6,858 matches
-
În urmărirea comportamentului elevilor, nu trebuie să uite că are în față un colectiv eterogen, fiecare copil având propria personalitate, marcată de sindroame. Unii dintre elevi suferă de sindromul maniacal euforic, fiind indiferenți la tot ceea ce-i înconjoară, alții sunt agitați, în sensul că intră în panică că vor greși răspunsul, că nu știu ce soluție are problema ridicată de profesor, alții fug, pur și simplu, de idei și nu vor să contribuie cu nimic la rezolvarea problemelor ridicate. Pe lângă sindroamele maniacale, se
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
Pub.Rec.Off.-L, Foreign OfficeConstantinopol, Turkey, vol. 2338, f. 199 și urm., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 98. </ref>. Astfel, H. Elliot, consulul britanic la Constantinopol, observă că românii și-au făcut o profesiune de credință din a agita ideea independenței și din a nega poziția de stat vasal (vezi incidentul scrisorii de acreditare a lui Vivian respinsă inițial pentru că includea formula Principatele-Unite și nu România) <ref id="30">30 Ibidem, f. 165-165v. </ref>. Același Elliot afirmă că românii
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
p. 148-149.</ref>. Atitudinea ei este justificabilă, căci independența României punea din nou problema influenței Austriei și a Rusiei În zonă. Pe fundalul creșterii puterii Petersburgului, monarhia bicefală nu putea admite cu pasivitate proclamarea unui regat român, care ar fi agitat și mai mult mișcarea națională din Transilvania. Apoi, este greu să admitem că, și numai din punctul de vedere mental, marile puteri ar fi permis cu ușurință ca un stat „cu obligații În trecut” să ia acum orice decizie, absolut
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
își va accepta fără convulsii destinul. „Cred că am fost două individualități paralele, astfel încât ne-am putut afla la un moment dat în același plan, cum ar zice geometria” - va explica ea această conjugalitate neobișnuită. Viața sentimentală a poetului este agitată, cu multe episoade. În funcție de acest scenariu, poetul își schimbă des muzele și locuințele, abandonând totodată bunurile lui materiale (puține câte erau) și manuscrisele. „Saci de manuscrise”, va mărturisi el unui prieten, critic literar, îngrijorat de soarta lor. S. era un
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
îl avusese, covorul persan visat etc. În cele din urmă se figurează pe ea însăși și moare (Anul de hârtie). Un bărbat este ales să joace într-un film, ceea ce îl aruncă într-o ficțiune fără sfârșit. Un cuplu se agită excesiv din dorința de a face ceva: ea pune perdeluțe la orice, la fereastră, ca și la solniță, la cărțile din bibliotecă și la râșnița de piper, în timp ce el fabrică obiecte „în formă de ...”: o lampă în formă de poștaș
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
pe-al primăverii rug /și-n urma lui rămâne o țară românească / mai pură și mai plină de semne de belșug”. Știe să introducă în peisaj și inflexiuni macedonskiene: „Iată și regatul verii, plin de zeități păgâne / lancea macului se-agită peste oștile de grâne, / Timp de heliogravură, cer ca bolțile sixtine”. Rareori statice, pastelurile transmit uneori exuberanța vitalității elementare: „Ies șerpii de prin buncăre de ierburi [...] // Un neam nomad de vietăți și ierburi / revine triumfal la vatra lui / și se
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
articol despre condiția poetului se afirmă tranșant că „acest animal de o proveniență cu totul dubioasă a făcut revoluție. Îi știați locul pe o panoramă [...] în fața mulțimii imense și devoratoare de poezie, o paiață trasă de diverse sfori sentimentaliste se agita, mieunând patetic”. Dar revoltat, creatorul „retează sforile sentimentaliste, începe să-și poarte gândul prin stele” și sfidător, „mulțimii care îi cerea versuri, îi trimite scuipat”. Programatic este și articolul omagial însoțit de o ilustrație a lui Marc Chagall, pe care
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
de adjective, dar se exprimă în profuziuni de imagini chiar și în eseistica sa. Nu există în publicistica românească stil mai ornamentat. În articolele și cronicile poetului abundă formulări ca acestea: „Victor Brauner scormonește cu penelul lui toate penele gândului, agită în mâini toți clopoțeii extazului”; „La sărbătoarea poemului său, Stephan Roll a invitat toate cosânzenele izvoarelor, toți voievozii vântului”; „Cuvintele cu intestinele despletite aleargă prin foburg, înlănțuindu-se în jazzul frazelor vertiginoase” ș.a. Pe de altă parte, în „Adevărul” abordează
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
de atenție și de răbdare” și nu “Andrei e bolnav” (etichetări culturale frecvente: “e nebun”, “trebuie dus la psihiatru”, “nu are ce să caute în școala normală”, “e bolnav cu capul”, “îi strică și pe ceilalți”, “e prost crescut”, “e agitat, noi suntem o școală liniștită”). Încurajați-l să practice un sport, dar nu violent, ci cu reguli și cu destul de mult efort fizic; Încurajați-l să practice orice activitate pentru care au abilități și unde pot avea reușite, prin care
CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI CU ADHD STUDIU DE CAZ. In: Arta de a fi părinte by Daniela Diaconescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1397]
-
sacinile la bun sfârșit, evită efortul mental susținut, pierde lucruri cu ușurință, nu pare a asculta când i se vorbește, este adesea ușor distras de stimuli externi, adesea nu respectă instrucțiunile și nu reușește să-și termine temele; Hiperactivitate își agită mâinile și picioarele sau se foiește pe scaun, aleargă sau se cațără excesiv în situații nepotrivite (la adolescenți sau adulți poate fi limitat la sentimental subiectiv de neliniște), are dificultăți în a se juca sau în a se angaja în
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
au frumusețea și puterea de a face ca sfatul și mustrarea să fie primite, urmate, să fie lucrătoare. 3. Forma mustrării. Toți avem tendința să corectăm greșeala imediat și sub imperiul frustrării, ori pagubei (morale ori materiale). Țipăm, jignim, ne agităm. Tensiunea interioară transpare în ton și cuvintele alese. Tonul ridicat și jignirile transformă sfatul ori dojana, în dispută și pe cel mustrat, în dușman. Mustrarea și sfătuirea cer o voce blândă, liniștită. Imediat se poate mustra sau sfătui numai printr-
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
sa de a iubi, fie că este vorba de indivizi sau de umanitate În general. Orice fel de afecțiune Îi poate oferi lui o securitate superficială, ba chiar un sentiment de fericire, dar În adâncul său zace neîncrederea sau se agită suspiciunea și frica. El nu ia drept sinceră afecțiunea arătată, deoarece este ferm convins că nimeni nu-l poate iubi. Convingerea de a fi neiubit este aproape Înrudită cu incapacitatea de a iubi; ea este, de fapt, o reflectare conștientă
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
4) Ipohondriacul, este tipul de bolnav exagerat în raport cu precedentul. El este dominat de „ideea bolii”, care-i declanșează o stare de angoasă, o tensiune psihică permanentă. Totul în cazul acesta capătă proporții exagerate, amenințătoare, de o maximă gravitate. Bolnavul este agitat, are idei sumbre, catastrofice în legătură cu boala sa. Ideea de boală îl domină atât în plan ideativ, cât și afectiv. Se consideră condamnat, suferind de afecțiuni grave, incurabile. Medicii au foarte mult de luptat cu această categorie de bolnavi, trebuind să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
antecedentele lor episoade meningitice, convulsii, epilepsie, suicid, familii de origine dezorganizate, tulburări caracteriale, copii abandonați sau naturali. Din punct de vedere clinic se notează o stare de retard intelectual; sunt neatenți, apatici, foarte lenți în privința efortului intelectual, dar în rest agitați psiho-emoțional și turbulenți, sugestibili, încăpățânați, impulsivi. c) Instabilii emotivi. La aceste cazuri se notează o ereditate psihopatică foarte încărcată. Reacțiile lor emoțional-afective se caracterizează prin următoarele: agitație, neliniște, susceptibilitate, inhibiție, crize scurte de mânie, variații de dispoziție afectivă; capricii, încăpățânare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afectivă cu tendință la închidere în sine. Sunt ipocriți și ironici, încăpățânați, mânioși, indisciplinați, mitomani și profitori. Se notează furturi frecvente. f) Perverșii instabili. Au o ereditate foarte încărcată, în special pe linie caracterială. Părinții sunt adesea tarați. Somnul este agitat. Turbulenți și zgomotoși, sparg, rup, strică. Au un limbaj vulgar, trivial, injurios. Sunt mitomani, obraznici și calomniatori, răzbunători cu tendință la dominare. Viața sexuală apare precoce. Sunt leneși și inactivi cu performanțe școlare mediocre. g) Instabilii intermitenți. Au o ereditate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Buni și serviabili, adesea tumultoși, sunt capabili de randament însă superficiali, neserioși și nesiguri. Au puțin simț critic, sunt independenți și ușor influențabili. Naivi și vanitoși, optimiști, comportamentul lor este fără formă, fără distanță și neinhibat. Unii dintre ei sunt agitați și excitați, certăreți și instabili, dar se reconciliază ușor. 2) Psihopații deprimați Aceste persoane sunt calme, sceptice sau pesimiste. Ei privesc viața și lumea cu o pronunțată notă de angoasă. Le lipsește siguranța și încrederea. Sunt incapabili de a se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
marxist-leninistă” din țările lagărului socialist. I s-au dat replici pe măsură, iar Lather a trebuit să-și modifice optica. A precizat că prin „ideologizarea cercetării” ea urmărea „democratizarea curriculumului”. Ideea a prins rădăcini. Mai mulți pedagogi au început să agite steagul „democratizării școlii”. Unii au încercat chiar să pună în practică „idealul democratic al școlii” în anii ’90. Așa a luat ființă Harmony School, o școală alternativă din Bloomington (Indiana) fondată pe principii utopice și neorousseauiste (care însă erau considerate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ordinul Iluminaților a existat, ca realitate istorică, între 1776 și 1785. Are în vedere însă doar „oficializarea” ordinului de către Adam Weishaupt, la 1 mai 1776. Nu intenționăm să polemizăm pe această temă. Credem că există dovezi sigure că „invizibilii”, care agitau „Crucea de trandafiri” a lui Christian Rosenkreutz, existau cu cel puțin 150 de ani înaintea datei indicate de Taguieff. De altfel, Ordinul Iluminaților există încă. Ceea ce nu înseamnă că i se pot atribui grozăviile satanice, anticatolice și antipapale care i
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ceva mai mult, într-un cămin rău văzut politic (dar majoritatea erau așa): cu veșnica preocupare exprimată prin «ne spune?», «vorbește mai încet!», «au văzut?», «să nu mai vină preotul!», «să nu vadă ouăle roșii!». și corpurile transpirate sau înfrigurate, agitate în ocupații, în mirosuri, în mânuirea uneltelor gospodărești, din bucătăria comună sau din spațiul pe unde duci mâncarea, cu acel du-te-vino firesc al adulților, copiilor, bătrânilor prin încăperile de trecere, cu zgomotele, vocile sau sunetele muzicilor diverse și cu intensități
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în care nici un coleg nu rămânea indiferent la un cuvânt nepotrivit din fraza ta de gazetar! Nici un operator nu pleca la sfârșitul programului dacă redactorul nu-și termina munca. șoferul se grăbea sau întârzia, după cum o cereau împrejurările. Portarul se agita, la fel de mult, în așteptarea invitatului. Curățenia spațiului era obligație comună. Mi-ar plăcea să dau numele lor, numai că unii nu mai sunt printre noi, iar despre alții nu mai știu prea multe. Totul a devenit experiență. Aș vrea să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se „viriliza” pe parcurs. Se organiza, se roda, creștea rapid în dimensiuni (oamenii se adunau instantaneu de peste tot, ca într-o comedie burlescă alb-negru cu Stan și Bran), intra în ritm și, pe măsură ce marfa „băgată” se epuiza, începea să se agite în gol, disperat și isteric, oamenii se înghesuiau, țipau, se înjurau, se luau la bătaie, începea selecția naturală, homo homini lupus. Nici o regulă stabilită, „planificată” de comun acord cu privire la organizarea cozii nu se mai respecta când venea mașina: fiecare pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Oricum, listele erau adesea întocmite cu ilegalități, erau trecuți „din burtă” cunoscuți ai celor care le alcătuiau. O categorie aflată nu în afara, ci deasupra legii cozii era cea a milițienilor. Se băgau prin față, sfindându-i arogant pe cei care se agitau la coadă - ei erau „bărbații adevărați”, ce aveau grijă de populație (adică supravegheau turma). Mulți „granguri” preferau să li se trimită marfa direct acasă sau, mai bine, gestionarul, măcelarul ori vânzătoarele le-o păstrau până când trecea nebunia - ieșeau cu sarsanaua
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
suite de relations et obligations, sans alternative (ou s’il y a une alternative, le choix de celle-ci conduit à la destruction de l’échafaudage), le refus de la collaboration étant pénalisé par l’application de certaines sanctions. Il ne s’agit pas ici de coopération ou confiance parce qu’il n’y a pas une possibilité de choix, la seule option est celle de la soumission. Ceux soumis à la pression sont des «facteurs passifs» qui agiront à la suite de contraintes
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
d’une «irrésistible force coercitive venue de quelque part de l’extérieur». Comment se passent les changements entre groupes dans le cas abordé ici? Le groupe de détenus est soumis à une formidable pression par le groupe de surveillants. On agit simultanément sur chaque individu et sur le groupe comme un tout. Quand les individus cèdent un par un, le groupe change ses repères, il renonce graduellement à la suite de valeurs, en pouvant arriver jusqu’à l’abandon total des
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
effet de ce type de traitement a été celui escompté: la démoralisation totale, la ruine intérieure, la rupture des liaisons avec les gens normaux, la modification de l’organisation socio-cognitive de la personnalité, la transformation de l’individu en une machine qui agit à la commande. Interprétations possibles Nous avons utilisé comme matériel documentaire principalement des ouvrages de certains spécialistes du domaine (historiens, politologues, les analyses d’un psychologue renommé, les interprétations d’un médecin) et quelques mémoires. Du point de vue de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]