3,926 matches
-
cf. A.Neculau, 1996 ajung În fața dificultății de a stabili modalitățile de determinare a intenției. Privite din perspectiva scopului urmărit, unele conduite agresive sunt orientate În direcția producerii “unui rău” altei persoane, În timp ce altele sunt orientate În direcția demonstrării “puterii” agresorului sau a masculinității. După alți autori, Însă, nu este necesară această diferențiere, deoarece “aceste variate scopuri nu sunt mutual exclusive și multe alte acte de agresiune pot fi orientate spre atingerea unora sau a tuturor acestor scopuri”(M.Carlson et
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
traduce printr-o pierdere a integrității, ce poate fi fizică, psihică sau materială. Aceasta dezorganizare poate să se opereze prin agresiune, prin utilizarea forăei, conștient sau inconștient, Însă poate exista și violența doar din punctul de vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă intenția de a face rău”(cf. E.Debarbieux,1996 cit În G. Ferreol,A. Neculau,2003. Y.A.Michnaud Încearcă o definiție mai subtilă a violenței (violence, plecând de la trei categorii de factori: Exista violență când, Într-o
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
tinzând În permanență să genereze și să alcătuiască unități vii din ce În ce mai mari și să le mențină. 2.1.2.Modelul etologic .Modelul etologic elaborat de către K.Lorenz și N.Tibergen se ocupă de agresivitate În perspectiva filogenetică, deci de copmortamentul agresor al animalelor comparativ cu cel uman. Datele obtinuțe pe baza acestui model nu pot fi transferate comportamentului uman decât sub rezerva unor corespondente genetice. K.Lorenzcâștigătorul premiului Nobel În 1968 accentuiază asupra naturii biologic-instinctuale a comportamentului agresiv. Este vorba de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
animale au, datorită continuității genetice, părți comune cu agresivitatea umana, și anume : Motivele principale ale actelor agresive: frustrarea unor nevoi legate de instinctele fundamentale - hrană, conservare, competiție sexuală, apărarea speciei, apărarea teritoriului; Conduite elaborate În scopul blocării sau derularii virtualului agresor: atitudinea de supunere, de neajutorare, de slăbiciune, de dezarmare, pe de altă parte atitudinea de seducție În scop nonsexual, acordarea de hrană sau ingrijiri corporale etc; Derularea unor comportamente specifice de luptă sau amenințare, ca forme de inhibare a agresorului
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
agresor: atitudinea de supunere, de neajutorare, de slăbiciune, de dezarmare, pe de altă parte atitudinea de seducție În scop nonsexual, acordarea de hrană sau ingrijiri corporale etc; Derularea unor comportamente specifice de luptă sau amenințare, ca forme de inhibare a agresorului sau de anihilare a intențiilor acestuia. Condiția fundamentală ca explicația pe baza modelului etologic al agresivității să fie operantă la om, este să țina seama atât de deosebirile fundamentale ale structurii sistemului nervos central și edocrin, cât și de structurile
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
agresivitatea manifestată În plan verbal, iar 30% din victime afirmă că agresiunile le efectează capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor școlare. Mitrofan N. (1996, pp.429 identifică patru criterii În funcție de care se pot clasifica conduitele agresive: 1. In funcție de agresor sau de persoana care adoptă o conduită agresivă, diferențiază: Agresivitatea tânărului și agresivitatea adultului Agresivitatea masculuiăa și agresivitatea feminiăa Agresivitatea individuală și agresivitatea colectivă Agresivitatea spontnaă și agresivitatea premeditată 2. In funcție de mijloacele utilizate În vederea finalizării intențiilor agresive, diferențiază: Agresivitatea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
masculuiăa și agresivitatea feminiăa Agresivitatea individuală și agresivitatea colectivă Agresivitatea spontnaă și agresivitatea premeditată 2. In funcție de mijloacele utilizate În vederea finalizării intențiilor agresive, diferențiază: Agresivitatea fiziăa și agresivitatea verbală Agresivitatea directă, cu efecte directe asupra victimei, și agresivitatea indirectă, Între agresor și victimă existând intermediari. 3. In funcție de obiectivele urmărite, diferențiază: Agresivitatea ce urmarește obținerea unor beneficii, a unui câștig material Agresivitatea ce urmarșste predominant rănirea și chiar distrugerea victimei In aceasta privință, unii autori (cf, S.Worchel, 1991 cit În
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de manifestare a agresivitatății, diferențiază: Agresivitatea violentă și agresivitatea nonviolentă; Agresivitatea latenăa și agresivitatea manifestă; O altă tipologie a conduitelor agresive care combină mai multe criterii - planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directă/indirectă, și tipul de implicare a agresorului, activă/pasivă-, a fost realizată de J.Herbert În 1991 (cf. L.Șoitu, C.Havârneanu,2001 și include: 1. Agresiuni active fizice directe:lovirea unui coleg; 61 2. Agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substitut al victimei; 3. Agresiuni active
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
aparea tulburari sociale (răzmerite se apropie de 45 % ( cf. L. M. Carlsmith și Anderson. C.A., 1979 cit În, N. Mitrofan,1996 Aglomerația, În mijloacele de transport, În dormitorul unui camin de colegiu, În casa de locuit etc., apare În calitate de agresor stresor și poate crește agresivitatea; Alcoolul și drogurile; nu numai În rândul specialiștilor, ci și În rândul nespecialiștilor este recunoscut demult faptul că alcoolul, consumat mai ales În cantități mari, se constituie Într-un important factor de risc În comiterea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
apere În fața organelor juridice prin faptul că au fost “sub influența alcoolului”; consumat În cantități mari, alcoolul reduce mult luciditatea și realismul perceptiv, cuntribuind la accentuarea agresivității, atât prin potențarea ei directă, cât și prin neluarea În considerare a caracteristicilor agresorilor și a neplăcerilor provocate propriei persoane și celor apropiați (P. Iluâ . Drogurile pot, de asemenea, să afecteze comportamentul agresiv, Însă, În ce masură se poate realiza acest lucru depinde de mai mulți factori, cum ar fi: tipul drogului (cocaina, marijuana
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de agresiune din partea unor colegi ( În fața instanței adolescentul infirm apare În calitate de victimă, iar celălalt În calitate de infractor. Se află, Însă, că actul de agresiune a fost consecința bătăilor și al umilințelor la care a fost supus În mod repetat În fața colegilor “agresorul” de către Alin (deci, anterior actului de agresiune, “rolurile”celor doi erau schimbate. Nu Întamplător, În cadrul unei clasificări a victimelor a violențelor lor, cum este cea a lui Olweus (cf. Neamțu, C.,2001, apar categorii precum: Victime provocatoare: tineri care provoacă
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
-i ajutăm pe copii care au fost agresați”, “Ii vom Învăța și pe ceilalți să se comporte În același mod” etc. O importanță mai mare se acordă educării părinților ( cum să intervină În cazul În care copilul lor este fie agresor, fie victima a agresiunii, profesorilor (cum să Încurajeze adolescenții să comunice incidentele de violență și cum să intervină În cazul violențelor Între elevi și elevilor (cum să evite violențele și cum să se implice ei inșiși În acțiuni Împotriva violenței
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
aceste comitete prevăd că acest lucru nu trebuie să se mai Întâmple daca reintegrarea elevilor violenți este contrară intereselor școlii. S-au Înființat linii telefonice tip hot-line pentru a se Încuraja raportarea incidentelor violente și a se interveni În vederea sancționării agresorilor. Elevilor victimizati li se oferă module de consiliere și cursuri de autoapărare. Se poate observa că profesorul are un rol determinat În prevenirea și combaterea conduitelor agresive. Din acest motiv, pentru ca școala să-și asume acest rol de prevenire și
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
fortificații secrete, neînregistrate la cadastru, deci au o existență nelegală, s-ar putea spune. De asemenea, există adăposturi antiatomice pentru toată populația. Ceea ce puțină lume cunoaște, este și existența unei armate secrete, așa-numita " P-26", antrenată să combată posibilul agresor și să-i pedepsească pe eventualii trădători, să prevină orice destabilizare internă. Ea devenise, în mod progresiv, autonomă față de controlul politic. Sute de mii de cetățeni erau "fișați", fără să se depășească frontierele legalității. În momentul în care existența sa
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
rămîne nemișcat, în spațiul ușii întredeschise, timp de o oră, sporind groaza victimei și împingînd tensiunea spre cote paroxistice. La capătul unui întreg ceas de așteptare, bătrînul scoate un geamăt, identificat cu "geamătul spaimei de moarte" (p. 46), determinîndu-l pe agresor să năvălească în cameră și să-și execute binefăcătorul prin asfixiere. Ulterior, cu aceeași precizie imperturbabilă, el petrece trei ore (după propria mărturisire, acțiunea, începută cîndva la miezul nopții a fost definitivată în jurul orei patru dimineața), ciopîrțind cadavrul și ascunzînd
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
la capătul lor, cînd nici un semn al abominabilei fapte nu mai este detectabil. Inadvertența pare prea puțin plauzibilă, mai ales în contextul situației de maximă urgență. Cea mai certă supoziție rămîne aceea că polițiștii, odată alertați, au ajuns imediat, surprinzînd agresorul în plin proces de tranșare a victimei deja ucise. Episodul "inimii destăinui-toare" nu mai reprezintă astfel decît adaosul mistificator, inexplicabil în termeni raționali, al unui potențial psihopat. Cele două inconsecvențe duc inexorabil la aceeași concluzie. Ne aflăm în fața unui caz
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pînă la identitate. Absența aceluiași ochi nu face decît să stîrnească vechile antipatii și accese de furie. Într-una dintre acestea, încercînd să lovească animalul, fatal, cu o secure, naratorul își va ucide soția, intrigat de interpunerea ei disperată între agresor și victima inițială. Plasticitatea morbidă a descrierii lui nu pare să lase loc remușcărilor: Am îngropat securea în creierul ei" (p.80). De asemenea, cu calmul imperturbabil al criminalului din The Tell-Tale Heart, el ascunde cadavrul în interiorul unui perete gol
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
psihanalitic. Amîndoi provin din familii conservatoare Walter din imigranți la a doua generație, tradiționaliști și ușor rudimentari, Patty din republicani bogați, destul de obtuzi și, mai ales, neprincipiali (trec, de pildă, cu seninătate peste violarea fiicei lor la o petrecere, întrucît agresorul este progenitura unui superior pe linie politică și financiară!). În mod curios totuși, vocația democratică a părinților nu trece și către copii (așa cum, de altfel, odinioară, nici conservatorismul bunicilor nu marcase viețile părinților). Joey cel puțin e un adolescent și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
după legătura pasională cu țăranca ardeleancă, profesorul băuse, aidoma lui Rip Van Winkle al lui Washington Irving, dintr-o licoare fermecată, numită de localnici amnesia, uitînd astfel evenimentele trecutului recent). După ce Helen este mușcată de un vampir chiar în bibliotecă (agresorul lucrează acolo ca ... bibliotecar), cuplul proaspăt constituit realizează că timpul nu curge în favoarea sa (la a treia mușcătură, un individ sănătos devine contaminat de "vampirism"!). Cercetarea în biblioteca universitară (posibil cea de la Yale, model locativ și pentru alte romane faimoase
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mult situația. Totuși, adevărata surpriză a zilei e produsă, involuntar, de către Rosalind, ultima ajunsă acasă. Ea intră în scenă lividă, urmată de doi indivizi ce o amenință cu un cuțit. O singură privire îl pune pe Perowne în fața insurmontabilei fatalități. Agresorii sînt Baxter și unul dintre tovarășii de dimineață. "Perifericul" și "refuzatul" nu a putut suporta, la limită, umilința la care l-a supus "centralul" și "puternicul", hotărînd, în consecință, să se răzbune. Tensiunea creată de McEwan în acest episod epic
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
la care l-a supus "centralul" și "puternicul", hotărînd, în consecință, să se răzbune. Tensiunea creată de McEwan în acest episod epic final compensează, în fond, lunga și statica intros pecție care domină romanul de la început la sfîrșit. Victimele și agresorii, învingătorii și învinșii (greu de distins acum) se studiază patetic și așteaptă, în încordare, un gest greșit în tabăra adversă. Punctul culminant este atins atunci cînd Baxter îi cere tinerei Daisy să dezbrace. Traumatizată, poeta execută ordinul cu oroare imensă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și, cu capul zdrobit, intră în comă. Mai tîrziu, solicitat la spital pentru a-l opera pe atacator, Henry acceptă provocarea. Aparent din generozitate și deontologie medicală, dar, în subsidiar, deducem, în gestul chirurgului, satisfacția perversă de a-și lăsa agresorul în viață, pentru a-și trăi pînă la capăt agonia înfioarătoarei maladii. O victorie completă acum, ce-i redă lui Perowne statutul (pentru un moment disipat) de învingător perpetuu. De aceea, în el, McEwan ilustrează tipologia triumfătoare a celui adaptat
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
grijă o fetiță agresată sexual, venită din munți, din organizația lui Fukada) are convingerea că Liderul întreține relații intime cu fetele pre-pubere ale sectei, ca parte dintr-un ritual sacru. Aomame primește sarcina de a opri acest masacru, lichidîndu-l pe agresor. Ca și Tengo, ea va accede la o altă dimensiune existențială, în urma noii misiuni. Conștientă de schimbare, Aomame o "conceptualizează" drept "1Q84", unde "Q" abreviază expresia engleză Question mark / Semn de întrebare. Personajul intră într-o bizară formă de confuzie
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
armelor cu mare forță de distrugere. Proiectul noului instrument strategico-militar, scutul antirachetă, așezat în partea de Est a Uniunii, a accentuat încordarea relațiilor dintre NATO și Rusia. Aceasta din urmă nu dă crezare că scutul este o pavăză contra posibililor agresori asiatici. Instalațiile de acest fel au nevoie de gesturi loiale de câștigare a încrederii reciproce a tuturor partenerilor care participă la menținerea noii ordini mondiale în care intervin noi pretendenți la recunoașterea lor în organisme internaționale, la reîmpărțirea zonelor de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se învață din lecțiile istoriei, este totuși util de relevat eforturile făcute de către unele țări și organisme internaționale pentru evitarea războiului. Sunt utile, de asemenea, eforturile de descifrare a cauzelor războiului, nu numai a cauzelor care i-au incitat pe agresori, ci și cele care i-au împiedicat pe ceilalți de a se opune energic și la timp, pentru descurajarea agresiunilor. De asemenea, sunt importante reflecțiile asupra principiilor și instituțiilor internaționale care au fost create pentru bunul mers al lumii. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]