. Iar tu, cel ce-mi dăduși, prin zâmbet, lumină, Ești soarele pasului meu străin, efemer. Mi-ai făcut din toamna asta, grădină Și așa te păstrez, pe al prezentului cer. AM ADUNAT CORĂBII ÎNCĂRCATE Am adunat corăbii încărcate Cu aur de douăzeci și patru carate Și le-am dat la schimb pentru o mână de sare, Scoasă din adâncuri de mine, nu de mare. I-am întins apoi mării o cursă, Pentru despicarea apei
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
într-un gând de departe. Iar tu, cel ce-mi dăduși, prin zâmbet, lumină, Ești soarele pasului meu străin, efemer. Mi-ai făcut din toamna asta, grădină Și așa te păstrez, pe al prezentului cer. AM ADUNAT CORĂBII ÎNCĂRCATE Am adunat corăbii încărcate Cu aur de douăzeci și patru carate Și le-am dat la schimb pentru o mână de sare, Scoasă din adâncuri de mine, nu de mare. I-am întins apoi mării o cursă, Pentru despicarea apei prea scursă Prin mii
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
mine năvalnic nu se repede, Cu alge încercă însă a prinde Toate năzuințele mele avide. La târguiala aceasta ciudată Fu martor o sticlă cu eticheta pătată De roșu și-azur în tonuri de sepie beată Și-un șir de cuvinte adunate în ceată. Ele îmi fură apoi și nuntași, Mărșăluind în ritm de val nărăvaș Spre țărmul cu ochi de cetate Ce toate văzu și știe de toate. Pe mare-n furtună, nebun negustor, Îmi zălogii ziua pe-un zbor de
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
vie, nepereche, Al unui timp lăsat la vatră. * Ridică-te, patrie scumpă, la veghe, Ridică-te la un nou început! Străinii te vor pusă în zeghe, Dar tu te fă din nou de temut. Acoperă-ți fii sub aripi, i-adună Cum cloșca puii, în ceas de furtună, Și-ntoarce orologiul să sune, La miezul nopții cu lună. Adună-ți fărâma de vlagă la piept Și suflă-i puteri de titan, Și fă să strălucească ce-i drept, La cumpăna ceasului-an
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
nou început! Străinii te vor pusă în zeghe, Dar tu te fă din nou de temut. Acoperă-ți fii sub aripi, i-adună Cum cloșca puii, în ceas de furtună, Și-ntoarce orologiul să sune, La miezul nopții cu lună. Adună-ți fărâma de vlagă la piept Și suflă-i puteri de titan, Și fă să strălucească ce-i drept, La cumpăna ceasului-an. PREA OBOSI JELANIA-N LEAGĂN Prea s-a oțetit vinul în teascuri, Prea s-a ascuțit fierul în
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
de bice la boier pe moșie Și prea s-a scurs până și lumânarea, Din sfeșnicul tău, Românie! MIRACOL VIU DE ALBĂSTRELE Inima mea din crengi de alun, Un dor pribeag îmi doarme-n plete! Bogată-i haina ce-o adun, Izvor în pustietăți ascete, Torcând din ani, năvalnic, sur, Un chip în sute de portrete, Liman de zbor viteaz și pur. Mai cântă marea-n valuri line, Ecoul zguduie abisul, Umplând de necuprins atinsul, Far în lumina care vine, Rupând
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
fluturi Și am urât a lor omidă, Și n-am văzut ce frumusețe Ascund în forma lor candidă. Regret că n-am privit spre cerul, Ce geme-adesea în furtună, Și n-am văzut cum luptă ploaia, Lumina-n curcubeu , s-adune. Regret c-am fost doar o ființă, Ce-a incercat din greu să spere, Care-a iubit, care-a iertat, Și plânsul i-a fost mângâiere... Și-acum regretele sunt multe, Și de-aș primi în dar o viață, Aș
REGRETE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381693_a_383022]
-
De asemenea se păstrează o piatră cu inscripții ebraice de la prima Sinagogă din Belmonte. Ni s-a permis atingerea Thorei! Să ne rugăm! Am vizitat apoi Sinagoga nouă din Trancoso inaugurată în anul 2012. Urmașii maranilor „Bnei Hanusim" reușesc să adune un „minian" la intrarea în Shabat. Expulzarea evreilor din Portugalia a început în anul 1536. Sinagoga e o construcție modernă. La interior se văd aplicațiile liniare de lemn asimetrice reprezentând simbolic numărul evreilor dispăruți și aduși astfel în memoria noastră
BELMONTE de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381697_a_383026]
-
doi copii, dar a cărui băiat a plecat în Statele Unite ale Americii spre implinirea viselor. Timp de zece ani, nu a putut să vină în țară, așa cum mărturisea doamna Păcurar. Și atunci, domnia sa și-a astâmpărat dorul de copilul plecat, adunând toate obiectele colecționate de acesta, obiecte vechi, tradiționale, și a înființat Asociația Culturală ,,Octavian Păcurar”. Am să vă redau interviul luat în curtea casei doamnei Ana Păcurar. Citește mai mult În urmă cu trei săptămâni descopeream în orașul Câmpia Turzii din
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
doi copii, dar a cărui băiat a plecat în Statele Unite ale Americii spre implinirea viselor. Timp de zece ani, nu a putut să vină în țară, așa cum mărturisea doamna Păcurar. Și atunci, domnia sa și-a astâmpărat dorul de copilul plecat, adunând toate obiectele colecționate de acesta, obiecte vechi, tradiționale, și a înființat Asociația Culturală ,,Octavian Păcurar”. Am să vă redau interviul luat în curtea casei doamnei Ana Păcurar.... XI. CRISTINA OPREA - INTERVIU CU TIBERIU VERESS - PENSIUNEA ,,ELISABETA” DIN CAVNIC, O PENSIUNE
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
a lui George Roca scriitor, poet, promotor cultural, editor de carte, grafician, redactor și redactor șef la mai multe publicații virtuale și fizice. Înfruntând o vreme extrem de neplăcută cu ploaie și vânt, un numeros public iubitor de poezie s-a adunat la ora stabilită pentru ai întâmpina pe cei doi scriitori. Invitat special al fost Paul Surugiu - Fuego. În cuvântul său de deschidere Rodica Elena Lupu a făcut o scurtă prezentare „În cele 15 volume de poezie sunt cuprinși ... Citește mai
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
a lui George Roca scriitor, poet, promotor cultural, editor de carte, grafician, redactor și redactor șef la mai multe publicații virtuale și fizice. Înfruntând o vreme extrem de neplăcută cu ploaie și vânt, un numeros public iubitor de poezie s-a adunat la ora stabilită pentru ai întâmpina pe cei doi scriitori. Invitat special al fost Paul Surugiu - Fuego.În cuvântul său de deschidere Rodica Elena Lupu a făcut o scurtă prezentare „În cele 15 volume de poezie sunt cuprinși ... XVIII. CRISTINA
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
de vară o scânteie de viață aducatoare de sentimente întețite și virgine o lacrimă de bucurie pe obrazu-mi ars de soarele infernal un poem alb atât de alb ca o rochie de nuntă NOI SUNTEM O GALAXIE noi nu ne adunăm in cerc noi suntem o galaxie punctele noastre luminează virâtual, uneori nu mai pâlpâie. negăsindu-ne, cineva recaută semnalmentele noastre le repune în circuit, le redă cerului. uneori vine câte o tornadă și cade o stea... se înalță, mai tulburatoare
DIN POVESTIRILE LEVANEI (POEME) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381698_a_383027]
-
publicat în Ediția nr. 2355 din 12 iunie 2017. Prin fereastra deschisă se arată luna pentru că am dreptul la paradisul meu, pentru că doar noaptea are un gând paradisul naște amintirea unui sunt. Am văzut umbra unui destin peste rotund se adunau vocile ca un cântec și atunci m-am speriat, eu nu mai aveam vuiet. Nu este așa, așa și este sufletul de frumos se izbește, și ca o boare de frig afară se trezește și lovește arid. Și, și... nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
luna s-a oprit în privirea de iubit. Citește mai mult Prin fereastra deschisă se arată lunapentru că am dreptul la paradisul meu,pentru că doar noaptea are un gândparadisul naște amintirea unui sunt.Am văzut umbra unui destin peste rotundse adunau vocile ca un cântecși atunci m-am speriat,eu nu mai aveam vuiet.Nu este așa, așa și estesufletul de frumos se izbește,și ca o boare de frigafară se trezește și lovește arid.Și, și... nu mai există consolareîn
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]