2,235 matches
-
prăpădească odorul ! ... și altele multe încă făcea ... Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât mi‐aduc aminte; și‐ mi aduc bine aminte, căci brațele ei m‐au legănat când îi sugeam țâța cea dulce și mă alintam la sânu‐i, gângurind și uitându‐ mă în ochi‐i cu drag! și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat, și a vorbi de la dânsa am învățat. Iar înțelepciunea de la Dumnezeu, când vine vremea de a
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
au zărit oglinzi de ape și în ele vraciul spân. El ți‐ a pus un semn pe pleoape și nebun, un benghiu pe sân. Pari zidită din greșeală, Că genunchii prea cuminți Cu îndemnuri și sfială Îi tot tulburi și alinți. Soarele, pe umeri clari, Când s‐ apleacă și te‐adastă, Îți tot pune icusari, Să fii mândră, dar nu castă. Fata mea, bine făcuși, Că te cântă pe arcuși, Că te cântă cântăreți La domnie și‐ n cetăți Că de
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și ea‐ l petrece. 212 O‐mbrâncesc și o înjură; Stă obida s‐ o doboare: ‐ Domnișorule, te‐ndură! Vreau să‐ l văd numai cum moare... CÂNTEC DE LEAGĂN Corinei Hai, odor, hai păsărică Dormi, o, dormi, fără de frică, Să te‐alinte Moș cuminte și să‐ți cânte‐ncetinel: „Mugur, mugur, mugurel...” Îngeri vin tiptil ți‐alene și te mângâie pe gene. și mi‐ți leagă‐n Dulce leagăn Fraged trupușor de crin, Ca s‐ adormi frumos și lin... Ce tresari?... Nu
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Abur de vis și de boltă ce‐ar fi să răpună Tropotul lung și mereu al galopului meu. Iată‐ mă azi înarmat cu aceste credinți, Cu îndârjirea păstrată ‐ cuțit între dinți - Dar cu prea multă dorință să vii, să‐ mi alinți. Brună fecioară a păcii adânci și cuminți, Tropotul lung și mereu al galopului meu. ÎNTÂLNIRE CU MAMA Deci iată cartierul de târg moldovenesc În pomi e aur și‐ n geamuri galben soare, Desigur că pe mama acasă‐am s‐o
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
culce cu ei din punct de vedere artistic”. Directorii-prezervativ au scăpat... Subțire mai e, uneori, și granița asta dintre teatru și patologie!... Se pare că bețivanii au cel mai vizibil simț al metaforei : cum spuneam și cu altă ocazie, ei alintă obiectul pasiunii lor definitive cu dezmierdări și nume conspirative demne de marii surrealiști - Adio, mamă! (parcă-i Esenin!), Șterge-mă din cartea de imobil!, Te-am zărit printre morminte, Măruntaiele cățelei, Vulpea brună, Matrafoxuri, Pufoaică translucidă, Rupe gît, Binladen, Pilot
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
viață... Deși este rece și mi-e cam frig, Și zăpada cea rece devine pătură, Mă încălzesc atunci când o ating Pe ea, cea care mereu mă-ndură... Iarna ce feeric este să stau la geam, Numărând fulgii grei de nea, Alintând ființa caldă ce mulțumit o am, Luminându-o seara precum o stea... A divinității... Într-o noapte, la ceas de taină Un vis asemănător c-o doină În care Dumnezeu vorbea cu mine M-a lăsat gândindu-mă la tine
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
ea va veni?" "Să ai grijă de acest înger să îi fie bine, Arată-i ce ai mai frumos în tine, Nu lăsa nicio secundă să-i aducă tristețea Și spune-i că ai vrea mereu să îi simți blândețea! Alint-o și oferă-i dragoste din plin! "Atinge-o cu vorbe calde oferindu-i un moment sublim... Respect-o și prețuiește zilele alături de ea Iar la final, te rog, nu-i spune că toate acestea le-ai cunoscut de la Persoana
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
și la noi unul din clopotnița bisericii să sară lumea c-a venit democrația și să-i strângă de gât p’ai lui Soporan, că ei era comuniștii comuniștilor și cu securiștii lor. Și? Mângâie și el cureaua, netezind-o, alintând-o cu buricele degetelor. - Și ce-a făcut... L-a găsit dimineața spânzurat în beci. Nevastă-sa l-a găsit. Totolea îi zicea omului ăla. Lăsase și caneaua de la butoi deschisă. Un butoi de treizeci și două de găleți. Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
adânc în mine să te sădesc ca pe un copac să fii anotimpul meu preferat dintotdeauna... Să punem un semn de primăvară-n gând Primăvara sună goarna în cele patru puncte cardinale; stau ca un balansoar între ele și mă alint în toate culorile curcubeului. Cerul rămâne albastru ca o oglindă, sub el, pământul reflectând nașterea. Pe unul din umerii mei a crescut o vioară; îmi cântă de dor braț la braț cu noaptea. Diminețile suspină a jale, parcă toate stelele
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
o poezie în versuri tandre, greierii să te-acompanieze până-n zori. Eu, ca o fotografie între cadre să te privesc pătrunsă de drag și de fiori. Dimineața, să mă scalzi în bobi de rouă ca pe-o floare să mă alinți cât mai sunt vie. Peste noi poate să ningă și să plouă; de-atâta iubire și morții or să-nvie. Iubește-mă, sunt mireasma neștiută, doar tu îmi ești un vajnic erou și trubadur. Te-am așteptat ca Penelopa, nevăzută
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
boeuf, sunt gospodină o gătesc cu drag și cu mult umor; în loc de maioneză, îi pun margarină, c-o dau unuia bolnav și plin de amor. În loc de mazăre, aș experimenta ghidușe ghiulele de tip “conflictogen”, direct în intestine, spre a-i alinta mai toate poftele de tip eterogen. Cartofii îi înlocuiesc cu umbrele marca disidentului bulgar, Ghe. Markov; și-n loc de morcovi, un braț de albăstrele să-i țină parfumat, sicriul din alcov. Ce ziceți, fiindcă scrie bine, să îl iert
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
îl privesc, să-mi schimb părerea, dar eu nu mă sinchisesc, așa că, în cele din urmă, se duce să se întindă pe prosopul lui. Am sentimentul că acum el e cel care ar vrea să mă atingă sau să se alinte, dar eu nici nu mă gândesc. Sunt supărată, aproape furioasă. Întâmplarea asta îmi amintește de toate momentele cu Patrick, când nu eram pe aceeași lungime de undă și ieșeau scântei, de toate neînțelegerile, când unul voia o îmbrățișare sau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
că așa se poartă în anul acesta, tricou negru, foarte decoltat. Fetele sunt născute în același an, 1968, dar Cezarina arată mai bine, nu e trecută deloc, e tipul de femeie-copil, fragedă până târziu, ea știe și exploatează asta, se alintă mereu, iubitul ei de mulți ani, de când avea ea 17 și era elevă încă, înainte de a intra la teatru, a ținut-o sub presiune, nu s-a însurat cu ea până acum, era căsătorit pe atunci, în tinerețe, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
combina muzicală și rezolvă, eu trec la miel, să pun la cuptor friptura aia rară, îmbrac cotletele în fân, să vedeți ce parfumuri în farfurie... — Să ne cânte maestrul, nu vreau CD, eu vreau căldură, vocea caldă a Maestrului, se alintă Căpșuna, nu acuma, răspunde el cu ochii în jos, în chiuveta cu vase, încă e supărat din cauza vorbelor despre maică-sa, chiar nu pot să cânt acuma, nu poți să cânți acuma?, un demon se răsucește în el, un artist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
al Baletului Național Spaniol, să știți, fetelor, că e, probabil, cel mai frumos bărbat în viață, mare-mare dansator, îi face costumele Jean-Paul Gaultier, are băiatul un corp... sabie, nu alta. — Maestre, eu o să-ți tai limba, cânți prea frumos!!!, se alintă Căpșuna, știe că are succes la bărbatul cu ochi albaștri și nasul mare. — Nu poți asta, numai Zeul e în stare, glumește doct Maestrul, râde, leagă-te de catarg dacă te seduc! — Poftim? Regizorul și actorul se uită iar lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de istorici spre vârf, aproape de peșteră: HAR TIOS/ TINTONINOS/ INSUS TICO IS DAKON/ KAND SIA TIL KOGAION/ ILMATON HLIO YLO/ PLEISTE NAKTOILO. — Tradu-mi, să nu-mi spui că nu știi, mă interesează citatul, vreau să știu ce zice, se alintă doct Loredana. — Mare e Zeul, întotdeauna și pretutindeni, așa să spună vitejii cei curați când privesc spre Kogaion! Ucenicii să cânte: Sfânt e Domnul Nopții... cum să nu știu, e lege la noi ce scrie acolo, Domnul Nopții, Muntele-Împărat, Marele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nefericit, m-a îmbolnăvit, m-a însănătoșit. Teatrul... Vezi că nu știu ce să zic, ’48 ăsta a dat și genii ca mine, asta doar așa, că tu îmi spui că sunt un geniu... — Ești geniu. Nu numai eu spun, nu te alinta. Dar nu trădător, cum zici, că n-ai trădat pe nimeni, așa-i viața, mai nivelează, cum spune poetul. Sper că nu ești aerian, mie-mi place un bărbat care să fie cu capul pe umeri. Nu plevușcă. — Da, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
lecția regizorului, deștept ca orice regizor, am lăsat-o eu. Eu, cu fibra mea de trădător născut în ’48, că totdeauna am trădat, pe toți i-am trădat. Pe orice om din lumea asta. — Ei, trădător, nici chiar așa!, se alintă studenta la teatru, dar ideea aceea cu Ani a rămas în mintea Loredanei ca un șurub: aștept să-mi spună toată povestea aia, nu se poate să nu știu... — Ba am trădat, că toți trădăm, mai ales în iubire, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o femeie, și nu un bărbat?, „bălbat” era unul, încă o femeie mai trebuia, da’ de ce femeie?, să fie două, că e mai bine, ele mai vorbeauuu, îl mai așteptauuu, pe cine?, pe el, c-așa așteaptă și mama. Se alinta... (muzică, lumini, se schimbă din nou în haine de lucru, de serviciu. Arhitectă. Nu are la mân[ funda albastră.) Îți spuneam că nici să respir nu am timp: proiecte, case, alerg, caut structuristul, merg la o firmă de construcții... draga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ocazii și În diferite ipostaze se gândi poate pentru prima dată În ultimii zece ani la toamna vieții și fu pe deplin Încredințat de singura certitudine majoră, iarna vieții. La volanul unui BMW X6 gri-metalizat, Ștefan, „Fănicî-al neu”, așa cum Îl alinta Maria, urca pe la Fântâna Moșneagului și după alte câteva minute oprea la poarta lui Victor Olaru. Era sâmbătă după-amiază și În timp ce gospodina casei scotea din cuptor plăcinte moldovenești și cozonaci, Victor Olaru urca păpușoi În pod. Câte o jumătate de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
În prezența lui, ca să nu-l ,,deranjeze,, și amețiți de fericirea care căzuse pe capul lor: aceea de-a câștiga niște bani și de-a avea un ,,fiu,, pe care nu-l concepuseră În lunga lor căsnicie. Dezi, cum Îl alintau părinții, nu era bineînțeles nici pe departe un sentimental și credea că viața este un șir lung de Întâmplări legate de voința lui proprie. Important era să strângi din dinți și să nu te dai bătut. Odată pornit În vârtejul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vântului și mama Închizând-o speriată. Apoi, tatăl intrând În cameră și scoțând dintr-un coș de rafie, un iepuraș viu pe care i-l Întinde copilului, care se sperie și Începe să plângă. Mama luând În brațe copilul și alintându-l cu duioșie, iar rochia vaporoasă răspândind un parfum de violete. Apoi iepurașul speriat, ascunzându-se În spatele pianului și mama certându-l pe tată cu o voce pe care copilul nu a mai auzit-o până atunci. Tatăl ieșind din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
clipa descântată de vis și mi-e bine. Cobor lin pe geana zorilor vii cu tainice fâlfâiri de șoapte târzii. Risipa de gând încet o adun gesturi de-o viață adormite în pumn. Încep să mă strig, întreb cine sunt, alint stropii de ploaie și mă-ntorc în Cuvânt.
Introspec?ie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83219_a_84544]
-
se aglomeră. Ești neînsoțit? -Da.Tu? -Cu Nic,dar e ocupat.Ii surprinse privirea alunecând întrebător spre verighetă. -Nu e soțul meu.E vărul meu.Dansăm? Terminând de băut Emil acceptă. Se alăturară perechilor,lângă miri. -Dansezi bine,îl încurajă Alinta. -Mai bine decât un sac de cartofi,aprecie el.Trebuie să recunosc faptul că nu sunt un dansator,dar mă strădui.Am voință. Roșcata surâse unduitor. -Emil,tu ești adeptul umorului negru. Orchestra termină repertoriul.Urma o scurtă pauză pentru
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
că mă sufoc. -De ce ești pesimistă? Poate că dacă vă mutați în alt oraș,te vei simți eliberată.Profesezi? -Nu. Nu mi dă voie.Admir zilnic eforturile soacrei mele.Cadouri pentru fericirea noastră. Deci,soacra te iubește? -Mă răsfață:”Alinta ești minunată.Ar fi bine să aveți un copil.Poate va fi băiat”.Eu nu-mi doresc. -Inainte de căsătorie te simțeai liberă? -Da.Organizam cu prietenii excursii,ceaiuri dansante,vizionări de spectacole,aniversări. Nu eram nonconformiști,dar eram veseli
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]