6,178 matches
-
hippies, diferit/opus "socialismului științific" engelsiano-leninist, sau de la socialismul de catedră german la cel libertariano-anarhist bakunian și chomskyan, de la socialismul creștin la "nationalsozialismus" sau nazism, ori socialismele din țările în curs de dezvoltare, altoite cu alte tradiții culturale din țările africane, sud-americane și asiatice. Între 1989-1991, realitățile socialiste dirijate cu ideologia marxist-leninistă s-au pulverizat neașteptat de repede față de amenințătoarea "mare confruntare dintre socialism și capitalism", repetată de către foștii lideri estici cât timp au funcționat mijloacele de represiune ale regimurilor. În
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
politico-militară și culturală (apar termenii de multipolară și multiculturală) se împletește cu devenirea lor. Dar și cele 7-8 civilizații considerate de către unii autori a fi importante la acest început de mileniu-chineză, japoneză, indiană, islamică, occidentală, ortodoxă, latino- americană și posibil africană (1a, pp. 39-40), se restructurează. Mișcarea unei civilizații pare a fi în forma unui "S": se trece de la un start încet la accelerare, urmată de rate reduse de extindere și apoi stabilizarea pentru o durată nedeterminată. (1a, p. 74) Întrucât
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
viețile oamenilor atinși de duritățile noii civilizații. Pe de altă parte, după decolonizare, în loc de a urma drumurile creației, popoarele s-au lăsat târâte de forțele distrugerilor materiale și ale unor comunități umane. Multe dintre statele trasate cu rigla pe continentul African au evoluat spre confruntări dintre triburi în luptele pentru putere și mai puțin spre modernizarea prin alfabetizare și revitalizarea sacrului în scopuri constructive. Preludiile prăbușirii În Europa postbelică, eforturile pentru refacerea țărilor distruse de război au provocat constrângeri tot mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
britanice în peninsula Arabia la începutul secolului al XX-lea, în tratatul “The Strategic Geography of the Great Powers” (1918). A. N. Poliak a publicat la Londra în perioada interbelică numeroase studii de geografie istorică a ținuturilor levantine și nord africane din perioada 1200-1900, sintetizate ulterior în monografia “Feudalism in Egypt, Syria, Palestine and the Lebanon, 1250-1900” (1939), reeditată în 1977. După 1950 a continuat cercetările referitoare la ținuturile arabo-levantine la Universitatea din Tel Aviv. Totodată, la Londra au fost traduse
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Relations into the 1990s” (1991). b. Universitatea Cambridge dispune de un centru de studii internaționale, în cadrul căruia se desfășoară majoritatea cercetărilor politico geografice cu privire la statele arabe. Aici, George Joffe a realizat studii de geografie politică referitoare la arealul arab nord african (Algeria,Ciad, Libia)și la Orientul Apropiat, materializate în tratatele “North Africa: Nation, State and Region” (1993) și “Jordan in Transition” (2002), iar Trevor Mostyn a editat, sub egida Universității Cambridge, enciclopedia “The Cambridge Encyclopedia of the Middle East and
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
fost efectuate în special în cadrul institutelor de cercetări din Moscova și Sankt Petersburg, aflate sub coordonarea Academiei de Științe a Federației Ruse. La Institutul de studii orientale, Institutul de Geografie al Academiei ruse de științe, Institutul de studii asiatice și africane și la Centrul rus pentru cercetări și studii internaționale au fost efectuate studii asupra problematicii geoeconomice, geopolitice și sociale din arealul arab, fără a avea însă o abordare specializată și unitară asupra spațiului arab, dovedind că școala rusă nu a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
în care s-au format Pirineii și Atlasul), geomorfologice, climatice, biogeografice, pedologice și istorice, ca argumente pentru definirea spațiului ibero maghrebian ca “o mare unitate geografică”, în care Marocul ar reprezenta o prelungire peste Gibraltar a pământului spaniol - o “Iberie africană”. Generalul Alfredo Kindelan Duany definește în 1941 acest areal drept “spațiu vital geopolitic spaniol”, după modelul similar al lui Haushofer din geografia politică germană, pentru realizarea căruia Luis Carrero Blanco lansează în 1943 conceptul de geopolitică maritimă a Spaniei și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
cu granițe teritoriale vagi și cu granițe istorice nestatornice. În zilele noastre, frontierele civilizaționale sînt cele mai vagi, de vreme ce civilizația europeană s-a revărsat și continuă să se reverse asupra lumii. Chiar și atunci cînd culturile și religiile asiatice sau africane se împotrivesc Europei sau vor să o înfrunte, o fac împru-mutînd de la aceasta formula statului-națiune și dezvoltînd științe, tehnici și arme apărute în Europa. În sfîrșit, nu este vorba doar de faptul că roadele inițiale ale Vîrtejului s-au răspîndit
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și înmulțite cu cele două Americi vor face să apară realitatea euramericană. Să nu uităm nici de faptul că Europa trebuie să se unifice cu sudul, pe calea Mediteranei care constituie și ea o comunitate istorică de destine -, cu continentul african în ansamblul său. Mai mult chiar decît ne-am imaginat în cartea de față, renașterea Europei și deschiderea sa către lume sînt inseparabile. Astfel, Europa va lansa asupra planetei nu extremități cuceritoare, ci pseudopode pacificatoare. Europa trebuie să-și realizeze
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fiecărui stat în parte, tradițiile politico-istorice moștenite din perioada colonială și conjuncturii geopolitice regionale dezvoltată în perioada postbelică. Caracteristica generală este dată de faptul că pentru toate statele arabofone, ariile-țintă preponderente de relaționare politico diplomatică sunt spațiile european, asiatic și african, consecință a poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei continente din proximitate. Pe latura relațiilor comerciale statele arabe petroliere au dovedit cea mai flexibilă integrare pe piața globală, înregistrând o dinamică ascendentă a ponderii lor în comerțul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
arabe petroliere au dovedit cea mai flexibilă integrare pe piața globală, înregistrând o dinamică ascendentă a ponderii lor în comerțul mondial, în timp ce majoritatea statelor arabofone (12 state) au avut o pondere relativ constantă în economia schimburilor. Pentru statele arabe nord africane, Uniunea Europeană reprezintă principalul spațiu-partener în relațiile comerciale, cu ponderi de peste 50-60%, deși în comerțul U.E. spațiul nord-african deține doar 3,5%. Pentru statele arabe asiatice, continentul asiatic constituie principala țintă comercială, cu o pondere de 41,5%, deși ele înseamnă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
fiecărui stat în parte, tradițiile politico-istorice moștenite din perioada colonială și conjuncturii geopolitice regionale dezvoltată în perioada postbelică. Caracteristica generală este dată de faptul că pentru toate statele arabofone, ariile-țintă preponderente de relaționare politico diplomatică sunt spațiile european, asiatic și african, consecință a poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei continente din proximitate. Pe latura relațiilor comerciale statele arabe petroliere au dovedit cea mai flexibilă integrare pe piața globală, înregistrând o dinamică ascendentă a ponderii lor în comerțul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
din întrunirile organizațiilor panarabe s-au desfășurat pe bordura sud și est-mediteraneeană, ce apare astfel drept un arc regional cu valențe de centru de greutate al activismului panarab, înconjurat fie de spații periferice paupere ca interfață de contact cu lumea africană din sud, fie de statele bogate de la Golful Persic, pentru care însă miza economică petrolieră o depășește ca importanță pe cea a panarabismului. Pe ansamblu, spațiul arabofon în întregul său se prezintă ca o imensă periferie de triplu contact (între
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
fie de statele bogate de la Golful Persic, pentru care însă miza economică petrolieră o depășește ca importanță pe cea a panarabismului. Pe ansamblu, spațiul arabofon în întregul său se prezintă ca o imensă periferie de triplu contact (între continentele european, african și asiatic), “străpunsă” de trasee de legătură între principalii centri de greutate din emisfera nordică (U.E., zona Asia-Pacific). Caracterul de periferie are însă un conținut contextual relativ elastic, fiind în mare parte o periferie intermediară apropiată, sub forma unor centuri
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
unor centuri spațiale de contact, între un nucleu dezvoltat și alte periferii “profunde” mai depărtate (între Europa și Africa subsahariană sau între bazinul euromediteraneean și Asia central-sudică). Pe acest fond, spațiul arabofon este alcătuit din trei frontoane marginale - interfața euro africană (șase state), interfața euro-asiatică (două state), interfața afro-asiatică (nouă state), iar arealele mai puternic atașate la unul din continentele circumscrise sunt puține și cu totul periferice (două state în Asia și două în Africa). Componenta conflictuală, prin cele 220 de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
U.E., cu ponderi în ordine crescătoare dinspre Mashreq (est) spre Maghreb (vest), aspect ce ilustrează puternica lor propensiune euro mediteraneeană, iar pe de altă parte drasticul clivaj economic dintre statele arabo mediteraneene întoarse cu fața spre Europa dezvoltată și lumea africană subsahariană din sud împotmolită în paupera sa odisee existențială. Statele din Golful Persic, plus Egipt, Iordania și Liban, mențin un echilibru bispațial între ponderea investițiilor în Europa șiAsia-Pacific. Petromonarhiile din Golf dețin, pe lângă componentele europeană și asiatică,și o însemnată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
învăluie în contururi șterse. Există o serie întreagă de substantive, adjective (utilizate, în general, ca epitete, mai ales ornante) și verbe care compun un tablou al nesiguranței extreme, al iluziei generate de percepția redusă: "Noah faded! Black grew the sunny African" (E: 67), "Noah shrunk" (E: 67), "forms of dark delusion" (E: 67), "The human race began to wither" (E: 67), "aș they fled they shrunk" (E: 68), "two narrow doleful forms" (E: 68), "closing and restraining" (E: 68). Concomitent, elementele
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
funcționat inițial ca organizații menite să submineze apartheidul. În opinia lui Mayekiso, organisme precum asociațiile de locatari, organizațiile meseriașilor, societățile funerare și cluburile de economii trebuie să se străduie să joace rolul de cenzori ai guvernului condus de Congresul Național African, în primul rînd asigurîndu-se că organismele societății civile, prost plătite, dominate de violență și hărțuite de poliție și de bande, "primesc resurse mai mari și posibilitatea de a furniza bunuri fără distorsiunile datorate puterii de pe piață și manipulării statului"15
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
interesantă vizează criteriile de selectare a unei părți din text menită să țină locul întregii opere. 3.2. Rolul supracopertei Să luăm, de pildă, o carte a cărei adaptare cinematografică a permis folosirea acestui element de paratext editorial: Ferma mea africană, de Karen Blixen (Gallimard, NRF, 1942, trad. fr., reed. 1986). Coperta a patra este dublată de o ultimă pagină a supracopertei. Diferă doar prima pagină a supracopertei (este afișul filmului Out of Africa de Sydney Pollack) și un mic text
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
adjective alese pentru a prezenta cartea din punct de vedere promoțional. Adjectivele evaluative reflectă subiectivitatea enunțătorului: după C. Kerbrat-Orecchioni, sînt subiective "în măsura în care reflectă anumite particularități ale competenței culturale și ideologice a subiectului vorbitor" (1980, p. 94). KAREN BLIXEN Ferma mea africană "Am avut o fermă în Africa la poalele Ngong. Ecuatorul trecea prin munți la douăzeci și cinci de mile la nord." Așa începe Karen Blixen care, depănîndu-și simplu amintirile, ajunge să scrie cartea cea mai intensă, cea mai bogată, cea mai vie
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
senior din Evul Mediu, dar care avea toată iscusința și candoarea unei femei din secolul XX. Evident, această fermă este nucleul cărții; totul se învîrte în jurul ei, însă Karen Blixen a știut să contureze și un vast tablou al vieții africane: Nairobi, orașul din apropiere; tribul Massai, războinici neînfricați; harnicii și amuzanții Kikuyu; misiunea scoțiană; genialul bucătar Kamante; maiestuosul administrator Farah; Knudsen, bătrînul emigrant alb etc. Sub pana ei prind viață o mulțime de personaje, de peisaje și de povești. Ansamblul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
genialul bucătar Kamante; maiestuosul administrator Farah; Knudsen, bătrînul emigrant alb etc. Sub pana ei prind viață o mulțime de personaje, de peisaje și de povești. Ansamblul formează nici mai mult, nici mai puțin decît un roman: este o enormă cronică africană, plină de bonomie și de poezie, evocarea unei lumi arzătoare, violente, naive și pasionante. Sînt bine stabilite denominarea și extinderea ei sub formă de nomenclatură și de predicate. Fie următorul sistem descriptiv de bază: TEMA-TITLU EXTINDERE-DEFINIȚIE Denominare Nomenclatură Predicate Ferma
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mai intensă cea mai bogată cea mai vie Descrierea este o colecție ierarhizată de elemente regrupate în jurul temei-titlu. Stabilirea temei permite o abordare cognitivă a tuturor informațiilor oferite. Aici, titlul textului (titlul cărții și tema-titlu a descrierii: "cartea Ferma mea africană") creează o așteptare interpretativă și pune în funcțiune la cititor(i) procesele de înțelegere și de memorie care vor facilita lectura. Ultima pagină a supracopertei va actualiza funcționarea descriptivă prin reluarea celor două elemente din tema-titlu: Ferma mea africană/cartea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mea africană") creează o așteptare interpretativă și pune în funcțiune la cititor(i) procesele de înțelegere și de memorie care vor facilita lectura. Ultima pagină a supracopertei va actualiza funcționarea descriptivă prin reluarea celor două elemente din tema-titlu: Ferma mea africană/cartea. Formele anaforice din text sînt utile în analiza descrierii: (2) Înainte de toate este vorba despre viața unei ferme. Este o imensă exploatare feudală. (3) Evident, această fermă este nucleul cărții; totul se învîrte în jurul ei. Observăm în (3) metaforizarea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
o imensă exploatare feudală: acest lucru corespunde întocmai raportării descriptive la structura definitorie din (2) și (3). Dar e mai mult de atît: în jurul fermei, nucleul cărții. (4) Karen Blixen a știut să contureze și un vast tablou al vieții africane. Tema-titlu este reformulată, primește un nou element, un nou aspect, organizat și el în alte fascicule: extinderea predicativă trimite spre părțile care alcătuiesc acest "vast tablou" (relația sinecdotică cu întregul: Pd PART), ele însele tematizate prin intermediul unor noi proprietăți-calități (Pd
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]