2,101 matches
-
că Europa... Cațavencu: (întrerupându-l lătrător) Nu voi, stimabile, să știu de Europa d-tale, eu voi să știu de România mea și numai de România... Progresul, stimabile, progresul! În zadar, veniți cu gogorițe, cu invențiuni antipatriotice, cu Europa, ca să amăgiți opinia publică... Farfuridi: (și mai înțepat) Dă-mi voie... Mi se pare că altcineva amăgește opinia publică... Cațavencu: Nu voi să știu de ce zici d-ta. Brânzovenescu: Firește că nu vrei să știi... nu-ți vine la socoteală... Cațavencu: (și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
eu voi să știu de România mea și numai de România... Progresul, stimabile, progresul! În zadar, veniți cu gogorițe, cu invențiuni antipatriotice, cu Europa, ca să amăgiți opinia publică... Farfuridi: (și mai înțepat) Dă-mi voie... Mi se pare că altcineva amăgește opinia publică... Cațavencu: Nu voi să știu de ce zici d-ta. Brânzovenescu: Firește că nu vrei să știi... nu-ți vine la socoteală... Cațavencu: (și mai lătrător) Să-și vază de trebile ei Europa. Noi ne amestecăm în trebile ei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
știe că ai plastografia lui;... el nu știe că dacă ar veni aici să primească schimbul acestor două hârtii, ar scăpa și el și m-ar scăpa și pe mine... Te-ai bizuit să joci cu Cațavencu și te-ai amăgit, și mi-ai jucat onoarea mea, rușinea mea, viața mea, și ai pierdut, pentru că sau el joacă mai bine ca tine, sau noi avem mai puțin noroc decât el... (se îneacă de plâns.) Ce să fac? Ce să fac? Tipătescu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lucra mereu... Dar iată domnul graferul; Ia-ți căciula, fătul meu! Ăsta, vezi, este teatru Aci afli lucruri mari, Cum a băut împăratul, Cum s-au certat doi măgari, Fetele cum să iubească, Flăcăii, iarăși mereu, Cum să le tot amăgească! Ia-ți căciula, fătul meu! Aici s-adună și Sfatul Domnului de ajutor, Care cârmuiește Statul Așa bine și ușor. Iată Vornicul cel mare, Al doilea Dumnezeu! Știi câtă putere are?... Jos la pământ, fătul meu! Nimic nu se mișcă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întotdeauna un lucru imposibil, o utopie. A fi în afara politicii este de asemenea o politică. La fel de veche ca toate celelalte. Că poetul vrea sau nu, e un fapt irecuzabil. Și ar fi un efort zadarnic de a încerca să se amăgească și de a-și înșela cititorii. Poezia e o treabă de înaltă responsabilitate”. Numărul în care au apărut aceste rînduri se deschide cu un „grupaj” din poemele lui Rojdestvenski, dintre care primul, fără titlu, evocă felul particular de a înțelege
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cumpere mașină un medic, un muncitor calificat, un funcționar. Cât la sută din salariul sau din venitul real reprezintă întreținerea mașinii, pentru ca să putem face și noi o comparație, să evaluăm mai precis gradul de mizerie materială în care ne zbatem, amăgindu-ne din când în când că am realizat ceva în viață. Un creștin prigonit, București, 25 noiembrie 1979, difuzată la 8 martie 1980 Domnule director Noël Bernard, în primul rând doresc să vă mulțumesc în numele mai multor ascultători ai postului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de soluții umaniste și raționale, care își prelungesc agonia punând dificultățile pe care le-au creat pe seama unor grupuri interne sau externe, pe situații conjuncturale, sperând să câștige astfel simpatia și încrederea propriului popor. Dar de astă dată tovarășii se amăgesc pe ei înșiși, fiindcă poporul român, din ce în ce mai lămurit, mai indignat și mai desconsiderat el însuși, nu se mai îmbată cu lozinci și manevre ieftine. Românii, ca și noi toți, cei care împărtășim cu ei toate marile necazuri și gustăm din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un an. „Suntem uneori prea grăbiți, alteori ne prefacem pentru a fugi de noi Înșine”, așa Începea, meditativ, orația care se dovedește, iată, după mai mult de alți 31 de ani, atât de actuală. „Suntem, de obicei, singuri și ne amăgim, spunându-ne că doar astfel ne putem regăsi - Încercând, de fapt, să fugim de propria noastră singurătate. Rănile sunt deschise, altele se vor adăuga mereu până când trupurile noastre vor cădea.” Într-adevăr, rănile se tot adaugă, zilnic, În trupurile și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
familia mea, la Bonn de la finele lui ’90. Am primit adresa Dtale de la Sami Damian, care a avut amabilitatea să mi-o dea, căci În izolarea și singurătatea mea de aici (o altfel de singurătate ca În țară, firește!) mă amăgesc cu gândul de a restabili câteva contacte cu prieteni și colegi de odinioară. Îmi amintesc cu claritate ultima noastră Întâlnire, pe Calea Victoriei, tocmai apăruse Plicul negru și exemplarul ce-mi trimiseseși s-a „rătăcit”. Intraseși la idei, era evident că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de fapt, noua realitate: „Tragi o linie În pământ, o linie de netrecut cu ajutorul căreia să-ți menții echilibrul printre lucrurile tăcute care se Înalță și se Înclină În toate părțile. Aceasta e viața noastră. E ca și cum ai vorbi neîncetat amăgindu-te să crezi că fiecare cuvânt se leagă de cel anterior și Îl presupune pe următorul, pentru că ți-e groază să te gândești cum, dacă s-ar rupe firul, dacă te-ar lăsa cuvintele, ai ezita, ai aluneca și ai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ion Leonte Florea. Partide politice Pășind pe teren în mijlocul maselor populare, ne-am lovit în curând de politicianism. Partidul național-țărănesc, deși guverna de aproape doi ani, și dezamăgise pe toată lumea, nu-și pierduse însă aderența țărănimii. încercările liberalilor de a amăgi lumea pe la întruniri restrânse în localuri închise nu ispiteau decât pe fostele slugi ale prefecților liberali, deci lume direct interesată. Marea masă a poporului se ferea de liberali ca de ciumă. Acest partid a venit în Ardeal odată cu noua stăpânire
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
arătau o preferință vădită față de naționali-țărăniști. Cu liberalii s-au întâlnit pe terenul exploatării bancare, așa că o armonie perfectă nu se stabilise încă. În acest sector două capitaluri de pradă se stinghereau unul pe altul. Considerațiile patriotice liberale nu puteau amăgi decât pe naivi. Capitalul liberal nu și-a justificat existența în fața istoriei românești. El nu fusese adunat pentru a servi ca rezervă și sprijin de luptă pentru neamul nostru. În timp ce capitalismul german a facilitat ascensiunea lui Adolf Hitler, capitalismul zis
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mare al Căpitanului. Ce zile de nădejde și încredere trăiam atunci! De la Doftana, unde era încarcerat Căpitanul, ne veneau vești bune, de tratament mai omenos și îmbunătățirea regimului alimentar și igienic în general. Toate acestea au fost făcute pentru a amăgi pe legionari ca să nu întreprindă ceva cu ocazia ceremoniilor de comemorare, la care trebuia să ia parte regele și guvernul. Gândindu-mă la anii trecuți, am plecat de dimineață de acasă. Am umblat prin oraș pe la locurile, care îmi evocau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
are ordin de sus ca, în caz că s-ar preda de bună vole, se vor bucura de circumstanțe atenuante, adică va garanta el că nu vor fi condamnați la moarte. Ei nu s-au lăsat nici intimidați de amenințările armelor, nici amăgiți de promisiunile procurorului. Au pornit la luptă pentru alungarea lui Carol al ll-lea și n-au cedat decât atunci când au auzit că acesta a abdicat. 0 altă echipă a ocupat Palatul Telefoanelor din Brașov, condusă de Popa Nicolae și Nicolaie
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
reflecție în fața tragediei care o lovește de douăsprezece ori arată resemnare și scepticism. Suntem deja departe de spiritul tragediei antice și mai aproape de scepticismul omului modern: „Nu știu cine mi i-a luat, o, străine, zice Niobe. Nu voi încerca să mă amăgesc, clădindu-mi lumi fantastice, unde ne-am putea regăsi. A fost o întâmplare totul; repetată de douăsprezece ori, și de infinite ori înaintea mea”. Argonautica este „jurnalul mincinos” al unei călătorii fabuloase. Înainte de a căuta aur, Iason caută un zeu
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
în „uitare de sine”) și un partizan al revizuirii continue a valorilor, „în perspectiva nesfârșirii”. Alte „observări” au în vedere poveștile lui I. Creangă, poezia lui O. Goga, junimismul și sămănătorismul, rolul imaginilor în literatură. Impresionist în fond, C. se amăgește a fi un spirit teoretic. Ca poet, C. este, în îngânările lui epigonice, de un eminescianism impenitent (Din taina vieții, I-IV, 1915-1935). Versificând lejer, el se menține într-un minorat al expresivității, fluența molcomă a romanțelor sale smulgându-se
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
presupune un scrupul care, din păcate, nu e susținut de o înzestrare pe măsură. Rareori destins și surâzător, poetul este, în stihurile lui de simțire romantică, un sceptic, părăsit de iluzii și invadat de melancolie. Trist, el caută mângâiere, așa cum, amăgit în iubire, exaltă „plăcerile durerii”. În sonete, care s-ar fi cerut încă șlefuite, se resimt înrâuriri baudelairiene. Într-un comentariu din „Literatorul” (1918), Tudor Vianu detecta, în încercările lirice ale lui G., „formațiunea unui talent bizar”. SCRIERI: Cântece, București
GIGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287280_a_288609]
-
Work, 1978; Stability and Change in Science, 1984; Conception of Science in the Scientific Revolution, 1990). Să ne oprim puțin asupra poemului Odiseea. Penelopa (Πηνελοπεια) și-a așteptat soțul, pe Ulise, douăzeci de ani; timp de trei ani i-a amăgit pe cei 108 pretendenți la căsătorie, spunându-le că se va decide pe care dintre ei să îl aleagă numai după ce va termina de țesut o pânză pentru socrul ei, Laerte. Dar, așa cum se știe, ce țesea ziua destrăma noaptea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
înfruntat va fi, pre carile îndrăptnică furtuna aducându-l, scutul sufletului vitejesc a-l sprijeni i să cade. Adevărat dară amară întristare inima mi-ar fi simțit când nepriieti nul pentru a mea lenevire sau proastă socoteală m-ar fi amăgit (căci cu bună samă atuncea să cade cuiva a să întrista, când, prin a sa trufie și nebăgare în samă, singur șie scădere și nevoie își aduce). Iară acmu orânduiala viitoare nebiruită și din toate părțile neclătită stând (nici asupra
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mine urgiia a-și plini mai denainte puind, supt numele cereștilor, viclenii muritori cu îndemnarea și sinhorisini ale mele îndrăptnice norociri fălcilor tale m-au vândut. Și macar că nu a înțeleptului sfetnic ieste a dzice, ah, căci m-am amăgit, ah, că eu nu socoteam că va vini lucrul așe, însă când la numele cerescului să supune pemintescul, pentru amăgirea ce i-ar vini, mare mângâiere și de izbândă nedejde îi rămâne, că numele pre cari le cei fără de lege
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îi rămâne, că numele pre cari le cei fără de lege organ și măiestrie răutății lor l-au făcut scutitoriu în nevoi, agiutoriu în strâmptori și izbânditoriu în dziua mâniii sale să-i fie. Deci, o, jiganie, cereștii de nu să amăgesc ca peminteștii, după fapta carea au lucrat, în sfântul pre carile cu mare în samă nebăgare l-au spurcat, bună și neîndoită nedejde am, că în curândă vreme (că la cel ce știe suferi toată vremea scurtă ieste) ceia ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de agresor și nu cedează avansurilor lui Circe. "vâră-ți mai bine sabia în teacă și vino în pat cu mine și, după ce ne-om iubi, să ne jurăm credință unul altuia!" (10.333-335)35, dar Ulise nu se lasă amăgit de argumentele acestei "Șamane Kirkè ("Vrăjitoare") contrar celor spuse de Pascal Quignard 36. Ulise cunoaște foarte bine pericolul unei astfel de cuceriri din partea unei femei "să-mi răpești puterea bărbăției, când mi-i vedea gol? N-am să mă culc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fel de înșelătorie, păcăleală, trișerie. Dar a surprinde, în plus, înseamnă a provoca prin abilitate, profitând de împrejurări, neatenție în distingerea adevărului" (Enciclopedia, articolul lui Chevalier De Jaucourt), în timp ce a înșela înseamnă a da prin deghizare falsității înfățișarea adevărului, a amăgi înseamnă a da speranță făcând să strălucească momeala ca ceva foarte valoros, iar a păcăli înseamnă a te folosi de cunoștințe în dezavantajul celor care nu au sau au mai puține. Iezuitul spaniol Balthasar Gracian cunoaște și dezvoltă întrebuințarea ce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se spune cu făgăduielile, iar acelea pe care le fac sunt întotdeauna sincere; dar au un fel de a părea că se interesează de cineva ce te poate înșela mai mult decât vorbele. Laudele umflate ale elvețienilor nu-i pot amăgi decât pe proști; purtările francezilor sunt mai seducătoare tocmai prin aceea că sunt mai sincere [...] nu sunt deloc falși în manifestările lor; sunt în chip firesc îndatoritori, omenoși, binevoitori, și chiar, orice s-ar zice, mai deschiși decât orice alt
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
citească în traducere. Influența e puțin vizibilă, mai ales în visul arcadian și voința de a găsi în scris un derivativ la angoasă: " Ideile acestea triste mă urmăreau fără voia mea și îmi făceau călătoria neplăcută [...] Mă gândii să-mi amăgesc visărilor ocupându-mă de un subiect anume". Tema e dată de o lectură care se nimerește să fie foarte potrivită 319. "Lectura mea obișnuită de seara era Biblia și am citit-o în întregime în felul acesta cel puțin de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]