2,520 matches
-
în lucrarea de față. Este vorba despre ceea ce s-a numit "tabela categoriilor" din Sofistul. Dezbătând condițiile în care poate fi conceptualizată ne-ființa, Platon vorbește despre următoarele cinci genuri supreme: ființa, starea (repausul) și mișcarea, acelașiul (identicul) și diferitul (alteritatea). Ne fiind, în mod propriu, predicate, ele ar putea fi gândite, în context platonician, non-predicativ, măcar în privința legăturii ultimelor patru cu prima dintre ele, anume ființa, și cu ceea ce este diferit față de aceasta (și doar formal este opus contradictoriu acesteia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestea, pe care, poate, le blamăm adesea, au în ele și ceva din destinul ascuns al deschiderii spre misterul și enigmaticul din ceilalți. Si puține lucruri sunt atât de instructive precum acelea în care descoperi natura adâncă în semnificații a alterității ! S-a întâmplat să ajung într-o funcție de conducere la Rectorat, destul de tânăr (așa gândim toți până ne dăm seama că nu e așa !), însoțit de destule îndoieli și chiar neliniști, cu un bagaj de timiditate destul de însemnat (pe care
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
J. Touchard, op. cit., p. 383. 66 HausHofund Staats Archiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), v. anexa II. 67 Ibidem. 68 Mihai-Ștefan Ceaușu, Das Russenund Türkenbild in der Bukowina um 1800, în Al. Zub (ed.), Identitate / alteritate în spațiul cultural românesc, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1996, p. 247 și urm. 69 HausHofund Staats Archiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), v. anexa II. 70 Leonid Boicu, op. cit., passim; Vlad Georgescu. op. cit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
zice atît de exact în engleză, to raise hell. Însă cine îi poate personifica pe morți, într-o societate de ființe vii, dacă nu toți cei care, într-un fel sau altul, sînt incomplet încorporați grupului, adică țin de această alteritate care este însăși marca supremului dualism : cel al morților și al viilor ? Să nu ne mirăm deci că îi vedem pe străini, sclavi și copii devenind principalii beneficiari ai sărbătorii. Inferioritatea în materie de statut politic sau social și inegalitatea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
departe, indieni și non-indieni, concetățeni și străini etc. - nu vor putea fi niciodată gemeni, deși elementele fiecărei perechi se implică reciproc. Mintea face eforturi să i cupleze fără să reușească să stabilească între ei o paritate. Identitatea dă naștere întotdeauna alterității. De acest dezechilibru dinamic depinde bunul mers al universului, care, în lipsa lui, ar risca în orice moment să cadă într-o stare de inerție. Așa se explică faptul că gemelitatea, care ocupă un loc atît de important în mitologia amerindienilor
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Nu trebuie deci să ne mirăm dacă incestul, care este o paralizare a relațiilor matrimoniale, apare în miturile noastre, căci, la fel ca în cazul ecoului, este vorba tot despre prezența insolită a identității acolo unde ne așteptam să găsim alteritate. O versiune a mitului lui Narcis afirmă că acesta se îndrăgostise de sora sa geamănă. Ea a murit, iar Narcis, disperat, încerca să-i revadă imaginea contem plîndu-și propria reflecție în oglinda apei. Or, unele mituri americane atribuie dorințe incestuoase
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
muncii și va produce schimbări semnificative în acțiunea politică. Canonul ethosului european, bazat pe o fertilă ambivalență între moștenirea creștină și exigențele secularizante, e pe cale să se preschimbe într-un alt mod de acțiune și practică socială cotidiană, în care alteritatea nou-venitului completează și, în cele din urmă, configurează decisiv identitatea europeanului tradițional. Dialogul cu diferența devine, astfel, singura cale sigură prin care "celălalt" poate ajunge, legitim, "al nostru". Dincolo de prejudecăți, de frustrări, de resentimente, "noua Europă" va trebui să învețe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
W. Doise (1982) ca fiind de cea mai extinsă complexitate (nivelul ideologic și al mentalităților). În acest orizont tematic se nasc întrebările cărora psihologia interculturală încearcă să le ofere răspuns: "Cine este celălalt?", " Care sînt limitele ignoranței proprii în cunoașterea alterității?", "îl putem cu adevărat înțelege pe celălalt?". într-un asemenea context se cuvin evocate și cauzele de natură pragmatică, legate de nevoia de optimizare organizațională. Din rațiuni care țin de eficacitatea instituțională, se dezvoltă "direcții" de studiu cu finalitate aplicativă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
inferior"; "mai civilizat"/"mai necivilizat", "dezvoltat"/"înapoiat, retardat cultural". O asemenea viziune se impune în cîmpul științelor sociale odată cu abordarea culturalistă (propusă de F. Boss, M. Mead, R. Benedict) și se centrează pe investigarea diferitului cultural, subliniind funcționalitatea socială a alterității. Indiscutabil, există o "natură umană", caracterizată prin tendințe și pulsiuni (instincte) universale: afilierea, altruismul, curiozitatea, supunerea, căutarea hranei, repulsia, sentimentele paterne, materne sau filiale. Care sînt însă achizițiile identitare "date", particularizante? Un destin aparte în acest registru l-a jucat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu "prețuri" simbolice costisitoare; apartenența dobîndită prin formație, instrucție, prin exercițiul apartenenței într-un grup specific. Realitatea socială se îngemănează pe baza dihotomiilor "noi"-"alții", "buni"-"răi", iar construirea identității sociale înclină se să definească pe sine prin diferențiere de alteritate, de respingere, la limită de exprimare agresivă la adresa "celuilalt". Există un proces permanent de comparare cu "celălalt" și există înclinația, confirmată de teoriile atribuirii, de a realiza atribuiri pozitive propriei persoane și propriului grup de apartenență și atribuiri negative "celuilalt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nu se află sub puterea reflexiei obiective a unei exteriorități culturale. Mai tot timpul, identitățile se definesc din interior" (Cucoș, 2000, p. 145). Avem tendința de a ne relativiza în raport cu "altul", făcînd accesibile anumite paliere identitare care sînt compatibile cu alteritatea. "Identitatea culturală autentică este modificabilă, structurantă, autoconstructivă [...], personalitatea se organizează în jurul unui nucleu axiologic relativ stabil" (Cucoș, 2000, p. 147). Acestui nucleu însă i se alătură permanent valori preluate de la mediul integrator, identitatea fiind în mare măsură o entitate fluidă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
socială fără precedent, care au generat politici publice convingătoare, ce au încurajat acceptarea diversității, protecția mediului, angajarea mai activă a cetățenilor la luarea deciziilor în comunitate. Aceste noi valori reflectă, totodată, împărtășirea, la scară largă, a toleranței față de toate formele alterității, incluzînd în aceste categorii străinii, minoritățile sexuale sau cele confesionale, favorizînd egalitatea simbolică de gen. Schimbarea dinspre valorile supraviețuirii înspre cele ale exprimării de sine include, în același timp o mutație semnificativă în practicile de creștere a copiilor, de la accentuarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individualități (Matsushima, Shioni, 2001). Cînd se analizează procesul afirmării identității individuale, dar și a celei colective, trebuie să avem însă în vedere faptul că un asemenea proces clarificator nu se poate desăvîrși decît într-un climat de comunicare autentică cu alteritatea. "Celălalt" devine așadar oglinda noastră, permițînd validarea personală, influențînd ajustări sau dezvoltări. Pentru ca "celălalt" să-și poată îndeplini rolul, el trebuie să dispună de un fond informațional cît mai corect și mai profund, trebuie să-i "deschidem ușor fereastra". Un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
devenea nu numai un obstacol fizic uneori imposibil de trecut -, cît mai ales unul de natură psihologică) este adevăratul dușman al individului și al "poporului", oamenii obișnuiți ai acestor locuri au fost puși în situația de a refuza dialogul cu alteritatea. Procesul a echivalat cu alienarea, însoțită de o comunicare socială deficitară. Și pentru că memoria colectivă se construiește în permanență și participă necontenit la clădirea realității sociale, acest clișeu ascuns al "celuilalt vestic care ne pîndește din umbră" a dobîndit valențele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Rezultatul nu este foarte surprinzător dacă ținem cont de faptul că viața politică a acestor trei țări este dominată de bărbați (Buckley, 1992). Dincolo de mutațiile benefice înspre deschidere interpersonală, studiul citat mai evidențiază prevalența unei puternice moșteniri a neîncrederii în alteritate și a unei duplicități expresive remanente dăunătoare, care conduce la ruptura dintre gînd, vorbă și faptă (Goodwin et al., 1999). O refacere structurală care să conducă la o "integrare sănătoasă în Europa" s-ar cuveni să fie, așadar, însoțită de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cultură dominantă, exclusivă, iar "celălalt" este doar tolerat (precum statul sudic megaloman Texas sau Japonia), rata de creștere atracție-similaritate este mai modestă (panta "liniară" a creșterii atracției în funcție de similaritatea atitudinală este mai moderată). în spațiile precumpănitor multiculturale, favorabile deschiderii față de alteritate, în care există o istorie a relației interetnice și interconfesionale generoasă și în care "celălalt" este integrat, rata de creștere este considerabil mai înaltă (panta este mai "abruptă"), fapt dovedit și în anii din urmă în alte studii interculturale asemănătoare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
califica, în analogie cu descrierea clinică individuală, drept autism social. Oameni care partajează un spațiu comunitar și o rețea de interacțiuni într-un context biografic și istoric ce îndeamnă generalizat la dezangajare, retractilitate, iresponabilizare, pe scurt, la însingurare alături de "celălalt" (alteritatea fiind privită fie ca actor singular, fie ca grup de apartenență, instituție sau scenariu imaginar), descrie o specie de proces de grup care nu este apanajul unei strategii de viață individuale. Avem de-a face cu asumarea colectivă a neputinței
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să creadă că acestea ar putea crea cunoaștere autentică. Mi-au mărturisit că au învățat să se raporteze altfel la colegii lor, să îi asculte cu interes, să absoarbă alte perspective, să creeze acel spațiu mental ospitalier pentru diversitate și alteritate. Dacă numeam metaforic începuturile acestor eforturi de instituționalizare a studiilor de gen în mediul academic românesc loitering with intent, într-o traducere aproximativă "hoinăreală nu fără sens", în care exploatam conotațiile de străin subversiv, neacceptat sau tolerat cu condescendență, la
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
să creadă că acestea ar putea crea cunoaștere autentică. Mi-au mărturisit că au învățat să se raporteze altfel la colegii lor, să îi asculte cu interes, să absoarbă alte perspective, să creeze acel spațiu mental ospitalier pentru diversitate și alteritate (Reghina Dascăl). • În 1986, Institutul Studiilor Feministe a debutat la Universitatea Åbo Akademi, prima din Finlanda. A avut trei cauze. Studentele au cerut ore despre teme feministe. Un grup de cercetători au început să se adune pentru a discuta întrebările
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a secvențialității dinamice. Astfel a apărut structuralismul. Această nouă epistemă a avut, pentru științele sociale, un rol profund regenerativ, inclusiv - sau, poate, În primul rând - pentru istorie. Efectele ei nu au fost, Însă, numai pozitive. Interesul pentru orice formă de alteritate, prestigiul particularismului și al pluralismului au dus la estomparea noțiunii de ierarhie, la multiplicarea sistemelor referențiale și la un relativism axiologic, care a subminat considerabil ideea de Adevăr și unicitatea criteriilor de judecată. Acestea sunt Împrejurările În care a avut
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
și cel al relațiilor dintre populația română și minoritatea rromă. Abordarea conținuturilor inter- și intraarie curriculară va determina un proces fluent de Învățare axat pe principii moderne ale educației continue. Obiective generale 1. Stimularea interesului elevilor pentru pricipiul acceptării diversității/alterității și Înțelegerea multiculturalismului; 2. Identificarea căilor spre Înțelegerea Între oameni indiferent de naționalitate, religie, spațiu geografic etc; 3. Educarea elevilor În spiritul admirației și respectului față de valorile culturale multiple/diverse ale minorităților naționale; 4. Creșterea interesului elevilor pentru respectarea și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
reglementării raționaliste a drepturilor și obligațiilor omului. Libertatea este premisa componentă a existenței personale, faptul existențial nemijlocit empiric al relației între persoană și natură, trăit de existența omenească unitară, ca diferență ontologică între existență și esență, ca identitate naturală și alteritate existențială”1. În plus, Yannaras insistă pe ideea unei asceze a libertății, ca semn al atitudinii existențialiste răsăritene. Și John Meyendorff consideră că tradiția răsăriteană se găsește sub semnul existențialismului. În analiza sa făcută disputei hesychaste, Meyendorff consideră că adevăratul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
decât relativă și aparentă. O astfel de ontologie nu lasă posibilitate conturării unei doctrine a persoanei, nici măcar a recunoașterii unei existențe veritabile a indivi¬dualului. Nostalgia grecului este după refacerea deplinătății participării întru Ființă, și purificarea de greșeala căderii în alteritatea care este „regiunea” sensibilului. Mesajul evanghelic descrie însă o situație cu totul surprinzătoare atât pentru mentalitatea greacă cât și pentru cea ebraică, nebunie pentru unii, sminteală pentru ceilalți, întrucât Suprema Ființă, Dumnezeu, este înfățișat ca o multitudine de Persoane care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Dumnezeu, decât ca hipo-stanță ce devine mereu și întotdeauna o ieșire și raportare către altul. Propriu persoanei este să fie mereu în afara ei, să se îndrepte neîncetat către altceva. Așa cum afirmă Yannaras, conținutul ontologic patristic al persoanei este reprezentat de alteritatea absolută ca diferență existențială față de esență. Persoana este caracterizată de alteritate absolută, de unicitatea și irepetabilitate, însă această alteritate nu poate fi exprimată și încadrată conceptual, singura cale fiind trăirea alterității ca fapt concret, ca relație irepetabilă. Experierea celuilalt în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și raportare către altul. Propriu persoanei este să fie mereu în afara ei, să se îndrepte neîncetat către altceva. Așa cum afirmă Yannaras, conținutul ontologic patristic al persoanei este reprezentat de alteritatea absolută ca diferență existențială față de esență. Persoana este caracterizată de alteritate absolută, de unicitatea și irepetabilitate, însă această alteritate nu poate fi exprimată și încadrată conceptual, singura cale fiind trăirea alterității ca fapt concret, ca relație irepetabilă. Experierea celuilalt în relația față către față este unica și exclusiva modalitate a cunoașterii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]