144,219 matches
-
idealurilor de pace, respect și înțelegere între popoare". Cele șase principii enunțate în Declarație își păstrează nealterată validitatea. Coautor al Memoriului explicativ prin care România a solicitat înscrierea pe ordinea de zi a celei de-a XV-a sesiuni a Adunării generale a O.N.U. a punctului intitulat: "Acțiuni pe plan regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate dintre state europene aparținând unor sisteme social-politice diferite", 19 august 1960. Aducând pentru prima dată în atenția O.N.U. problematica dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de bună vecinătate dintre state europene aparținând unor sisteme social-politice diferite", 19 august 1960. Aducând pentru prima dată în atenția O.N.U. problematica dezvoltării colaborării pașnice între popoarele continentului european, inițiativa diplomației românești s-a finalizat prin adoptarea de către Adunarea generală a rezoluției nr. 2129 (XX), aprobată prin aclamații la 21 decembrie 1965, "Măsuri de luat la nivel regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate între state europene având regimuri sociale și politice diferite". Evoluția istorică avea să confirme perenitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
nr. 2129 (XX), aprobată prin aclamații la 21 decembrie 1965, "Măsuri de luat la nivel regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate între state europene având regimuri sociale și politice diferite". Evoluția istorică avea să confirme perenitatea convingerii exprimate de Adunarea generală "că orice îmbunătățire a relațiilor pe plan european, răspunzând intereselor statelor din această regiune a lumii exercită, în același timp, o influență pozitivă asupra ansamblului relațiilor internaționale și contribuie la crearea unei atmosfere favorabile cauzei păcii și securității internaționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
În calitate de șef al delegației române în Comitetul celor 18 State pentru dezarmare, la 3 aprilie 1969 a avansat propunerea privind proclamarea unui deceniu de dezarmare al Națiunilor Unite, 1970-1980. Secretarul general al O.N.U., U Thant, a sprijinit ideea, Adunarea generală a O.N.U. proclamând Deceniul dezarmării prin rezoluția sa 2602 E (XXIV), din 16 decembrie 1969. În 1970, a fost inițiatorul a două propuneri vizând înscrierea pe ordinea de zi a celei de-a XXV-a sesiuni a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
generală a O.N.U. proclamând Deceniul dezarmării prin rezoluția sa 2602 E (XXIV), din 16 decembrie 1969. În 1970, a fost inițiatorul a două propuneri vizând înscrierea pe ordinea de zi a celei de-a XXV-a sesiuni a Adunării generale a O.N.U. a următoarelor puncte: * "Rolul științei și tehnologiei moderne în dezvoltarea națiunilor și necesitatea de a întări cooperarea economică și tehnico-științifică între state" (Memoriul explicativ din 13 iulie 1970). Potrivit rezoluției sale nr. 2658 (XXV), adoptată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
următoarelor puncte: * "Rolul științei și tehnologiei moderne în dezvoltarea națiunilor și necesitatea de a întări cooperarea economică și tehnico-științifică între state" (Memoriul explicativ din 13 iulie 1970). Potrivit rezoluției sale nr. 2658 (XXV), adoptată în unanimitate la 7 decembrie 1970, Adunarea generală a hotărât un ansamblu de măsuri, inclusiv elaborarea unui amplu studiu asupra acestei probleme de către Secretarul general al O.N.U., studiu care a facilitat pregătirea unui plan global de acțiune în domeniu și convocarea unei conferințe mondiale (1975
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
conferințe regionale (1974). * "Consecințele economice și sociale ale cursei înarmărilor și efectele sale profund dăunătoare asupra păcii și securității în lume" (Memoriul explicativ din 13 iulie 1970). În termenii rezoluției nr. 2667 (XXV), adoptată în unanimitate la 7 decembrie 1970, Adunarea generală a mandatat, între altele, Secretarul general să pregătească, cu concursul unor experți calificați, un raport asupra consecințelor economice și sociale ale cursei înarmărilor și ale cheltuielilor militare, raport prezentat următoarei sesiuni, din 1971, a Adunării. Coautor al Memoriului explicativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la 7 decembrie 1970, Adunarea generală a mandatat, între altele, Secretarul general să pregătească, cu concursul unor experți calificați, un raport asupra consecințelor economice și sociale ale cursei înarmărilor și ale cheltuielilor militare, raport prezentat următoarei sesiuni, din 1971, a Adunării. Coautor al Memoriului explicativ prin care România a solicitat înscrierea pe ordinea de zi a celei de-a XXVII-a sesiuni a Adunării generale a O.N.U. a punctului intitulat " Creșterea rolului Organizației Națiunilor Unite în menținerea păcii și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
economice și sociale ale cursei înarmărilor și ale cheltuielilor militare, raport prezentat următoarei sesiuni, din 1971, a Adunării. Coautor al Memoriului explicativ prin care România a solicitat înscrierea pe ordinea de zi a celei de-a XXVII-a sesiuni a Adunării generale a O.N.U. a punctului intitulat " Creșterea rolului Organizației Națiunilor Unite în menținerea păcii și securității internaționale, în dezvoltarea cooperării între toate națiunile și în promovarea normelor dreptului internațional în relațiile dintre state", 8 septembrie 1972. Prin rezoluția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Națiunilor Unite în menținerea păcii și securității internaționale, în dezvoltarea cooperării între toate națiunile și în promovarea normelor dreptului internațional în relațiile dintre state", 8 septembrie 1972. Prin rezoluția omonimă nr. 2925 (XXVII), adoptată prin consens la 27 noiembrie 1972, Adunarea generală a recunoscut necesitatea imperioasă ca O.N.U. "să devină un instrument mai eficace în apărarea și întărirea independenței și suveranității tuturor statelor, a dreptului inalienabil al fiecărui popor de a își hotărî singur soarta fără nici un amestec din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
care ar primejdui pacea și securitatea internațională" și a chemat statele membre să acționeze în acest sens. Ca urmare a inițiativei românești, a fost creat Comitetul pentru Carta O.N.U., care a dobândit statutul de organ subsidiar permanent al Adunării generale, și a fost antamat un proces de ample dezbateri privind reforma Organizației, proces ce continuă și în prezent. A contribuit la fundamentarea conceptuală a poziției României privind Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa C.S.C.E. (scopuri, reguli și principii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Generalul Charles de Gaulle și Jacques Chirac, președinții Franței, Mario Soares, președintele Portugaliei, Fernando Henrique Cardoso, președintele Braziliei, Norodom Sihanouk, șeful statului cambodgian, scriitorul francez Maurice Druon, președintele cunoscutului Institut Francez de Relații Internaționale, Thierry de Montbrial etc, precum și la Adunarea generală a O.N.U. din 1973 și alte reuniuni internaționale. Totodată, cunoaște satisfăcător limbile engleză și spaniolă. Distincții Pentru activitatea sa după 1989, a primit peste 20 de ordine, medalii și diplome străine și românești, între care : Legiunea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Presa, acordat de publicațiile A Gazeta, A Noticia și programele TV Camera Um și Helio Henrique Brasilia 2002; Premiul Boto de Ouro Porto Velho, statul Rondonia, 2002; Diplomă, acordată de Asociația Comercială a Districtului Federal Brasilia 2002; Medalia Comemorativă a Adunării Legislative a Statului Rio Grande do Sul Porto Alegre 2002; Medalia Comemorativă SENAI, acordată de Confederația Națională a Industriei Brasilia 2002; Diplomă Omagiu, acordată de Universitatea Presbiteriană Mackenzie Sao Paulo 2001; Diplomă Omagiu, acordată de Institutul Brazilia România Brasilia 2002
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
delegații a Parlamentului României la Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.); Membru al misiunii de pace în Orientul Mijlociu, condusă de ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase, în preajma izbucnirii războiului din Golf (ianuarie 1991). La U.E.O., a conferit cu Robert Pontillon, președintele Adunării Parlamentare, privitor la perspectiva europeană a României și la obținerea statutului de membru al țării noastre în această uniune. În discursul său la cea de-a 37-a sesiune Ordinară a Adunării U.E.O., a arătat ca România dorește garantarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
U.E.O., a conferit cu Robert Pontillon, președintele Adunării Parlamentare, privitor la perspectiva europeană a României și la obținerea statutului de membru al țării noastre în această uniune. În discursul său la cea de-a 37-a sesiune Ordinară a Adunării U.E.O., a arătat ca România dorește garantarea securității în Europa prin: (1) necesitatea creării unei rețele de tratate bilaterale cu țările membre ale N.A.T.O. și cu țările Est-europene; (2) stabilirea de relații de cooperare cu U.E.O. și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
U.E.O., a arătat ca România dorește garantarea securității în Europa prin: (1) necesitatea creării unei rețele de tratate bilaterale cu țările membre ale N.A.T.O. și cu țările Est-europene; (2) stabilirea de relații de cooperare cu U.E.O. și Adunarea Parlamentară a U.E.O.; (3) coordonarea eforturilor de prevenire și înlăturare a consecințelor negative ale amenințărilor non-militare care vizează securitatea, cum sunt: terorismul, traficul de droguri sau amenințările îndreptate împotriva mediului înconjurător. Discursul a fost integral publicat în "Compte Rendu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
articole cu lucrări științifice. Specializat un an în cadrul Universității din Bredford, Anglia, la Centrul de Management. Limbi străine: engleza fluent, franceza bine. Experiența în activitatea diplomatică Consilier în M.A.E., direcția Organizații Internaționale, membru al delegației României la Sesiunile Adunării generale O.N.U., C.S.C.E. Conferința de la Viena; Adjunct al Reprezentantului Permanent al Misiunii Diplomatice pe lângă O.N.U.D.I. și Agenția Internațională pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) Experiența în organizarea activității diplomatice: Înființarea ambasadei României din Emiratele Arabe Unite la Abu Dhabi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
României la Tunis și este numit, la conducerea acesteia, în calitate de Însărcinat cu afaceri a.i. În cei doi ani de activitate în capitala tunisiană, a reușit o dinamizare a raporturilor bilaterale exprimată prin vizite în țara noastră a președintelui Tunisiei, președintelui Adunării Naționale, ministrului justiției și ale unor alte înalte personalități tunisiene, iar din partea română, a președintelui Marii Adunări Naționale, ministrului afacerilor externe, președintelui Consiliului Superior al Agriculturii, președintelui Consiliului de Stat pentru Cultură și Artă ș.a. Cu prilejul acestor vizite, au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ani de activitate în capitala tunisiană, a reușit o dinamizare a raporturilor bilaterale exprimată prin vizite în țara noastră a președintelui Tunisiei, președintelui Adunării Naționale, ministrului justiției și ale unor alte înalte personalități tunisiene, iar din partea română, a președintelui Marii Adunări Naționale, ministrului afacerilor externe, președintelui Consiliului Superior al Agriculturii, președintelui Consiliului de Stat pentru Cultură și Artă ș.a. Cu prilejul acestor vizite, au fost semnate diferite documente vizând lărgirea colaborării în domeniul economic, prin efectuarea de către partea română de lucrări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
probleme africane, venit anume, în acest scop, în România. Apreciind pozitiv întrevederea avută, diplomatul american a transmis, în noiembrie 1972, misiunii noastre la Washington, propunerea ca directorul român pe probleme africane prezent la New York ca membru al delegației la Sesiunea Adunării generale a O.N.U., să îi facă o vizită de răspuns, la Departamentul de Stat, "pentru a continua schimbul de păreri inițiat la București". Primind cuvenita aprobare a conducerii M.A.E., la 16 noiembrie 1972, E. Manciur s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
părții americane, a avut loc și o convorbire cu Alfred Athenton, adjunct al asistentului secretarului de stat pentru problemele Orientului Apropiat, Joseph Sisco, pe tema conflictului arabo-israelian. De menționat că, în calitatea sa de membru al delegației române la Sesiunea Adunării generale a O.N.U. din 1972, E. Manciur a fost reprezentantul țării noastre în Comisia a IV-a, care se ocupa de decolonizare, luând cuvântul la lucrările acesteia. În aceeași calitate, a fost numit și la Sesiunea Adunării generale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Sesiunea Adunării generale a O.N.U. din 1972, E. Manciur a fost reprezentantul țării noastre în Comisia a IV-a, care se ocupa de decolonizare, luând cuvântul la lucrările acesteia. În aceeași calitate, a fost numit și la Sesiunea Adunării generale a O.N.U. din anul următor. La începutul anului 1973, la scurt timp după reluarea relațiilor diplomatcie dintre țara noastră și Siria, a fost numit ambasador la Damasc, cu misiunea de a realiza normalizarea dorită a raporturilor româno-siriene
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
manifestări naționale și internaționale ce au avut loc și la care lua parte președintele, cât și de vizitele în țara noastră efectuate de șefi de stat străini. Astfel, a însoțit pe președinte în deplasări peste hotare, atât la reuniuni internaționale, Adunarea generală a O.N.U. la New York (1990), Conferința la nivel înalt a O.S.C.E. de la Helsinki (1992), Conferința la nivel înalt pentru mediu și dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992), Reuniunea la nivel înalt a țărilor francofone de la Paris
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Activitate profesională Angajat în M.A.E., la 1 august 1959, în calitate de Referent adjunct relații la Direcția Protocol. Atașat la Direcția de relații pentru S.U.A. și Europa Occidentală, 1960 1961. Expert în delegația română la sesiunea a XVII-a a Adunării generale a O.N.U. (criza rachetelor din Cuba), 1962. Secretar III la Direcția Organizații Internaționale, 1962 1963. Secretar III la Misiunea Permanentă a României de pe lângă Oficiul O.N.U. din Geneva; membru al delegației române în Comitetul celor 18
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
A.E., 1995. Director al Direcției Asia și Orientul Îndepărtat din M.A.E., 1996. Director general a.i. pentru Asia, Oceania, Africa, Orientul Mijlociu și America Latină, 1997. Ambasador al României la New Delhi, 1997 1999. Participant la mai multe sesiuni ale Adunării generale a O.N.U. și la numeroase congrese și conferințe internaționale de prestigiu. A participat la pregătirea și desfășurarea unor vizite de stat și oficiale la nivelul președinției, guvernului, ministrului de externe etc. cu: Australia, China, Japonia, India, Pakistan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]